Marea Unire de la 1 Decembrie 1918_Biblioteca Astra by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

BIBLIOTECA DESPĂRŢIMÂNTULUI BUCUREŞTI AL ASOCIAŢIUNII

„ASTRA"

MAREA UNIRE DELA I DECEMVRIE 19 18

B U C.U REŞTI,

DECEMVRIE

1943

i ■ - ■ ■>

■■

v"”

ţ/

f 4

■HPIm -

■

•

■

■'■■

: *î*

• > i

e■

rvi ’

•*. Cf V

■Sv

■

i ■ ■

•2

. •-

. K

? ?

■

•K:

ftdv-i

-f

l \f;

♦

■

( I

•

. • 5

•$ )

■i

* . ţ

:\\î$

f. 1

. ■ ■

• ••

-v..

■ jjbi'-

*. j

-1

■9

BIBLIOTECA DESPĂRŢIMÂNTULUI

BUCUREŞTI AL ASOCIAŢIUNIl

„A S TR A“

...- 1

MAREA UNIRE

i-;A.

' ‘

DELA

DECEMVRIE 19 18

l !. i

& ■

1 iu - !

y • I

BUCUREŞTI,

1. DECEMVRIE

1943

A ■

F R E F A Ţ Ă Întemeiată la 1861, la Sibiul, Asociaiiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român „Astru” stă neprecurmat în slujba culturii naţionale de 82 de ani încoace, reprezentând toate năzuinţele noastre spre mai bine. Nu e locul aici să aşlernem întreaga-i uieală atât de sbiiciumală şi opera ei atât de plină în mi nunate realizări. Prin cărţile şi broşurile editate de ea în sule de mii de'* exemplare şi răspândite în marea masă a românimii de dincolo de Carpaţi — între acestea amin tesc cea dintâi Enciclopedie românească tipărită acum 45 de ani la Sibiiu, în 3 mari volume; — prin şezâtorile la sate prilejuite de congresele şi de adunările anuale, fie ale Centralei, fie ale secţiunilor sau despărtimintelor sale, cu care ă împânzii întreg Ardealul şi Banalul, Astra a îndeplinit şi o remarcabilă operă socială. Dcla început a avut în fruntea ei toată floarea intelec tualităţii noastre de peste munţi, bătrâni şi tineri, cari i-au aşezat temelia sigură; sub steagul desfăşurat de Astra s’au adunat toţi Românii conştienţi de rostul lor acolo acasă, care n'aveau altă putere decât patriotismul înflăcărat, ce-i îndemna să lucreze spre binele şi înainta rea naţiei lor. Faţă de politica de deznaţionalizare ce odi nioară pe nedrept se îr.stărea peste aşezările noastre — şcoala românească ne mai putându-şi da roadele sale, — a răsărit alunei Astra. Prin înfăptuirile de mare preţ împlinite în epoca cea mai aspră a existenţei noastre ca popor, prin tezaurele de vieajă românească adunate si adăpostite în muzeul

clin palatul ci cultural din Sibiiu, prin tot ceea ce a cercetat, a strâns şi organizat, cu fapta şi cu scrisul, prin munca nepregeială pornită din dragostea inimei în cinm stita^ activitate a membrilor ei, fără nici o răsplată uita clecât hotărîrea şi împăcarea în suflete că lucrau intru desţelenirea prin carie pentru o vie manifestare a virtiu Iilor atavice ale poporului nostru, prin multiple şi grele lupte trecând; Asociaţiiuiea „Astra” înseamnă un simbol al energiei noastre naţionale. Astra a deşteptat, a cultivat, a apărat/ şi a susţinut in inima românismului de dincolo, conştiinţa naţională, a întărit încrederea în forţele noastre. Ea ne-a păstrat în* tâi—închisă în inimi, apoi revărsaiă pe toate plaiurile întinse ale Ardealului şi Banatului, iubirea de ce este al nostru şi mai ales convingerea că Românii de pretutineleni sunt un singur trup, cu acelaşi sânge, aceleaşi idealuri. \ ' . Opera ci nu este sfârşită; ea e dusă cu acelaşi elan înainte. Căci niciodată înălţarea satelor la adevărata pre ţuire a cărţii bune, nici sfatul cel iubitor nu strică. De cincisprezece ani, Astra a descălecat şi dincoace de munţi. Aici, la Bucureşti, prin Despărţimântul nostru am început a lucra modest dar hotărîţi, fără teamă că nu vom febiiti. Am întemeiat câteva cercuri culturale săteşti, ani organizai si îmbogăţit multe biblioteci poporane. Pe măsjută ce mijloacele noastre vor creşte, vom afla uşor şi drumurile nouă spre o mai spornică activitate. Astăzi prezentăm primul număr al Bibliotecii editate de Desp. Bucureşti, pe care-l închinăm Marii noastre Uniri deda i Decemvrie 19îS.JCuprinde actele şi docu mentele dinainte şi din momentul Adunării Naţionale dela Alba-lulia, precedate de o ixrlroducere. CQMITETIJT. DESPăRŢIMANTULD. BUCUREŞTI AL A STREI \

INTRODUCERE Conştiinţa unităţii noastre naţionale Noi Românii suntem un neam vechiu. Sun lent singurul popor din partea aceasta a Europei, cen trale şi răsăritene, care aici ne-am născut. Suntem singurii cari n’am venit de aiurea: n’am avut nici odată altă patrie decât acest pământ dela Tisa Ia Dunăre, La trecerea atâtor neamuri prin aceste părţi noi am răirţas [î)e loc („solis Valacliis remanentibus”,vcum spun cronicele scrise în latineşte). Noi trăiam pe pământul nostru aici şi vorbeam româ neşte încă din veacul al Vl-lea, când au trecut spre locurile lor Slavii, iar alţi vecini au venit şi mai târ ziu, în veacul al IX-lea. Ruşii au venit în atingere cu noi, la Nistru, abia Ia sfârşitul veacului al XVIIU lea,în timpul Caterinei a Il-â. Sunt dovezi că în veâ-*' curile al IX-lea până în al XV-lea, Românii aveau aşezări numeroase şi dincolo de Tisa, spre miază-: noapte şi apus, până în Panonia, iar cei din dreapta Dunării sunt şi astăzi dovada puterii de vieaţă a ron mânismului. Noi suntem cei dintâi creştini în acestei locuri. Peste tot pământul unde se aude vorbă româneaş* V

■>

că se ţine, deopotrivă împărtăşită, credinţa in uni tatea neamul iţi: sub orice săpânire am ii trăit sau l-răim încă o paiie din noi, suntem,toţi una. Această credinţă se oglindeşte în cântecele şi în zioalorile poporului ca şi în poveştile şi legendele lui. Şi această conştiinţa naţională, tăinuită în su flete, a fost întărită şi minunat vădită prin opera de redeşteptare pornită de cărturarii de pe vremuri şi este susţinută cu adâncă înţelegere până în zilele noastre. Din cele dintâi cărţi româneşti ieşite de sub teascuri —întâi în Ardeal — se desprinde mărturi sirea unei singure fiinţe naţionale a tuturor Româ nilor. îndată după aceasta se deschide epoca de în florire a literaturii româneşti — în veacul al XVIIlea — prin strălucita figură a lui Mihai-Vodă Vitea zul, acela care cu sabia a înfăptuit odată uniialea Marej Românii. In acest veac, toate cărţile sfinte ce se tipăreau erau îndreptate către toţi Românii de pretutindeni. Aşa a scris Mitropolitul Simion Ştefan din Ardeal, aşa Varlaam al Moldovei, a cărui „Carte românească de învăţătură” e înfăţişată neamului de către însuşi Vasile Vodă Lupu printr'un „Cuvânt împreună călră toată seminţia românească”, Aşa.s’a alcătuit şi Biblia lui Şerbjin-Vodă dela Bucureşti, în al cărei început se spune că „s’a săvârşit acest dumnezeesc lucru... dăruit neamului românesc”. Dar tot din acest secol literar, dela Mihai-Vileazul încoace, avem marea moştenire lăsată de cronicari. In cea mai caldă limbă românească ei ne-au afirmat credinţa lor neclintită în unitatea neamului şi origi nea lui latină. Bătrânul Ureche Vornicul — aproape contemporan cu Mihai-Vileazul. amintind de Mun teni, spune că: ,.ci nu vor să se despartă şi să facă două ţări. ci scriu că nu fost to! o ţară şi un loc”. Simion Dascălul, cronicarul iscusit de pe vremea lui

i i

.-1

Vasile-Vodă Lupu, vorbeşte despre „Ardealul cel mănos, care e par Le de Dachie şi cuprinde Maramu reşul, ţara Săcuilor, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, Ţara Haţegului şi alte hotare multe”. Iar Miron Coslin, născut la vreo 30 de ani după pieirea năpraznică a lui Miliai-Vodă-Viteazul, ne lămureşte cum însuşi spune: „felul neamului, din ce izvor şi seminţie suni locuitorii Ţării Moldovei, aşa şf ai Tării Munteneşti şi a Romanilor din Ţările Ungureşti, că toi un neam sunt şy odată descălecaţi...’3, şi, adaugă mai departe că: „bine au făcut Miliai-Vodă de s?a vrut craiu peste trei ţări. că Ardelenii fraţi de ai noştri sunt, doar şi pe aceştia tot Români îi ţinem”. Ne amin teşte despre Românii din Maramureş „cari stăpâ nesc peste Tisa, cetatea Mustului”; nu uită nici pe Bănăţeni. Şi ..a neamului ţărilor acestora, numele drept şi mai vecliiu esie Român, adecă Râmlean de la Roma. Acest nume dela descălecatul lui Traian se trage... şi cât au trăit, acest nume au ţinut şi-l ţin până astăzi... Stă dar numele cel vecliiu ca un temeiu neclintit, deşi adaugă, ori vremurile îndţlun. gale, ori că străinii adaugă şi alte nume, iar cel ce este rădăcină nu se mută”. „Şi aşa este şi acestor ţări adică a ţării noastre Moldovei şi larii Munte neşti, numele cel drept de moşie este Rumân, cum răspund acum şi cei din Ţara ungurească...”. Cons tantin Cantaciizino, Stolnicul, învăţatul scriitor de pe vremea Brâncoveanuîui spune în cartea lui: „Insă Români se înţeleg nu numai cei de aici, ci şi cei din Ardeal, cari încă şi mai neaoşi sunt, şi Mol dovenii şi toţi câţi în altă parte se află şi au această limbă... că loji aceştia dintr’o fântână au isvorît şi cură”. Iată atâtea mărturisiri ale conştiinţei naţionale spuse răşpical cu. sute de ani mai înainte. G

