Cronica Sinagogii din Tg. Mureș

Cronica Sinagogii dinTg. Mureș Condiția de bază pentru a avea o sinagogă este așezarea durabilă a populației evreiești. Paradoxal aceste circumstanțe favorabile au fost create doar după 1849, adică după înnăbușirea revoluției și încetarea războiului civil din Transilvania, odată cu reinstaurarea neoabsolutismului habsburgic. De ce ? Pentru că din 1850 neoabsolutismul vienez a dorit să înfrângă rezistența orășenimii din orașele transilvane, prin ridicarea interdicției seculare privind mutarea evreilor la oraș, și aabolit legile locale care refuzau primirea evreilor în rândurile cetățenilor municipiilor transilvane, locuite până atunci doar de privilegiați, de maghiari, români, sași, greci (aromâni) și armeni, primiți în rândurile cetățenilor pe baza deciziei municipalității (consiliul orășenesc). Anul 1850 a fost un an de turnură, a creat o nouă situație comunitară: socială, demografică, economică și a diversificat și mai mult paleta confesională a orașului nostru. Un prim recensământ al populației Tg. Mureșului efectuat de autoritățile militaro-administrative austriece arată că în acel an 1850, Tg. Mureșul avea 9288 de locuitori de drept. Numărul evreilor se cifra la 242 pesoane. Locuiau efectiv în oraș 202 persoane, la Podeni 40, la Remetea (atunci încă o comună separată) 7 persoane. Pe teritorul actual al județului (mai întins decât fostul Scaun al Mureșului, unitate administrativă contemporană cu rescensământul) au fost conscriși 1750 de mozaici. Mai populate fuseseră județele Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj și jud. Alba. Comunele și satele învecinate cu Tg. Mureșul erau locuite încă de o populație evreiască deloc neglijabilă: la Acățari 31, la Roteni 6, la Vălureni 19, la Ațintiș, 33, la Bandul de Câmpie 12, la Ernei 27, în comuna Sâncraiul de Mureș 147, (în centrul comunei 112), la Cornățel 35, în comuna Nazna 54, (în centrul Naznei 47), la Micești 7, la Sântana de Mureș 4, la Chinari 19, la Curteni 24, la Voivodeni 50, la Călușeri 1, Corunca 2 evrei. Peste șapte ani, adică în 1857 aceleași autorități mai intreprind un recensământ general. Târgu Mureșul avea 263 de locuitori de religie iudaică, dintre care 27 locuiau la Podeni, iar dintre comune care au reprezentat un izvor demografic continuu pentru Tg. Mureș în deceniile următoare: la Sâncrai locuiau 97, iar la Nazna 48 evrei. Totalul județean s-a cifrat la 2381 israeliți. Aceste date demografice sunt necesare pentru a înțelege situația evreilor de la noi: cele mai multe familii aveau două-trei ramuri: cei mai intreprinzători au intrat în oraș, au achiziționat terenuri, case, ateliere, prăvălii și au participat direct în viața citadină, trăiau la oraș mai mult sau mai puțin după moda orășenească, și au fost cuprinși în procesul de îmburghezire și emancipare. Copiii lor au frecventat