Unitatea Cult urată. Ceea ce face mândria şi puterea naţiei noastre este că Românii sub orice stăpânire au fost odini oară, au avut aceeaşi cultură. Toată literal ura românească, oriunde s’ar fi produs, devine un bun naţional, un bun comun al tuturor Românilor, pentruca Ia îmbogăţirea ei au contribuit scriitori din toate provinciile. Coresi,mun tean, îşi tipăreşte cărţile în Ardeal. Vlădici din Alba Iulia scriu şi-şi trimit cărţile încoace, după cum şi cele din Muntenia ori din Moldova ajung acolo. Când în Principale, domnia de 100 de ani a Fana rioţilor închisese orice înălţare şi manifestare a spi ritului românesc, el răsare în Ardeal şi în Banat. La sfârşitul acestui veac al XVIII-lea şi începutul celui următor, Şcoalele dela Blaj, prin opera nepieritoare şi deschizătoare de drumuri nouă a iluminaţilor în văţaţi Micu, Şincai, Maior şi urmaşii lor, afirmă în faţa lumii nobleţă neamului şi originea lui latină. Cronica lui ŞinCai cuprinde doar, pe an' Istoria Ro mânilor din toate provinciile, din Ardeal şi Banat, ca şi din Muntenia şi Moldova. Cartea scrisă precum şi ,,foile” sau ziarele de pe vremuri, ori unde ar fi apărut, la Bucureşti, la Iaşi, Ta Braşov, la Blaj, ori la Sibiiu, constitue puntea de întâlnire a simţirii româneşti una singură. Andrei Mureşanu, năsăudean, venit apoi Ia Bra şov, Goşbuc, Goga, Alecsandri şi Eminescu, Alexandrescu, Cârlova şi Bălcescu, şi atâţia alţii sunt poeţi români, nu ardeleni, moldoveni ori munteni, tot aşa după cum şi mai înainte cărţile sfinte ieşite în părţi deosebite ale pământului românesc, se adresau şi slujeau tuturora. In definitiv, literatura românească nu se poate lămuri, nu se poate înţelege complet şi 8

nu ar avea înfăţişarea ei adevărată fără adausul ve nit mai ales de peste munţi. Lupta pentru drepturi. Chiar din scriitorii străini se lămureşte că in vre murile de. demult^ înaintea năvălirii altor neamuri, peste munţi Românii sunt arătaţi ca singurii locui» lori ai acestor plaiuri, trăind prganizaţi în voevoda-. lele sau ducatele lor. In apărarea naţionalităţii lor şi a pământului ce-1 stăpânesc, Românii au avut de; susţinut lupte grele împotriva duşmanilor, cari cău tau să se întindă pe aceste locuri. Alţii dintre aceştia (Secuii şi Saşii) au fost colonizaţi începând din se colul al Xl-lea înainte. Aceste pătrunderi însă, n’au putut schimba caracterul de mare majoritate a Ro mânilor ardeleni şi bănăţeni: aceştia întrec prin nu mărul lorJUate celelalte populaţii la un loc. Când prin înaintarea Turcilor, pe la jumătatea veacului al XVI-lea, regatul ungar se destramă, Transilvania continuă a-şi păstra o autonomie sub principii ei. Intre aceştia ia loc şi Mihai Viteazul în anii 1599— 1601. La sfârşitul veacului al XVII, Transilvania intră sub stăpânirea Habsburgilor. In toată această vreme se cunosc desele nemulţumiri şi răsvrătiri ale Românilor sub vrednicii lor conducători. După 1729 străluceşte cu deosebire marea figură de mucenic al naţiei: curagiosul luptător Vlădica Ion Inocenţiu ('-tain; la 1784 izbucneşte revoluţia lui Iiorea împo triva iobăgiei. iar la 1791 însemnăm petiţiunea plină de cuviinţă a naţiei ardelene adresată împă ratului la Viena pentru egala îndreptăţire a neamu lui românesc cu celelalte naţiuni ale Ungariei (Supplex lrbellus Valachorum). In marea mişcare • din 1848, Românii sunt împotriva unirii lor cu Ungurii, 9

propusa ele aceştia, iar în Adunarea Naţională de pe Câmpul Libertăţii din Blaj, prin glasul lui Simeon Bărnuliu, îşi afirmă dreptul de viaţă al naţiunei ro mane. Ca o splendidă dovadă a solidarităţii Româ nilor de pretutindeni, s’au dus atunci acolo la Blaj fruntaşii moldoveni Vasile Alecsandri. Coslache Ne gri, Alecu Russo, Sion şi însuşi Alexandru Cuza, iar din Bucureşti Nicolae Bălcescu, August Treboniu Laurian, Âron Floriân, Dumitru Brătianu şi alţii cari în acea vreme de grea cumpănă au alergat să asculte şi să slea alaiuri de floarea intelectualităţii româneşti de peste munţi: Episcopii Şaguna şi Le- meny, preşedinţii adunării şi membrii Comitetului naţional, Avram lancu, regele munţilor, Timotei Cipariu. Bărnuliu, Cili. Bariţ, Papiu Ilarian, Axenle Sever şi alţii. De acolo au prins Românii răsunetul iui Andrei Mureşiaiui ,.Deşleaplă-te Române” imnul sau marşul nostru naţional. Unirea Principalelor, la 5 şi 24 ianuarie 1859 sub Alexandru Ion I. Cuza este primul pas spre de săvârşirea Marei Uniri. După ce în 1867 Transilvania îşi schimbă stăpâ nirea. vremi le sunt şi mai aspre. La vestea că în şcoaîele primare copiii români vor trebui să înveţe în 18 ore -pe săptămână limba stalului, iar cei mai mici de şase ani erau obligaţi a frecventa grădi nile de copii ale stăpânirii, învăţătorii români urraâiţd a li îndepărtaţi dacă nu se va constata pro gres în această limbă, conducătorii fireşti ai naţiei noastre se adună în conferinţă naţională, se sfăluesc în vederea alcătuirii cunoscutului ,,Memorandum prezentat în Mai 1892 împăratului la Viena. Peste 300 de inşi însoţesc delegaţia. Dar memoriul predat în plic sigilat a fost restituit nedeschis. Urmează condamnarea memorandişlilor (25 Mai 1894) la în10

ehisoare, variind dela 2 luni la cinci ani. (Dr.-RaJ.iu 2 ani, Gh. Pop ele Ba şes li un an, Vasile Lucaciu b ani, D. Coinşa trei ani, Daniil Barcianu 2 ani jum.. N. Cristea 8 luni, Iuliu Coroianu 2 ani şi opt luni, T. Mihaîi 2 ani şi jumătate, Aurel Suciu un an şi jumătate, M. Veliciu 2 ani, Rubin Pali (a doi ani şi jumătate, Gherasim Domide 2 ani şi jumătate, Dionisie Roman opt luni, Patriciu Barbu 2 luni)/ Dincoace, fraţii de acelaşi sânge se mişcă, toată lumea românească se cutremură la cele ce se pre găteau dincolo. încă din toamna anului 1890 stu denţii universitari se agilă; lor li se adaugă fruntaşii intelectuali şi bărbaţi din toate straiele societăţii. Se tipăresc articole şi manifeste entuziaste, iar în Ianua rie 1891— deci în epoca de pregăire a memorandu lui — se întemeiază în Bucureşti, cu mare însufle ţire, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor Ro mânilor”. Vremile sunt aproape de noi. Se ştie ce au suferii fruntaşii vieţii noastre politice de peste munţi. Co mitetul naţional iese din pasivitatea ce i-o impusese zădărnicia unei îndreptări pe cale paşnică; iar pro cesele de presă şi pedepsele ce*le urmau nu mai con tenesc. Anul 1918. Scurte înseninări. Românii din vechiul regat pornesc războiul cu doi ani mai înainte, mânaţi de un singur gând: întregi-' rea ţării prin liberarea provinciilor de sub stăpânire străină. Marea Unire a tuturor în ţara întregită are o îndoită temelie: ea este de sigur urmarea dreaptă a conştiinţei naţionale păstrate de veacuri peste toi pământul românesc, organizată şi susţinută apoi de vrednicii patrioţi din toate ţinuturile, cari cu scrisul iii

$1 cu yorba au ţinut necontenit viu sentimentul na-, ţional al poporului întreg printr’o admirabilă cola borare a tuturora; dar este mai ales această unire făurită şi prin autoritatea morală a jertfei ostaşilor noştri cari mulţi s’au înfrăţit cu pământuLce-1 stă pânim, prin sângele din belşug vărsat pe toate câm purile de băla Din toamna anului 1918, prăbuşirea Auslroungariei, împărăţia ţinută atâta amar de vreme prin silă, împotriva dreptăţii, nu mai poale fi oprită. Zadar nic mai caută pacea cu popoarele din monarhie. Pe temeiul principiilor de autodeterminare ale lui Wilson, prin care naţiunile singure aveau să hotărască de soarta lor. Românii îşi afirmă, aşa cum au făcut în tot cursul istoriei, dreptul la vieaţă proprie. Peste tot întinsul pământului românesc se aprind nădej dile de veacuri, nutrite şi cu o nespusă înviorare se porneşte la lupta pentru întregirea fiinţei noastre naţionale. Chiar şi din depărtare, dela Românii din 'America şi dela prizonierii români foşti în armata austroungară, aflaţi în Rusia, ne sosesc entuziastele lor hotărîri prin care declară că vor lupi a pentru Roinânia tuturor Românilor. Acasă, Partidul Naţio nal Român e la datorie. Comitetul executiv (Teodor " Miha'Ii, Ştefan C. Pop, Vasile Goldiş, Alex. Vaida. A. Lazăr, Ion Suciu. Aurel Vlad, Dr. Ciordaş), se adu nă la Oradea (12 Oct.), stabilesc planul luptei, şi tex tul declaraţiei pe care Alex. Vaida o va ceti în par lamentul din Pesta. La Arad, Comitetul se în {re geşte ca ,,Marele Sfat Naţional Român”. Lui Iuliu Maniu, de curând întors de pe front, i ,se încredinţează conducerea afacerilor externe şi jnilitar^ !' La sfârşitul lui Octomvrie, armata austroungară e.complet desorganizală, soldaţii aruncă armele şi Î2

se întorc acasă în mare desorcline. Prin grija Sfatu lui ostaşilor români din Viena, organizat de sublo cotenentul c)e rezervă Iuliu Maniu, care luase co- * manda electivă a regimentelor româneşti, Românii 'din fosta armată sunt îndreptaţi spre ţară, spre a se pune sub ordinile Consiliului National. Acum, în aceste vremi hotărîtoare, rând se iveau zorile liber tăţii, s’a înţeles şi s’a văzui puternica legătură dintre popor şi conducătorii lui fireşti. Sub egida Consi liului Naţional, toată lumea românească se conslitue în „Sfaturi naţionale” judeţene, cu „Gărzi naţio nale” în fiecare comună. Ierarhii ambelor biserici naţionale (ortodoxă şi unită); cu gărzile naţionale şi ofiţerii întorşi acasă, depun jurământul de credinţă fată de Consiliul Naţional Român Fosta stăpânire,, odinioară atât de aspră şi de în crezută, face acum'"apel către Români: „Înainte de a vă rupe de vechea voastră patrie — spune apelul — faceţi încercarea de a trăi în armonie şi a lucra împreună cu noul guvern al poporului. Dacă veţi vedea că nu ne îndeplinim făgăduelile. veţi avea timp deajuns să vă rupeţi de noi”. — Dar Românii cunoşteau de mult atâtea promisiuni făţarnice de altădată. Consiliul Naţional notifică ministerului din Pesta că îşi ia sub a sa autoritate guvernarea cu depline puteri a întregului teritoriu locuit de Ro mâni. (10 Noemvrie). Alte propuneri, făcute din nou, sunt de asemenea respinse şi ca urmare Consi liul Naţional Român hotăreşte definitiva liberare a teritoriilor româneşti de sub fosta stăpânire. (14 Noemyrie). • Faţă de furia deslănfuitâ a slujitorilor acesteia, şi când o nouă revoluţie cuprindea ţara. Consiliul Na ţional Român, treime să ia grabnice măsuri deci sive. In şedinţă dela 20 Noemvrie holăreşle cqnvoi!3

carea Marei Adunări Naţionale pentru ziua de 1 De cemvrie, Ia Alba Iulia, dală menită să aducă depli na încununare şi desăvârşire a Marei Uniri Naţio nale a tuturor Românilor. La 10 Noemvrie 1918. Regele Ferdinand ordona se mobilizarea armatei. Trupele române,’ pentru a doua oară. cu un entusiasm de nedcscris, se în dreaptă spre asprele frontiere de odinioară. întâi (la 8 Noemvrie) ajung în Bucovina şi peste trei zile ocupă (Iernău(ii. — După ce Basarabia se unise la 27 Martie (9 Aprilie st.n.) 1918. prin votul Sfatului Ţării din Chişinău. vine acum, la 28 Noemvrie, Con gresul Naţional al Bucovinei care proclamă unirea fără condiţiuni cu România. La 20 Noemvrie ostaşii noştri ajung pe la izvoa rele Mureşului; Ia 25 Noemvrie la Târgu-Mureş, la 7 Decemvrie In Braşov şi Ja 24 Decemvrie intră în Cluj. Toate demersurile pregătitoare pentru adunarea din Alba-Iulia, organizarea alegerilor deputaţilor sub conducerea consiliilor naţionale Judeţene, păs trarea ordinei şi celelalte măsuri administrative au fost stabilite şi urmate în Heplină linişte şi siguranţă prin grija Consiliului Central care sub a sa autori-. A tate îşi ia ţinerea însăşi a marii Adunări Naţionale. La î Decemvrie 1918 cândf Românii de peste munţi se adună la Alba-Iulia, în aceeaşi zi, Regele Ferdinand şi Regina Maria îşi fac intrarea triumfa lă, în capitala ţării, în fruntea oştirii biruitoare. Marea Unire. Adunarea dela Alba-Iulia. t Marea Adunare Naţională a Poporului Român 'din Transilvania, Banat şi Părţile Ungurene, s’a ţi nut, cum spune convocarea, în A*ba Iulia, cetatea

istorică a neamului nostru, Duminecă 1 Decemvrie 1918, la orele 10 a.m. !• La chemarea Marelui Sfat al Naţiunii Române* s’au adunai acolo peste 100.000 de Români din toate păturile sociale, alături de cei 1228 deputaţi aleşi şi membrii de drept. E greu de arătat bucuria şi enhisiasmu! ce a fost acolo, dar cu deosebire s’a desprins peste tot, din această mare mulţime, simţimântui mândriei naţionale înfăţişat cu demnitate şi siguranţă în această hotărîloare clipă, cea mai luminată din istoria neamului. întâi, de dimineaţă, la sunetul clopotelor, toţi se îndreaptă spre bisericile româneşti, să asculte slujba dumnezeiască, ca Atotputernicul să le ajute întru ceea ce pun la cale spre binele neamului în treg. Porilesc cu loţii spre cetate. Dar în sala cea mare a casinei militare nu încap cu toţii; mulţi ră mân pe afară în câmpul lui Horea, în aşteptarea oratorilor ce vor veni să le vorbească şi lor. Ştefan Cicio Pop, Preşedintele Consiliului Naţio nal ia cel-dintâi cuvântul (v. anexe). Dr. Ion Suciu, raportorul Comisiiinii de verificare expune modul cum au decurs alegerile din cele 25 judeţe, cu 130 circumscripţii electorale, din cari s’au prezentat G39 delegaţi, apoi s’au desemnat şi delegaţii de drept ca reprezentanţi ai bisericilor, ai Societăţilor culturale în frunte cu Astra, profesorii şi delegaţii învăţătorilor, ai Uniunilor de meseriaşi, ai gărzilor naţionale, studenţimea universitară, delegatele re uniunilor femeilor române şi în sfârşit delegaţii partidului social-democral român. Se propune constituirea biroului Adunării sub prezidenţia lui George Pop de Băseşti (Badea George) şi se primeşte cu mar) aclamaţii. George Pop de Băseşti îşi rosteşte discursul său 45

de deschidere, urmează apoi .Vasile Goldiş care ci teşte proiectul de rezoluţie, luliu Maniu motivează proiectul de rezoluţie pentru decretarea Unirii; mai vorbesc Iosif Jumanca, Âlex. Vaida, P. S. D. Episcopi Dr. D. Radu şi Ion I. Papp, iar afară în faţa lumii adunate în câmpul lui Iiorea, vorbesc P. S. Miron Cristea, episcopul ortodox al Caranser beşului, P. S. luliu Ilossu, episcopul unit al Gher^ lei şi preotul Ştefan Roşianu, profesor în Blaj. (Procesul-Vjerltal respectiv e semnat de Teodor Mihali vicepreşedinte, Silviu Dragomir, notar, Iuliu Maniu şi Ion Suciu verificatori). A doua zi Ia .2 Decemvrie, Marele Sfat întrunit în continuare, la propunerea d-Iui luliu Maniu procede la constituirea Comitetului executiv, deve nit Consiliul Dirigent, precum şi alegerea comisiunii ce va prezenta Regelui Ferdinand hotărîrea de Unire luată de Adunarea Naţional." In ziua de 12 Decemvrie 1918, delegaţii Marei Adunări Naţionale din Alba-Iulia, P. S. Episcopi Miron Cristea; Episcopul ortodox al Caransebeşul lui, P. S. Ilossu, Episcopul român unit al Gherlei, Vasile Goldiş şi Alex. Vaida Voevod, sosesc la Bucu reşti pentru a prezintă M. S. Regelui Ferdinand ac tul Unirii Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi a părţilor ungurene locuite de Români cu Regatul României sub sceptrul glorios al M. Sale. (v. anexe)# G>

In ziua de 1/14 Decembrie 1918, oral 10.30 M. Sa Regele a asistat la Te-Deumul ce s’a oficiat la S-ta Mitropolie pentru realizarea marelui act al Uniţii Ardealului cu Patria mamă.

Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Nifon ■Episcopul Dunării de jos înconjurat de înaltul ■ cier. O companie cu drapel a dat onorurile. La TeDeum au fost de faţă toţi membrii guvernului află tor în Capitala, corpul Diplomatic, delegaţiunea Transilvăneană; P. S. Episcopi M. Cristea şi Hossu, D-nii Văida Voevod şi V. Goldi.ş, D-nii Generali şi Ofiţeri superiori ai garnizoanei Bucureşti precum şi o delegaţiune a ofiţerilor ardeleni. După Te-Deumul dela Mitropolie a urinat recepţiunea în sala Tronului dela Palatul Regal, la ora 11.40. D-nii V. Goldiş, P. S. S. Episcopul Miron Cris tea. P. S. S. Episcopul Hossu şi D. Vaida Voevod ((Delegaţiunea Transilvăneană) erau aşezaţi în faţa Suveranului. D. Vasile Goldiş prezintă M. S. Regelui votul Unirii. (Din ,,Monitorul Oficial” Nr. 215, 191qj.

, r ;

V 1

' ■

/' v..

*\ * \

' f " '■

' 1 /

*•

ACTE S0 DOCUMENTE > t 7

«r

\ <

( t

f t.

î V.

% V

b t

* '

jiă

Extras din proclamaţia voluntarilor dela Darnifa din 13126 Aprilie 1017. Noi, corpul voluntarilor armatei' române, ofiţeri, sub ofiţeri, sşi soldaţi de naţiune română de pe teritoriul monarhiei Atistro-Ungare, foşti prizonieri de războju în Rusia, cu jertfa vieţii noastre suntem gata să intrăm în luptă pentru împlinirea idealului nostru: de a uni tot poporul, tot teii loriul românesc din monarhia Ausitro-Ungară în una şi nedespărţită Românie liberă şi in dependentă... ' Noi, ca şi celelalte popoare, aliatele noastre fireşti, ţi nem din tot sufletul să nu ne lepădăm de-natiunea noa stră, orice s’ar întâmpla... Astăzi, când noi Românii ca şi "celelalte neamuri sub jugate ne.am convins definitiv că nouă, ca Români, nu ne mai e posibilă existenţa în cadrele statului AuslroUngar; noi care în limbă, în cultură, în structura so cială, şi în întreaga fiinţă a noastră etnică şi politică formăm un trup unic şi nedespărţit cu toate celelalte părţi constitutive ale naţiunii române, cerem cu voinţă ' nestrămutată încorporarea la România liberă, pentru a forma împreună cu ea un singur stat naţional româ nesc, pe care îl vom zidi pe bazele celei mai înaintate democraţii. Pentru acest ideal ne punem în cumpănă tot ce avem, viaţa şi averea noastră, femeile şi copiii noştri, viaţa şi fericirea urmaşiilor noştri şi nu ne vom opri, până ce nu vom învinge, ori vom pieri... Cerem deci încorporarea noastră la România, în nu mele dreptului fiecărei naţiuni capabile de viaţă şi în

stare de a-şi hotărî singură .soarta, de a-şi alege singură statul şi fomia prin care voieşte să se guverneze... Suntem adânc convinşi că în acelaşi mod echitabil va fi deslegală şd chestia românească, ca şi a celorlalte naţiuni subjugate din Austro-Ungaria. Căci această manorhie austro-ungară nu e altceva, decât'un conglo merat de ţări răpite prin forţa brutală, fără consimlimântul naţiunilor lor, cari n’au nimic comun cu naţiu-i nile ce le subjugă, decât ura ce o simt faţă de ele, liră, care va înceta numai odată cu căderea graniţelor ac' tuale. Desmembrarea* Austro-Ungariei ar însemna repara rea, în numele democraţiei, a unei nedreptăţi istorice, ce s’_a făcut popoarelor, prin încătuşarea lor de un tron sângeros şi de o împărăţie fără lege. Jar nedesmembrarea ei ar însenina că democraţia recunoaşte atotputer nicia forţei brutale, şi că sancţionează un trecut absolu tist şi feudal. Noi, foştii prizonieri de războiu, cari îndată ce ni s’a dat putinţa, am venit de bună voie la luptă şi la moarte, Noi. ofiţerii, aproape în totalitate aci. precum şi zecile de mii de soldaţi, acasă ţărani şi lucrători, fără multă carte, dar conştienţi de datoria lor naţională, noi, he oferim braţul şi sângele nostru tânăr şi generos pentru întruparea idealului nostru. Sângele nostru mi se va vărsa în zadar. Credem — ferm, că' între viitoarele state fericite naţionale şi democratice, va fi şi România tuturor Românilore * * *\ Declaraţia Românilor emigraţi din Austro-Ungaria proclamată la Iaşi în Adunarea Naţională din 6‘ Oc tombrie 1918. Românii ardeleni şi bucovineni, aflători pe teritoriul Regatului român, în numele nostru şi al fraţilor subju gaţi de acasă, a căror conştiinţă e siluită şi deci în im posibilitate de a se manifesta iiber, declarăm cele ce urmează: 1. Cerem să fim liberaţi de sub jugul monarhiei Au.s22

Iro-Ungare şi suntem hotărî,!! să luptăm prin toate miji toacele şi pe toate căile, ca întreg neamul romanesc, să fie. constituit înlriin singur Stat naţional şi liber, sub domnia Dinastiei române. 2: Nu' recunoaştem monarhiei apstro-ungare dreptul de a se ocupa de soarta Românilor din Ardeal şi Buco vina, deoarece veacuri de-a-rândul, nc-a linul în cea mai ruşinoasă robie. Toate încercările dc federalizare ale Casei de Habsburg sunt gesturi disperate ale unei împărăţii osândite să se descompună şi să piară. ' Soarta Românilor din Austro-Ungaria s’a hotărît prin răsboiul Regalului Român şi prin. voinja liberă a între gului-pogor românesc şi o va consfinţi Congresul de pace generală la care vor lua parte şi reprezentanţii ofi ciali ai României eliberatoare. 3. Cerem ca întreg teritoriu] din Monarhia habsburgică revendicat de Statul român, recunoscui şi garantat pnn tratatele de alianţă încheiat' de România cu pute rile înţelegerii, să fie liberat şi unit cu patria mamă... 4. Toate declaraţiile Românilor din Ardeal şi Bucovi na ce s’ar face împotriva acestor •'aspirâliuni naţionale, le considerăm ca stoarse cu forţa de autorităţile duşma ne şi aceste declaraţiuni nu vor putea induce în eroare opinia lumii, care'a proclamat principiile de dreptate şi de libertate pentru toate neamurile asuprite. Iaşi, (i QctomyEie 1918 1 Comitelui Naţional Românilor emigraţi "din Auslro^ Ungaria. ■“ * Preşedinte: Al. Lapedatu. > Secretar: Oct. C. Tăslăuanu.

23 .

ţi

1 Declaraţia Comitet al ai executiv al partidului nafional-român cetită în Parlamentat maghiar de d-l. Dr. Alexandru Vaida-Voevod, la 18 Octombrie' 1918. Comitelui executiv al partidului naţional-român clin Ardeal şi Ungaria, ca organ politic al naţiunii române din Ardeal şi Ungaria, constată că urmă rile războiului îndreptăţesc pretenţiunile de veacuri ale naţiunei române la deplina libertale naţională. Pe temeiul dreptului firesc, .că fiecare naţiune poa te dispune, hotărî singură şi liber de soarta sa, —* un drept care este acum'recunoscut şi de către gu-^ vernul maghiar prin propunerea de armistiţiu a mo narhiei, — naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte să facă acum uz de acest drept şi reclamă* în consecinţă şi pentru ea dreptul, ca liberă de ori ce înrâurire străină să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile libere. Organul naţional al na ţiunei române din Ungaria şi Ardeal nu recunoaşte îndreptăţirea acestui parlament şi acestui guvern să se considere ca reprezentanţe ale naţiunei ro mâne ca să poată reprezenta la congresul general de pace interesele naţiunii române din Ungaria şi Ardeal. — căci apărarea intereselor ei, naţiunea ‘M

română o poate încredinţa numai unor factori de signaţi de propria ei adunare naţională. , Afară de organele delegate de adunarea naţio nală, sau alese din mijlocul său, aşa dar de Comi tetul executiv al partidului naţional român, nime nea nu poale fi îndreptăţit să trateze şi să hotăras că în treburi care se referă la situaţia politică a na ţiunii române. Toate deciziunile şi acordurile, care s’ar lua şi s’ar face fără aprobarea acestor organe, le declarăm ca nule, şi fără valoare* care nu leagă întru nimic naţiunea română. Naţiunea româna care trăieşte în monarhia austro-ungară aşteaptă şi cere — după multe suferinţe ) de veacuri — afirmarea şi valorificarea drepturi lor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplină vieaţă naţională.

*25 /

Extras clin declaraţia voluntarilor dela Celiabinsk răin 29 Octombrie 1918. Noi voluntarii români originari din monarchia Austro-Ungară, organizaţi în Corpul .Voluntarilor Români Transilvăneni şi Bucovineni, cu misiunea de a continua lupta până la sfârşit alaiuri de armatele aliate împotriva puterilor Centrale, drept răspuns la manifestul îm păratului Carol, declarăm şi proclamăm toate provin»* ciile româneşti: Transilvania, Bariatul, Crişana, Mara-, mureşul şi Bucovina din Monarhia âustro-ungară desfă-î cute de către această împărăţie şi realipite'la regatul li ber român, cu care din acest moment ele alcătuesc un Stat unitar, liber şi independent, iar locuitorii acestor provincii se declară cetăţeni ai României Mari. Aceasta este dorinţa şi voinţa neclintită a Românilor de pretutindeni, caii acasă la ei nepulând vorbi liber, îşi afirmă gândul lor prin glasul voluntarilor din Rusia, Italia si America... Trăiască ROMÂNIA-MARE ! TRĂIASCĂ REGELE tuturor Românilor, Ferdinand I-iul! Trăiască aliaţii noştri!

Telegrama trimisă Regelui Ferdinanl la Iaşi de către Comitelui National Român din Celiabinsk la 29 Oo ' ' tombrie 1918. /

‘

Miile de voluntari din Rusia, originari din Auslro Ungaria, organizaţi într’un puternic corp de voluntari, au aclamat pe Maje.statea Voastră, de Rege al tuturor

. \

■

“ 'I

1 f

■y

Românilor. Ei sunt gala şi aşteaptă ordinele Majestaţii Voastre. La 29 Octombrie, ei au proclamat desfacerea pământurilor roiifâneşti de Austro-Ungaria şi alipirea lor la România, iar acum aşteaptă împreună cu vitejii lor fraţi din Regat, să încoroneze pe Majeşlalea Voas tră cât mai curând la Aîba-Iulia. Corpul voluntarilor Români şi comitetul naţional român din Rusia depun omagiile lor în faţa Majeslăţii Voastre cu prilejul conti nuării războiului din partea României. Românii subju gaţi din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, SăLmar, Bihor şi Bucovina, sunt mândri de a fi de aici îna inte supuşii credincioşi ai Majeslăţii Voastre, iar voim tarii români din Rusia, urmărind cu încredere şi entu ziasm înaintarea fraţilor lor de sânge şi de arme .în adâncul moşiei strămoşeşti, aşteaptă nerăbdători orumc •Majeslăţii Voastre. Preşedintele Comitetului Naţional Român. 4 /

2'/ i

. fi

Manifestul Consiliului National Român din 6 Noembrie. 1918. Către Naţiimca Română, .Războiul lung şi sângeros, început din interese stră ine s’a sfârşit. A învins ideea,\că fiecare naţiune să dis pună liber asupra sortii sale, să fie egal îndreptăţită şi fiecare om să aibă tot aceleaşi drepturi. Soarta naţiuni lor mici este pusă în mâinile cele mai bune şi cele mai mari naţiuni culte ne garantează, realizarea idealurilor noastre. Durere, sau ivit şi din satele româneşti veşti triste, care ne vorbesc despre jefuiri, fără de legi şi volnicii comise nu din partea poporului conştient şi cinstit şi a Românilor de bine, ci de. oameni/destrăbălaţi şi de be* fivii satelor. Fraţi Români, Fraţi ostaşi, cari v’aţi întors după atâ tea suferinţi lungi şi grozave la vetrele voastre, voi cari cu gurile mute aţi fost purtaţi prin toate câmpurile de, răsboiu, pline de sânge şi suferinţi, voi cari venind acasă aţi aflat familiile voastre flămânzite şi neîndreptăţite, ascultaţi de sfatul ''conducătorilor voştri de un sânge şi de o lege. Fraţi şi soldaţi români, fiţi cu răbdarel Fiţi cu atra gere şi-iubire către, neamul vostru care în aceste zile (t intrat în rândul naţiunilor^ libere, fiţi mari la suflet W

2â

ceasurile acestea grele ale anarhiei şi vă arătaţi demni de încrederea şi sprijinul anticipat de naţiunile mari culte... ca fiecare popor şi fiecare individ să fie egal îndreptăţii şi stăpân pe'soarta sa. Consiliul Naţional Român, compus din următorii băr baţi: Dr, Teodor Mihali, Vasile Goldiş, Dr, Alexandru, Vaida-Voevod, Dr. Ştefan C. Pop, Dr. Aurel Vlad şi Dr. Aurel Lazăr, — apoi dintre reprezentanţii partidului social-democi'at român: loan Flueraş, losif Jumanca, \ Acnca Grapini, Tiron Albani, Dumitru Surdu ş{ losif. Rănoi —, reprezintă astăzi întreg neamul românesc din Ungaria şi Ardeal, eslq recunoscut nu numai de puterile mari ale lumei, ci şi de guvernul unguresc revoluţionar. Fiecare soldai român, deslegat de jurământul dat îm' pârâtului, are liberă voie să intre în sfatul militar na ţional român (garda naţională română)," să pocale simw bolul mândru al suveranităţii lui naţionale, tricolorul şi este supus numai şi numai Consiliului Naţional Român. Fraţi Români! In curând o să apară între voi bravii soldaţi şi ofiţeri ai gardei naţionale române. Alăturaţivă lor şi daţi-vă braţele şi inimile voastre roiriăne întru ajutorul şi sprijinul lor. Consiliul Naţional Român se adresează,către noi şi vă cere următoarele lucruri; 1. Daţi mâna toţi cei buni şi cinstiţi, fără deosebire de necmi şi'lege şi susţineţi ordinea, apăraţi viaţa şi avutul oamenilor. 2. Primiţi cu încredere bărbaţii trimişi de Consiliul Naţional Român între voi cu scopul de a vă lumina şi ajuta. 3. Constituiţi-vă imediat în gardă locală, în care poate{ fi primit fiecare om de cinste fără deosebire de neam şi. lege. h. Să luaţi la cunoştinţă, că jafuri şi omoruri compro mit cauza sfântă a democraţiei nouă, care este chemată

, a închega întreaga lume într'o singură societate, unde vor domni cele mai durate idei: a libertăţii9 frăţietăţii şi egalităţii! 5. Fiecare ofiţer şi soldat român, care nu sa anunţat încă şi nu are împărţire, are datoria să se prezinte fără întârziere la biroul Consiliului Naţional Român (Arad, slr. Fabian Gabor No. 7). Fiecare român are datoria să contribuie la susţinerea or dinei. Jefuitorii surd cei mai mari duşmani chiar ai poporului românesc. Dali-ne mână de ajutor ca să pu tem prezenta înaintea lumei tinere şi frumoasef naţiu nea română în deplina ei curăţenie, nepătată. în întrea ga ei splendoare. Pentru Consiliul Naţional Român: Dr. ŞTEFAN C. POP

■N

* r

■V

}

PROCLAMAŢIA REGELUI FERDINAND CĂTRE OSTAŞI, 10 Nov. 1918

^Ostaşi î Ora mult aşteptată de către toată suflarea românească, şi în deosebi de voi, vitejii mei os taşi, a sunat în sfârşit după lungă şi dureroasă aşteptare. Trecerea trupelor aliate peste Dunăre ne impune ca o sfântă şi patriotică, datorie să luăm iarăşi arma în mână ca să izgonirii, împre ună cu ele pe vrăjmaşul cotropitor din ţară şi să aducem linişte populaţiei asuprite. Regele vostru vă chiamă din nou la lupta ca să înfăptuiţi visul nostru de atâtea veacuri: Uni rea tuturor Românilor, pentru care în anii 1916—1917 aţi luptat cu atâta vitejie. Sufletele celor căzuţi pe câmpul de onoare, va binecuvântează pentru .această ultimă sfor ţare: privirile credincioşilor noştri aliaţi sunt în dreptate cu dragoste şi încredere spre ţara noas tră şi fiii ei. Camarazii voştri de arme... cari vin în ajutorul nostru, cunosc vitejia voastră dela Oituz, Mărăşeşti şi Mărăşti, arătaţi-le că timpul de aşteptare n’a putut să slăbească braţul ostaşului român. Fraţii noştri din Bucovina şi din Ardeal

, fiU

vă chiaraă pentru ultima această luptă, ca prin avântul vostru să le aduceţi eliberarea de jugul străin. Biruinţa e a noastră şi viitorul va asigura în tregului neam românesc viaţă paşnică şi fericită. Înainte deci cu vitejia strămoşească ! Dumnezeu este cju noi ! t

Fordinând.

✓

: /

1 a

•s.

Nota ultimativă a Marelui Sfat Naţional către guvernul maghiar pentru predarea stăpânirii şi administraţiei asupra teritoriilor româneşti. Deslănluirea furtunoasă a evenimentelor ne-a produs Convingerea că în înţelesul dreptului de liberă dispoziţiune a neamurilor, cât şi spre scopul de a păşiră ordi nea publică, siguranţa averii şi a vieţii, trebuie încă acum să luăm puterea deplină de guvernare asupra teritoriilor locuite de Români în Ardeal şi Ţara Ungu rească. La ţinutul acesta aparţin comitatele: Torontal, Timiş, Caraş-Sevcrin, Arad, Bihor, Sălmar. Maramureş, Bislrila-Năsăud, Solnoc-Dobâca, ?ălaj, Cluj. MureşTurda, Turda-Arieş, Aiba-Inferiqară, Târnava-Mică, Târnava-iMare, Hunedoara, Sibiu, Braşov, Făgăraş, TreiScaune, Odorheiu şi Cine, precum şi părţile româneşti din comitatele Bichiş, Cianad şi Ugocea. Guvernul să adreseze naţiunilor din Ungaria şi Ar deal numaidecât un manifest în acesl' înţeles şi să sub ordoneze poleslăfii noastre toate inslituţiunile. autorită ţile si organele de stat, politice, administrative, judecă toreşti, de comunicaţiune, şcolare, bisericeşti, financiare şi militare aflătoare pe acest teritoriu. Tot atunci este a se sista pe acelaş' teritoriu orice alt'imperiu. Pentru acest caz putem garanta ordinea publică, siguranţa ave rii şi a vieţii. Iu cazul contrar am fi nevoiţi să aducem prin proclama ţi une la cunoştinţa poporului nostru, a ţării şi a 1 urnei întregi, că exercitarea dreptului de li beră dispoziţiune asupra sorţii noastre ni s'a făcut im posibilă şd astfel vt*fl sista orice împreună lucrare cu *

autorităţile publice, iar pentru evenimentele ce ar urma nu primim nici o răspundere şi acea* răspundere o transmitem integral asupra guvernului actual al Con siliului naţional maghiar. ^ E lucru firesc, că fată de" celelalte popoare aflătoare pe teritoriul din chestiune vom respecta din partea noa stră principiile lui Wilson. Modalităţile de predare a guvernului le va stabili o comisiune mixtă. Guvernul îl vom constitui în Sibiu. Răspunsul la această recercare a noastră îl aşteptăm până în i-Q Noembrie a. c., la orele 6 p. m.

Extras din răspunsul guvernului maghiar la ullimatui trimis de Consiliul National Român. Domnilor! Atât guvernul maghiar, cât şi consiliul naţional ma ghiar a cumpănit temeinic memorandul D-voastră şi este convins, că principiul fundamental, din care dom. niile voastre plecaţi, este corect şi realizarea lui o dorim şi noi. E vorba acum de stabilirea ordinei provizorie, până ce conferinţa generală de pace va hotărî asupra litigiilor pe cari de acum nici nu le-am putea rezolva noi, adică noi şi până atunci să creicrn un modus vivendi, care să facă imposibilă repetarea faptelor înşi rate de d-1 deputat Ştefan C. Pop., Acesta este punctul de vedere general, care ne con duce. E vorba de o ordine provizorie, ce nici pe d-voa stră, nici pe noi nu ne leagă în privinţa viitorului, pentrucă chiar între d-voastră sunt cu mult.mai mulţi aceia, care văd necesară o ordine de tot nouă pentru înfiinţa rea unei situatjii definitive. Pentru aceea accentuăm noi întocmai spre .liniştirea d-voastră caracterul provi zorie al acestei ordine... Pentru aceste teritorii de limbă ofi majoritate roma nă oferim prompt dreptul de liberă dispoziţiune .speci ficat de d-voastră. Nu este nicio piedecă ca guvernul maghiar pe aceste teritorii să vă învestească pe d-voa stră cu dreptul de guvernământ şa ca .Consiliul naţional

N-

al d-voastră de fapt să ia în mană administrarea şl con ducerea tuturor problemelor administrative de aici. Pentru înfăptuirea acestui plan, se înţelege, e de lipsă doar alai, ca guvernământul român ce se formează, să stea prin anumite mijloace în legătură cu guvernul ma ghiar, în ceeace însă pe aici nu ne va conduce nici o normă şovinislâ, sau naţionalistă, di va fi doar chestiu nea de existenţă, atât din punctul de vedere' al Români lor, cât şi al Maghiarilor, precum şi al tuturor celorlalte popoare, fiindcă este doar evident, că cerinţele econo mice, financiare, de comunicaţie, şi cele ale alimentării poporului, cari aşteaptă o rezolvire, nu ar putea fi con tinuate nici timp de 48 de ore, fără o desăvârşită ră sturnare, sau fără primejdia foametei — dacă întreg Statul, oii folosindu-ne de terminologia elveţiană: pe teritoriul întregului Eidgcnossenschaft, n’am putea să rezoivim problemele de interes comun, pc baza unor norme comune. Mă cuget Ia aceea, că d-voastră îndată ce v’ali format guvernul propriu, Ircbue să vă îngrijiţi, ca acel guvern prin delegaţi potriviţi să susţină o comu nicaţie continuă cu guvernul maghiar în privinţa apla nării tuturor problemelor de comun interes. Cred că acestea sunt principii a priori a căror obiecţiune nici nu ne-o ptulem imagina, fiindcă în caz contrar ar urma de strămarea totală... Punctul nostru dc vedere este deci, ca toate popoarele care truesc azi in Ungaria, până la pertractările de pace, recunoscând graniţele de azi (pe cari din. parte-ne şi aşa nu le-am putea schimba până afini ci) să vieţuiască în astfel de Eidgcnossenschaft. Pe lângă astfel de con diţii d-voastră veţi primi cârmuirea, veţi pulea-o orga niza, iar noi vă dăm .toate condiţiile, pe lângă care d-voastră. puteţi lua garanţii pentru susţinerea ordinci şi a păcii. Pe lângă aceasta, anclavelor mai mari ce.se vor forma, vrem să le asigurăm validitatea principiilor luj Wilson, iar minorităţilor le vom asigura reciproc apărarea drepturilor... D-voastră aţi primit mână liberă, ca la conferinţa de pace sa vă validităţi pretcnţiunile. Noi nu voim să în cheiem un fel dc compromis, care ar lega mâinile, con ştiinţa şi libertatea politică a ori şi cui, Aceasfa-, domnilor, nu c o licitaţie, aceasta c atât dc 35

;

clară, atât de transparenta, şi în felul său atât de sim plu, încât pe lângă primirea principiilor lui Wilson şi conservarea cadrelor de stat de azi (caic nu le putem schimba unilateral) o altă soluţie nici nu e de închipuit. Rog foarte mult pe domni, ca această propunere a noaslră, loială, fără gânduri ascunse Fii cinstiţi, să o primiţi cu aceeaşi loialitate. Tocmai evenimentele, despre cari a vorbit d-1 deputat, ne conving pe toţi, că a sosit ultima oră, ca să creiem situaţiuni nouă, care ne vor putea scuti de bolşevismul ce ne ameninţă pe toţi deopotrivă. Aş dori numai să vă atrag atenţiunea, domnilor, ca să 'cumpănim cu rezervă situaţia internaţională. Nu e per mis, sub nici o impresie momentană a situaţiei război nice; a încorda în orice mod pretenţiunile şi a le scoate din cadrele principiilor lui Wilson. Vă rog, să vă apro piaţi de propunerea noastră ce v’o. facem pe baza prin cipiilor curate şi loiale, pentru ca să trăim în înţelegere până la încheierea păcii, şi să nu ne mai chinuim şi pe -> mai departe bietele popoare.

Replica românească la răspunsul guvernului maghiar cu privire la ultimatumul nostru pentru introducerea stăpănirei şi administraţiei româneş' Domnule Miniştri Consiliul naţional român a supus unei temeinice desbaleri şi aprecieri acel răspuns al guvernului Consiliu lui naţional maghiar transmis prin D-voastră, pe care guvernul l-a dat notei consiliului naţional român adre sat către dânsul. Cu părere de rău trebuie să vă aduc la cunoştinţă, că Consiliul naţional român priveşte în acest răspuns respingerea hotărîta a notei sale. Naţiunea ro mână pretinde cu tot dreptul independenţa sa de Stat şi nu admite, ca acest drept să fie întunecat prin rezoli vări provizoricc, cari pe de o parte principial trag la îndoiala acest drept, pe de altă parte nu oferă nici o garanţje, care şi până la rezolvirea- definitiva ar putea asigura ordinea publică, siguranţa averii şi a .viejii pe teritoriile locuite de Români. 36 ţ

Naţiunea română recunoaşte competenţa congresului de pace la fixarea limitelor definitive ale teritoriilor re clamate de această naţiune pentru statul .şău propriu, p.iccum ia asupra sa obligamenlul că faţă de celelalte ]);../oare locuitoare pe acest terilor va respecta princi pale wilsoniene şd este gata să asigure penru fiecare ar condiţiunile liberei dezvoltări naţionale, dar îji re_ „S'i ?.v/ivirea propusă de d-voastră.pe de o parte vede nega ţiun ea independenţei sale de Stal, pc de altă parte cre<«e, că acea rezolvire face imposibilă năzuinţa acestei na_ J:'uni pentru‘ susţinerea ordinei publice până la înfăpuiea păcii definitive. :re asemenea împrejui'ări Consiliul naţional român nu poate primi propoziţiile guvernului consiliului na* nai maghiar transmise prin D-voastră, plenitudinea iăspuuderii pentru evenimentele ce pot să urmeze o de clină dela sine şi acea răspundere o lasă în sarcina gu- . vernului consiliului naţional maghiar. Cu toate acestea Consiliul naţional român din paa te^ şa va face tot posibilul, ca să păstreze ordinea publică, siguranţa averii şi a vieţii pe teritoriile locuite de Ro mâni şi nădăjduieşte,, că în această năzuinţă va afla sprijinul tuturor în conformitate cu dorinţa expresă a preşedintei ui Wilson, cu atât mai vârtos, că tribunalul - istoriei cu imparţialitate va .judeca ţinuta singuraticelor imuri manifestată în privjnla aceasta. vă rog, Domnule Ministru, să aduceţi aceasta la cu noştinţă guvernului naţional maghiar. -\rad, la th Noembrie 1018f ora 15.

-\ două propunere a ministrului O sear Jăszi. Cele tt ele formulate de şeful delegaţiei maghiare la «m' fereala dela Arad. *• Cuyernul maghiar învesteşte Consiliul naţional ronnin cu guvernarea oraşelor şi tuturor judeţelor, în cari Romanii sunt în majoritate. Administraţia o dirijează în aceste teritorii „guvernământul român”. 2. „Guvernământul Român” va ii reprezentat în gu37

ycriiul maghiar, pcnlru apianaiva Iuulioi- chestiunilor ■iiiyemămânUihii teritorial român, alai în afacerile oxlerne, economice şi financiare, cal şi ale alimentării şi circulaţiei. Toi asemenea va lua parte 'in loale organele a căror funcţiune atinge şi influenţează şi şoarla po porului român. 3. Legile de azi rămân valabile în mod provizoriu şi pentru teritoriile guvernamentale româneşti. Legi noui se pol aduce numai cu consimţirea guvernământului român. 4' Guvernământul român preia cu excepija comiţilor supremi (Prefecţilor) şi a comisarilor guvernului, în treaga clasă a funcţionarilor şi pe fiecare funcţionar îl lasă in funcii unea-i ţîc azi. 5. In ţinuturile cu minoritate română, apărarea su veranităţii române, asemenea minorităţilor maghiare din ţinuturile cu majoritatea română, va fi asigurată în timpul de transiţie prin ari. 44 al legii din 1868. 6. In sensul obligamenlelor, consiliul naţional român pe teritoriul subordonat lui, garantează, siguranţa averii şi sigura la personală. 7. Guvernământul provizoriu român sub nici un pretc&Lmi va putea lua lin ajutor armata română din Le galul român. 8. Pentru stabilirea celorlalte amănunte, câl şi pcnlru realizarea lor, se va forma un comisariat guvernial, compus din trimişii guvernului maghiar şi din cci ai consiliului naţional român, iar după terminarea acestei misiuni se va di sol va imediat. 9. Pentru aplanarea chestiunilor litigioase se alcăfucşle un juriu de 5 membri, compus clin 3 delegaţi ai con siliului naţional maghiar, din 2 delegaţi ai consiliului naţional român şi dintr’un e^mis al guvernului maghiar. 10. Hotăi'îrile acestora obligă părţile contractante nu mai până !a terminarea conferenţei de pace, dar nu obligă punctul de vedere şi-atitudinea ofc-vor lua-o la con--ferenţă partidele acum cent rad ante.' 11. îndeplinirea cinstită a acestor înţelegeri pe lângă cererea controlului naţiunilor culte, va7fi pusy din am bele păliţi la adăpostul, onoarci naţionale. Arad, la U N.oembrie 1018, ora 19.

Comunicatul Consiliului National Român despre eşua» rea tratativelor cu delegaţia guvernului maghiar prezi dată de ministrul Oscar Jdszi. Consiliul National Român constată că tratativele avu te,cu d-1 ministru Oscar Jâszi şi cu consiliul naţional maghiar n’au ajuns la înţelegere^) rincipială, că nu poa te accepta explicarea dală de ei referitoare la dreptul de liberă dispunere, atâta vreme cât guvernul-maghiar nu rcunoaşte dreptul najiunei române de a exercita pute rea executivă pe teritoriile locuite de naţiunea română. AI doilea proieet înaintat de d-1 ministru Oscar Jâ.szi asigură naţiunii române iarăşi numai o activitate admi nistrativă şi limitata, — prin urmare consiliul naţional român nu este în poziţie de a primi acest proiect, de oarece — după părerea sa nici acest proiect mi-i asi gură o bâză necesară pentru ca să poată garanta îndea juns ordinea publică. In urma acestora declină dela sine cu desăvârşire răs punderea. Cu toate acestea, dorind ca să asigure după posibili tate ordinea publică, siguranţa persoanei şi a averii, a decis să susţină şi pe mai departe consiliile naţionale Înfiinţate pe baza dreptului de liberă dispunere, conlinuându-şi activitatea prin organizarea şi desvollarea G a rd el o r na l io n a] e. Ţine însă de neapărată nevoie, ca în vederea scopului amintit guvernul Consiliului naţional maghiar să pună armele deriipsă la dispoziţia Consiliului naţional român, să lichideze pentru gardele naţionale române — atât solda* miliţiei cât şi salariile ofiţerilor — pe carea ofi ciilor publi-ce de dare şi să îndrume orgamele administra tive ca să sprijinească consiliile naţionale romane în act ivi taica lor. In fine. să 'fie scoasă din vigoare dispoziliuuea mini sterului de războiri cu privire la limitarea înfiinţării gardelor naţionale, precum şi ordinul său prin caic li se dă voie şi organelor militare de a înfiinţa gardă naţio nală. ■ '.:d, la Vi Noemhrie

ora 2:1.

*5S

/ t.

/ \ <,

/ / r

MANIFESTUL MARELUI SFAT AL NAŢIUNII ROMÂNE DIN UNGARIA ŞI TRANSILVANIA DIN 18 NOEMBRIE 1918

Către popoarele lumii, Naţiunea română clin Ungaria şi Transilvania, ţinută de veacuri în robie trupească şi sufletea scă de către clasa stăpâni ton re a poporului ma ghiar, eliberată acum de sclavie prin strălucita învingere a armelor, cari s’au luptat pentru drepturile civilizaţiei umane împotriva princi piului barbar al opresiunii naţionale şi de clasă, înaintea guvernului opresorilor de până aci, a declarat voinţa sa de a se constitui în stat liber şi independent spre a-şi putea validita nelimitat forţele sale în serviciul culturei şi al libertăţii omeneşti. Guvernul opresorilor de până aci a denegat adeziunea sa la această kotărîre a naţiunii ro mâne şi în faţa dreptului firesc al fiecărei naţi uni de a fi stăpână asupra sa şi a teritoriului lo cuit de dânsa guvernul opresorilor opune forţa brutală a statului oprimator. De veacuri clasa oprimatoare a poporului ma ghiar a sfâşiat trupul naţiunii noastre prin icuri U

străine, iar dela înfăptuirea constituţionalismu lui fals din 1867, scopul mărturisit al politicei ele guvernământ în statul maghiar a fost desfiinţa rea noastră naţională. Prin colonizări fără rost pe pământul strămoşilor noştri, prin maghiari zarea ncruţătoare a tuturor acelor Români, cari au fost nevoiţi să aibă raporturi mai nemijlocite cu stăpânirea maghiară, prin invadarea pe teri toriul românesc a sutelor de mii de slujbaşi pu blici maghiari, prin împiedecarea poporului nos tru de a-şi mulţumi însuşi trebuinţele sale indus triale, s au maghiarizat oraşele şi s’a împestri ţat etniceşte teritoriu] locuit de naţiunea româna prin mijloace artificiale şi în scopul barbar ai nimicirii noastre Această stare de lucruri produsă prin opresi une şi fărădelege, acum guvernul maghiar o invoacă de justificare a opunerii sale la hotărîrea naţiunii române de a-şi întemeia pe pământul său strămoşesc statul său liber şi independent. Starea produsă prin crima săvârşită până aer împotriva.libertăţii noastre naţionale acum se prezintă ca o justificare .a noului atentai, ce se intenţionează împotriva existentei noastre. Ar trebui sa ne luăm dreptul cu forţa. dar ori cât de liotărîţi sunten să jertfim viaţa pentru li bertatea naţională, în ziua. când sărbătorim în vingerea civilizaţiunii asupra barbariei, şi aştep tăm legiferarea internaţională, care va înlocui forţa brutală prin dreptate şi va înlătura pretu tindeni urmările stăpânilor neomeneşti, naţiu nea română se abţine dela mijloacele barbare la regularea raporturilor dintre popoare, ci iată protestează înaintea lumii întregi împotriva fă rădelegii guvernului maghiar, care şi acum în42

cearcă a supune naţiunea română dominaţiunci străine şl o împiedecă dela constituirea sa în stat liber-şi independent. Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania nu doreşte să stăpânească asupra altor neamuri. Lipsită cu desăvârşire de orice clasă istorică stăpâniroare. naţiunea română prin fiinţa sa însăşi este întruparea' democraţiei celei mai desăvâr şite. Pe teritoriul său strămoşesc naţiunea ro mână este gata a asigura fiecărui popor deplină libertate naţională şi organizarea sa în stat liber şi independent o va întocmi pe temeiurile demo craţiei. care va asigura tuturor indivizilor, află tori pe teritoriul său egalitatea condiţiunilor de viaţă, unicul mijloc al desăvârşirei omeneşti. Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania însă nu admite mistificarea îndreptăţirii pretenţiunilor sale prin stările produse de încercările seculare pentru nimicirea ei. protestează împo triva revendicărilor maghiare asupra teritoriu lui românesc, care dela descălecarea împăratului Traiari şi până astăzi a fost muncit cu braţele noastre şi îngrăşat cu sângele nostru şi sub nici o cond iţi une nu mai voieşte să trăiască în legă tură stat cu naţiunea maghiară, ci este hotă râtă a-şi înfiinţa pe tertorinl. locuit de dânsa sta tul său liber şi independent. Anunţând popoa rele lumii aceasta voinţă şi holărîre a sa, naţiu nea română din Ungaria şi Transilvania invoacă pe seama sa sprijinul lumii civilizate şi geniul li bertăţii omeneşti declarând sărbătoreşte, că din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotărîtă a pieri mai bine, decât a suferi mai departe sclavia şi atârnaren. Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania [43

speră şi aşteaptă, că iu năzuinţa ei pentru liber tate o va ajuta întreg neamul românesc, cu care una vom fi de aici înainte în veci. Marele Sfat al Naliunei Române \lin Ungaria şi Transilvania Preşedinte/ Dr. Ştefan C. Pop - Secretar: Dk Gli. Cri şan

CUVÂNTUL ARHIEREILOR ROMÂNI DIN 21 NOEMBRIE 1918 Adeziunea episcopilor români adresată Marelui Sfat al naţiunii române din Unqaria şi Transilvania Răsboiul mondial a scos la iveală principiul so cial alât de creştinesc, că fiecare popor are pe vii tor dreptul de a dispune liber asupra sortii sale. Noi subsemnaţii episcopi ai bisericii ortodoxe ro mâne şi gr.-cat. române, avem firma convingere, că interesele de viaţă ale neamului românesc, ai că rui păstori sufleteşti suntem, pretind ca un cate goric imperativ înfăptuirea acestui drept de liberă dispunere şi faţă de neamul nostru. Dreptul acesta se va putea realiza numai dacă naţiunea română va fi guvernată de fiii gi. Drept aceea declarăm: recunoaştem Marele Con siliu Naţional Român de reprezentantul şi condu cătorul politic al naţiunii române din Ungaria şi Transilvania. sim|indu-ne îndreptăţiţi şi îndatoriţi ca fiii credincioşi ai naţiunii noastre a conlucra din .45

ţoale puterile la întruparea aspiraliunilor noastre naţionale. * In ziua Sfinţilor Arhangheli Mihaii şijjayi'il 1918. Dr. Deniei rin Radu' episcop gr.-cat. român de Ora dea-Mare

«,

loan I. Papp episcop ortodox român al eparhiei Araituiu. totodată şi locliilor de mitropolii

Dr. E. Mi ron Cri stea episcop ortodox român al eparhiei Caransebeşului Dr. Valeriu Troian Frenţiu episcopul gr.-cat, român al Lugojului v Dr. /uliu Hossu episcopul român gr.-cat. al Gherlei

c>.

/ ( > l /

Extras clin Regulamentul pentru alegerea deputaţilor adunării naţionale clela Alba-luliaf dat de Consiliul National Român Central. „Către toate Consiliile Naţionale Române din Judeţe, cercuale şi comunale de pe teritoriile lo.cuite" de Români ale Ardealului, Ungariei şi Ha noiului Timişan. Aflând Consiliul Ccn; . , Naţional Român, compus din îutfeg comitetul executiv al partidului naţional ro mân şi din (3 delegaţi ai partidului român sociâl-democrat, că între împrejurările dale voinţa suverană a Na ţiunii Române din Transilvania^ Ungaria şi Banalul ,Ti mişan, singură dispunăloare asupra sorţii sale viitoare, trebuie să afle cât, mai urgent legitima sa exprimare de cisivă: 1. Dispunem, că iu termen de 12 zile, socotite dela dala acestui ordin, să se facă in toate judeţele locuite de Români ai fără osebire în fiecare cerc electoral din aceste judeţe, alegeri de delegaţi (deputaţi) cercuali pentru Marea Adunare naţională Română, ce are să fie convocată în timp scurt. 2. Alegerile vor fi făcute cu observarea circumscrip ţiilor cari au existai la ultimele alegeri parlamentare din 1910. Pentru fiecare circumscripţie se vor alege 5 (cinci) delegaţi. Fiecare delegat arc să fie provăzut cu credenţional (mandap care expune şi numele celorlalţi delegaţi ai cercului şi care credenţional au să-l subscrie preşedintele şi notarii] actului de alegere, precum şi toţi bărbaţii de încredere ai comunelor din circumscripţie.

3. Alegerile au să se facă după normele- sufragiului universal. La voi se admit numai Românii. Locul ale gerii poale fi oricare comună din circumscripţie, iar în caz de necesitate centrul judeţului ori localitatea în care rezidă Consiliului Naţional Român din Judeţ. 4. De conducerea şi efeptuirea alegerilor are a se în griji in fiecare judeţ Consiliul Naţional Român jude_Jcan. înde n’ar fi încă constituit atare Consiliu, Comi sarul Naţional cxmis din partea Centrului nostru care va prezintă acest ordin este chemat şi îndreptăţit a iniţia nu maidecât constituirea Consiliului Naţional Român din respectivul judeţ şi aJ pune în funcţiune............... ... . . 10. Convocarea marii Adunări naţionale Române poa te ca între împrejurările dale să se facă abia 4—5 zile înainte de ziua ce va fi fixată pentru ţinerea ei. Drept ce D-nii delegaţi au să fie avizaţi ca de la ziua de 15 până la 28 Noemtfrie a. c. în colo să stea gala a putea pleca imediat ce primesc convocarea 'cu avizul despre locui şi ziua adunării. 11. Delegaţii au să plece de acasă prevăzuţi posibil si cu alimente, pentru că apare exclus ca să se poate face Îngrijire pentru prevederea recerută a tuturor cu ali mente................. In fine, ca de încheiere îşi exprimă acest Consiliu Central ferma sa nădejde că alegerile delegaţilor cercuali vor decurge în cea mai deplină ordine, linişte şi fu demnitatea pretinsă de zilele mari ce ne slau înainte şi Consiliile Naţionale de pretutindeni se vor îngriji ca oameni străini de neamul nostru şi idealul lui să nu fie admişi nici ca public la decurgerea afacerilor noastre naţionale şi că nici informaţii să nu li se dea despre lu crurile noastre. CONSILIUL CENTRAL NAŢIONAL ROMAN

Textul convocării adunării naţionale dela Alba-Iul ia ( O:\JVOC_ARL istoria ne chiarnă Ja fapte. Mersul irezistibil ai civilizatiuiiei omeneşti a scos şi neamul nostru românesc clin întunerecul robiei la lumina cuno.şimţei de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte şi vrem să trăim alături de celelalte naţiuni a.e lumii, liberi şi independenţi. In numele dreptăţii eterne şi a principiului liberei di opoziţi uni a na ţiunilor, prnicipiu consacrat acum prin evoluţiunea istoriei, naţiunea româna din Ungaria «î 1 ransilvania are să-şi spună cuvântul sau hotărîtor asupra sorţii sale şi acest cuvânt va fi r,espectat de lumea întreagă. El este chiar aşteptat pentru ca la gurile Dunării şi pe drumul larg unde comunica pulsul vieţii economice între Apus şi Răsărit să se poată înfăptui ordinea_ şinea murilor prejmuitoare sa li se procure liniştea necesară pentru munca binecuvântată spre de-! săvârşirea umană. In scopul acesta convocam: ADU N AREA NAŢIONALĂ a naţiunii române, din Ungaria şi Transilvania LA ALBA IU LI A, cetatea istorică a neamului nostru, pe ziua de 18 48

1 1

NOEMBRIE o./l DEC Ml BRIE st. n. A. C. LA ORELE 10 A. M. La adunare vor lua parte: 1) Episcopii români clin Ungaria şi Transilvanii; 2) toti protopopii în funcţiune ai celor doua confesiuni româneşti; 3) câte un exmis al fiecărui Consistoriu şi Capitlu; 4) câte doi exmişi ai societăţilor culturale (Aso ciaţi une, Ionelul de teatru, Asociaţi unea Arădană. etc.); 5) câte doi exmişi din partea fiecărei reuniuni femeieşti: 6) dela fiecare/şcoală medie (gimnaziu, şcoală rurala), apoi dela licoare institut teologic, pedagogic şi şcoală civilă, câte un reprezentant al colegiului profesoral; 7) câte doi delegaţi dela fiecare''reuniune învaţătorească; 8) Garda Naţională va fi reprezentată prin câte un ofiţer şi un soldat din fiecare secţiune judeţeană; 9) câte doi delegaţhdela fiecare reuniune de me seriaşi; 10) delegaţii partidului social democratromân ca reprezentanţi ai muncitorimii organi zate; 11) tinerimea universitară prin câte doi exmişi ai săi şi în fine, 12) fiecare circumscripţie electorală în care locuesc Români, va trimite câte 5 re prezen ta n ţ i (d e I ega ţi). Suntem convinşi că afară de cei cari vor repre* zenta în chipul arătat mai sus, toate păturile so ciale ale naţiunei noastre la această istorică adu«nare, unde se va hotărî soarta neamului nostru, poate pentru vecie, se va prezenta însuşi poporul românesc în număr vrednic de cauza mare şi sfântă. Se vor lua îngrijiri ca toţi cei veniţi să fie adăpostiţi şi să fie părtaşi la consacrarea celor ce se vor hotărî. Biroul Consiliului Naţional a fă cut toate pregătirile de lipsă pentru reuşita Adu nării, iar fraţii români de pretutindeni sunt ru gaţi să dea şi ei tot ajutorul.

] j j j j * | j j | j i ;

£0.

înainte de începerea Adunării se vor face rugă ciuni în cele două biserici din Al ba-Iul ia, cea or todoxă răsăriteană şi cea greco-catolică. loaţe inforniatiunile mai departe ,se dau din partea biuroulni Consiliului Central ^Naţional Român din Arad. f ii tare, neam românesc, în credinţa ta, căci iară se apropie ceasul mântuirii tale. Amin şi Doamne ajută! Arad Ia 7/20 iNovembrie 1918. Marele Sfat ai Na (iun ei Române din Ungaria şi Transilvania . * Dr. Ştefan C. Pop preşedinte

Dr. Gheorghe Crişau secretar

•...

( /

i' y

!■

I N

•

PARLAMENTARII Adunării Naţionale dela ÂSba-lulia care au votat unirea cu România la r! Decemvrie 1918 •l

1. Deputaţi de drept .' EPISCOPII ROMANI: Ioan I. Papp,'episcop al Aradului; Dr.-Demetriu Radu,, episcop al Orăzii-Mari; Dr. Miron Cristea, episcop al Caransebeşului; Va ierul Frenţiu, episcop al Lugojului;. Dr. Iuliu HossU, episcop al .Gherlei. VICARII ROMÂNI: Dr. Eusebiu Roşea, Sibiiu; Romul R. Ciorogariu, Oradea-Mare; Dr. Vasile Suciu.- Blaj; Romul Marchiş, Careii-Mari. _

•*

PROTOPOPII ROMÂNI:

Petru Popoviciu, Abrud; loachim Muntean, Agnita; loan recuLescu, Alba-Iulia; Ioan Cândea, Avrig; Gregoriu Pletosu, Bistriţa; Ioan Dan, Brari; Dr. Vasile Saftu, Braşov; Andrei Ludu, Cetatea de piatră; Dr. Nicodim Cristea. Cluj; Ieronim Buşea, CohaLm; Teo dor Hermân, Dej; Dionisiu Bobeiu, Petreni; losif Morariu, Dobra; Nicolae Borzea, Făgăraş; Ioan Popoviciu, Geoagiu; Dr. Cornel Popescu, Haţeg; Vasile Gan, Lupşa; Romul Mircea, Mediaş; Avram S. Păcurariu. Mercurea; Ştefan Russu, Murăş-Oşorheiu; Vasile Domşa, Orăştie; Vasile Dumă, Reghin; Dr. Ioan Lupa.ş, Sălişte; Sergiu Medean, Sebeş; Dr. Ioan Strofa, Sibiu; Dumitru Moldo van, Sighişoara; Nicolae Todoran, Ta;1.^ Constantin Dimian. Trei Scaune; Iovian Mureşan, Turda; Pavel Roşea. Unguraş; Vasile Damian, Zarand; Ioan Botezan, Agnita; Ioan Maior,. Aiud; Vasile Ursică, Alba-Iulia; Vasile L. Pop, Sângeorgiul de Meseş; Gavrilă P°P> Luna de Arleş; losif Lita, Hususău; Gheorghe Bărbat, Blaj; Ieronim Dăniiă, Cătină; Simion Moldovan Boul săsesc; Dr. Ilie Daian, Cluj; loan Haţegan. Cojocna; Iovian Andreiu, Ciachi-Gfirbau; Laurenţiu -Pascu,. Diciosânmartin; Alexandru Papiu, Temut:

53 r\

George Simu, Ibaşfalău; Ioan Bucur, îndoi; Enea Pop-Bota MurăşLudoş; Iuliu Nistor, Mediaş; Ioan Pop, Morlaca; Dionisiu P. Deeei, Bandul de Câmpie; Emil Pop, Murăş-Uioara; Alexandru" Tarnăvean, Pogăceaua; Ari ton Popa, Reghinul săsesc; Iacob Domşa, Zlatna; Ioan Simu, Sebeşul săsesc; Nicol-ae Togan, Sibiu; Nicolae ' Raţiu, Turda; Valeri-u P. Comşia, Făgăraş; Moise Brumboiu, Tohanul Vechi; Valeriu Florian, Racoviţa; Dr. Augustin Tătar, Varv.z; Traian Vaţian, Arad; Dr. Dimitrie Barbu, Chişineu; Mihaiu .Leucuţa. Siria; Ioan Gedrgea, Boroşincu; Florian Roxin, Buteni; Cornel Lazăr, Iiălmajiu; Procopie Givulescu, Maria-Radna; Gherashn Şerb., Belinţ; Fabriţ.iu Manoilă, Lipova; Ioan Oprea, Timişara; Dr. I. Tucrea, Vinga; Dr. Ştefan Cioroian B., Comloş; Andrei Horwath, Oradea-Mare; Alexandru Muntean, Peşteş; Petru E. • Papp, Beiuş; A/ Deseanu, Vaşcău; Niqolae Roxin, Ti'nca; Petru Şerb, Beliu; Mihail Gaşpar Bocşa Montană; N. Nedeliu, Biserica Albă; Ioan Popa, Buziaş; Andrei Ghidiu, Caransebeş; Augustin Ghilezan, Ciacova; Sebastian Calmu. Făget; Dr. Gheorghe Popoviciu, Lugoj; Dr. I. Sârbu, admn. Mehadia; Dr. Lazăr Iacob, Oraviţa Trifon Miclea, Panciova; Traian Oprea, Vârşeţ; Ioan Gehţ, Oradea-Mare; Dr. Vaier Hetco, Beiuş; Iosif Patachi, Ardusat; Victor Pop, Holccl; Victor Gitţa, Siria; Dr. Paul Laurian; Rev. Vasile Tămaş, Popeşti; George Piteahcu, Fămaş; Romul Buzila, Mădăraş: Pamfil Ossian, Cărăşeu; Dr. Nicolae Flueraş, Simand; \ Demetrie Nistor, Bocşâg; Ioan Ternovan, Codrului; Georgiu Ma\ ior, Mureş; Itan iTncu, Lugoj; George Muntean, Buziaş; Iosif Petean. Vermeş; Dr. Laurean Luca, Arad; Mihail Jivanca, Ciacova; Dr Nicolae Brânzeu, Comloşul-Mare; Silviu Poşiar, Oraviţa; losif Popa. Bocşa Montană; Victtor Poruţiu, Varadia; Ioan Pop, Hu nedoara; Iosif Stupinean, Bobâlna; Ioan lenea, Orăştie; Nicolae Bolboea, Baia de Criş; Nicolae Zugrav, Lupeni; Nicolae Muntean, Ulpia-Traiană; Alexandru Breban, Baia-Mare; Dionisiu Vajda, iBstriţa; Axentiu Mureşian, Sic; Ioan Boboşi, Turţi; Peti*u Bârlea, Mara; Vasile Popp, Almaş; Ioan Sonea, Reteag; Olimpiu Costea, Valcăul-Unguresc; Gâvril Muşte, Lăpuş. , DELEGAŢI AI CONSISTOARELOR ŞI CAPITLURILOR 1. Consistoriul arhiepiscopesc gr. ’cat. din Blaj: Dr. Isidor Marcu. Blaj. 2. Consistoriul gr.-cat român din Oradea-Mare: Dr. Gregorie Papp, Oradea-Mare. 3. Consistoriul gr.cat. ţomân al diecezei de Lugoj: Valeriu Giur giu, Lugoj. 4. Consistoriul arhidiecezap -ort. român din Sibiu: Lazăr Triteanu. Sibiu. 5 ConsistotrbU gr.-ort. român din Arad: Dr. Ghecrghe Ciuhandu. Arad: Dr. Dimitrie Barbu, Chişinău. 6 Consistorul eparhiei ortodoxe-române a Caransebeşului: Dr. Cornel Cornean, Caransebeş. 7 Ca piti ui mitropolitan dm Blaj: Dr. Aţnbrosiu Cheţianu, Blaj. ^3- CapitluJ catedral gr.-cat. din Oradea-Mare: Dr. Iacob Radu, canonic, Oradea-Mare.

9. Capitîul gr.-cat. român din Lugoj: Ioan Boroş, Lugoj. i-fl 10. Capitîul central gr.-cat. de Gherla: Gregoriu Pop, Gherla. • DELEGAŢI AI SOCIETĂŢILOR CULTURALE. 1. „Asociaţia pentru literatura română şi cultura poporului ro mân”. / a) Centrala Sibiu: Ioan Banciu, Sibiu; Corneliu Bardoşi, Sibiu. b) Despărţământul Brad: Ioan Ghişa, Brad. c) Despărţământul Bucium: Ioan Nossa, Petru Tulbure, Buciumi. d) Despărţământul Ceica: Sever Sălăgean, Holod. e) Despărţământul Crasna: Ioan Perenyi, Ortelec. f) Despărţământul Huedin: Aurel Muntean, Huedin; Ioan Irimieş, Săcuieni. g) Despărţământul Oradea-Mare: Dr. Savu Marta, Augustin Magyar, Oradea-Mare. h).Despărţământul Şimleul-Silvaniei: Nicolae Mimthiu, Dr. luliu P. Mureşian, Şimleu. 2. „Societatea pentru fond de teatru român”. a) Centrala Braşov: dr. Tiberiu Brediceanu, Braşov. b) Despărţământul Şimleul-Silvaniei: Dr. Pompeiu Fărcaş, Şim leu. c) Filiala Beiuş- Dr. Alexandru Ghera, Beiuş. 3. „Asociaţia aradanâ pentru cultura poporului român”. Iuliu Herbav. Arad: Dr. Silviu Păşcuţiu, Boroş-lneu. L-'ONDURL ŞI FUNDAŢI UNI

1. Fondul central şcolar şi de stipendii din districtul Năsăudului: Dr. Vasile Pahonc, Bistriţa; Ioan Bologâ, Borgotiha. 2. bondurile gr.-cat din vicariatul Rodnei: Teodor Simon şi Va sile Bichigean, Năsăud 3. Fundaţiunea Alexandru şi Ana Nedelcu din Lugoj: Dr. Nico lae loanovici şi Dimi-trie Nistor, Lugoj. 4. Societatea fondului pentru ajutorarea ziariştilor români din Transilvania, Banat şi părţile locuite de români din Ungaria: Ni colae Mihulin, iSlviu Bejan, Ai’ad 5. Comunitatea de avere a fostului regiment confiniar româno-bănăţean f^îo. 13, Caransebeş: Alexandru Balaş-Lissa, Constantin Pepa, Caransebeş PRESA ROMÂNĂ: George Pop. losif Scliiopul, Ioan Montani, Dr. Silviu Dragomir, Dr. Ioan Broşu. toti din Sibiu; Ion Clopoţel, Laurenţiu Luca, ambii din Arad; Nicolae Bratu, Romulus Dămian, ambii din Sibiu; Dr. Avram Tmbroane. Alexandru C. Vasile, ambii din Lygoj; Vasile Vlair CONSILIUL TEHNIC CENTRAL ROMAN DIN BUDAPESTA Septiniiu Popa, Ioan F. Negruţiu, Budapesta. j

REUNIUNI* DE LECTURA 1. Reuniunea de cetire: „Concordia” din Brad: Dr. Traian Suci.u, Ioan Keri, Brad. ■ 'i 2. Societatea de lectură „Concordia” din Câmpeni: Aurel Bersan, Ioan Andreica, Câmpeni. 3 Societatea română de lectură din Caransebeş: Dr. Valeriu Meda Constantin Călţiun, Caransebeş. 4 Societatea de lectură „Ioan Popasu” din Caransebeş: George Vule. Ioan David, Caransebeş. \ 5 Societatea de lectură „Junimea” din Cohalm: Ioan Mitri Dan ci u. Ioan Stan Spornic, Nicolae Danciu, Cohalm, 6 Societatea română de lectură din Lipova: Camil Manoilă, Iuliu Onu. Lipova. 7 Reuniunea de ocrotire a meseriaşilor din Nădiac: Titus Poto-» ran, Nădiac. 8 Reuniunea română de lectură din Năsăud: Vasile Moisil, Dr. Em.il Precup, Năsăud _ 9 Reuniunea română de lectură din Reşiţa Montana: Grigore Poerean. Mihail Simu. Reşiţa-montană. , 10‘ Reuniunea română de lectură din Timişoara-Fabric.: Ioan' Balmt. George Despot, Timişoara. 11. „Casina Română” din Abrud: Dr. George David, Ioan Sirriulescu. Abrud. \ 1*2. „Casinui român” 'din Beiuş: dr. Gayril Cosma, Roman Cris1 tian, Beiuş. 13 „Casina română” din Blaj: dr. Alexandru Borza,. Augustdn Caliani^Blaj. » 14 „Casina română” din Lugoj: Virgil Simionescu, Lugoj. 15 „Casina română” din Sebeşul săsesc: Dr. Dumitru Ştefan, Se beşul-săsesc. REUNIUNI DE CÂNTĂRI ŞI MUZICĂ 1. Reuniunea de cântări din Arpătâc: Virgil Nestor, Arpătac, Dr» Romul Oltean, Dobârlău. 2 Societatea de cântări „Lira” din Beiuş: Ion Buşişa, Dr. Nico'.ae Bolcaş. Beiuş 3. Reuniunea de cântări şi muzică „Armonia” din Bocşa-montana: losif Miclău, Bocşa-montana 4 Reuniunea română de cântări şi muzică «din Bocşa-montana: Ioan Perian, Aurel Dolorean, Bocşa-Montana. o. Reuniunea de cântări „Arm^pia” din Hărman: Silvestru Bâr san, Hărman. 8 Reuniunea.de muzică şi cântări din Câmpuri-Surduc: Nicolae Creţiu, Ioan Budoiu, Câmpuri, Surduc. 7 Societatea română de cântări şi muzică din Caransebeş: .Ni colae Sporea, George Bona. Caransebeş. 8. Reuniunea de muzică şi cânt â plugarilor români din Curte: Ioan I. Caba, Filimon Glava, Curte 9 Corul bisericesc şi lumesc din Doman: Ioan Andrei Mircea, Traian Drăgălina, Toma Purcăriţa. Doman.

50 "S

r j

10. Reuniunea de cântare a plugarilor români din Făget: Danii Iliţescu, Făget. 11. Reuniunea română de cântări din Haţeg: Romul Vuia, Haţeg 12. Reuniunea /de cântări a plugarilor români din Hodoş: Ioan Crişan, Iuliu Vodă, Hodoş. 13. Reuniunea română de muzică şi cânt din Lugoj: Ioan Vidu, .Virgil Luca, Virgil Bocu, Lugoj. 14. Reuniunea gr. cat. rom. de cânt. „Lira" din Lugoj: Ioan Bacău, Lugoj. 15. Reuniunea româno de cântări din Năsăud: Augustin 'Bena, .Victor Motogna, Năsăud. 16. Corul bisericesc din Ocna-Sibiului: Patriciu Curea, Ocna Si biului. 17. Reuniunea de cântări „Hilaria” din Oradea-Mare: Dr. Vasile Kirvai, Dr. Vaier Mărcuş, Oradea 18. Reuniunea română de cântări din Orăştie: Eugenia Branga, George Cuşuţa, Orăştie. 19. Reuniunea română de cântări şi. muzică din Reşiţa-montană: Dr. Albin Vadas, Nicolae Goanţă, Reşiţa-montană. 20'. Reuniunea de cântări şi muzică a plugarilor români dm co muna Reşiţa-Montană: Mihail Mercea, Ioan Mărilă, Reşiţa-Mon tană. 21., Reuniunea de cântări din Colnic: MoiseLupşa, Ioan Doagă, Colnic. 22. Reuniunea de muzică din Sibiu: Ascaniu Crişan, Sibiu 23. Reuniunea de cântări „Armonia" din Văşcău: Dr. Augustin Ciurdariu, Văşcău. « . SOCIETĂŢILE UNIVERSITARILOR ROMANI. 1. Societatea „România Jună” a universitarilor' români din Viena Nicolae Voicu, Virg Solomon, Viena. 2. Societatea „Petru Maior" a uni vers ilari lor români din Buda pesta.^ George Popoviciu, Dumitru Antal. Budapesta. Traian Popoviciu, Veturia Lecuţia, Budapesta 3. Societatea culturală „Inocenţiu Micu Clain” a teologilor din Blaj: Octavian Hodârnâu, Ioan PLntea, Blaj. \ 4. Societatea tinerimei studioase române din Lugoj: Vasile Mircu. Victor I. loviţia. Lugoj. Socetalea „St Ioan Gură de Aur” a teologilor români din Oradea Mare: Gngorie Riţiu, Oradea-Mare. ?l{?}UZk\ a preoţilor gr cat. din' arhidieceza gr. 7 -i* ?1 Fagăra?: Dr- Zenovie Pâclişanu. Blaj. Alhn Tulifl- Pir,r-d€ J?frujTîuset^re a bisericei gr. cat. române din Alba-Iulia: Flonan Rusan, Alba Iulia SOCIETĂŢI FINANCIARE: 01. „Solidaritatea". „ _ Sibiu: Constantin Pop. Petru Manole, Sibiu. ^^Poporul , Lugoj: Virgil pop Păcurariu, Dr. Augustin Giurgiu.

; 3 ..Sebeşana”, Sebeşul săsesc: Aurel Bojiţia, Iosif Goia, Sebeşul săsesc. 4. „Cassa de păstrare” Sălişte: Dr. Nicolae Comşa şi Ionel Comşa, Sălişte. 5. „Şoimul”, Vaşcău; Maxim Nonu, Vaşcău. 6. -„înaintarea” Ponor: Aurel Ciorbea, Ponor. 7. „Industria”, Deva: Augustin A. Nicoară, Deva. L „Reuniunea de înmormântare” din Blaj: Aurel C. Domşa, Nicodim Murza, Blaj. • 2?";,Reuniunea de înmormântare din Sibiu”: Timoteiu Popoviciu / profesor, Ioan Apolzan, Sibiu. 3. „Reuniunea de înmormântare” a districtului protopopesc gr. cat. din Sibiu: Dr. Lucan Balint, Romul Botezan, Sibiu. 4. „Socetatea de înmormântare din Miceşti”: George Păcurar, I. Antone, Salvenia Contor, Miceşti. 6. Societatea română de înmormântare din Caransebeş: George Borlovan, Dimitrie Beuca, Caransebeş.

. SOCIETĂŢI SPORTIVE 1. Societatea de gimnastică, sport şi excursiuni din Sibiu: T. Romul Popescu, Sibiu. 2. Clubul sportv „Gloria” din Arad: Sabin Moldovan, Arad. DELEGATELE REUNIUNILOR DE FEMEI

1. Uniunea femeilor române din Ungaria: Octavia Mazzuchi şi Dora Smeu, Deva. 2. Reuniunea femeilor române din Arad: Eugenia Dr. G. Pop, Elena Goldiş, Adriana Dr. Ispravnic, Arad. 3 Reuniunea femeilor române din Alba-Iulia: Silvia A. Stoica şi Rozalia Cadar, Alba-Iulia. ' 5. Reuniunea de binefacere a femeilor gr. cat. şi gr. ort. române din Bistriţa: Maria Dr. Onişor şi Ana Dr. German, Bistriţa. 10 Reuniunea femeilor române din Blaj: Elena Dr. Pop. M. Maniu, Eliza Bodocan; Cornelia Hodoşiu şi Roza Şerban, Blaj. 11. Reuniunea femeilor din comitatul Braşov; Elena Pricu şi Ana Percea, Braşov. 12 Reuniunea de femei din Câmpuri-Surduc; Eugenia Budoiu şi Maria Făreaş, Câmpuri-Surduc. 13. Societatea femeilor române din Caransebeş; ■ Elena Bijiu, Di mitrie Sgăvârdea, Caransebeş 14. Reuniunea femeilor române „Sf. Maria” din Cluj; Mai'ia Dr. 'R. Pop şi Sidonia. G 1. Docan, Sibiu. 15. Reuniunea femeilor române din comitatul Hunedoara; Cor nelia Dr. Velţ-ian şi Veturia Păcurariu, Deva. 16. Reuniunea femeilor române din Făgăraş şi jur; Nicolae Borzea, Ilie Beleuţă, Făgăraş. 17. Reuniunea „Sf. Maria” a femeilor gr. cat. române din Gherla; Aurelia Suciu şi Dr. Eugen Szeles, Gherla. .

58, \

■

18. Reuniunea femeilor române gr. cat. din Haţeg; Ştefan Crişan, Haţeg. 19. Reuniunea femeilor române pentru înfrumuseţarea bisericii gr. ort. din Haţeg; Virgil Popoviciu, Haţeg. 20. Reuniunea femeilor române din Hunedoara; Macrea şi Elena Albu^JŞ uncd oa ra. 21. Reuniunea ajutătoare a doamnelor române din Lugoj: Ersilia 'Petroviciu şi Valeria Pinlea,’ Lugoj. 22. Reuniunea femeilor române pentru înfrumuseţarea bisericii din Lipova: Emilia Muntean, n. Podoabă şi Maria Urzică, n. Moldovan, Alba-Iulia. 23. Reuniunea de femei pentru înfrumuseţarea bisericii din Mi' ceşti': Maria Ciugudean, n. Crişan, Salomia Pâclişan, Ioan Ciugudean, Miceşli. 24. Reuniunea femeilor gr. ort. române din Petroşeni: Dr. Dominic Stanca, medic, Petroşeni. 25. Reuniunea femeilor române gr. ort. din Răşinari: Aurelia Goga şi Sora C. Mitrea, Răşinari. 26. Reuniunea „Cununa Sf. Maria" a femeilor române din Re ghin: Dr. Eugen Truţia, av. Reghin. 27. Reuniunea femeilor gr. cat. fomâne din Roşia-montana: Aroii Gruiţa, Dr. Simion Henzel: Nicolau Cosma, Roşia de munte. 28. Societatea femeilor ort. române din Sălişte: Maria Iordache Roşea şi Maria Oprea Borcea, Sălişte. 29. Reuniunea femeilor române pentru înfrumuseţarea bisericii din SăJciva de sus: Veronica Gaja şi Maria Praja, Sălciva de sus. 30. Reuniunea femeilor române din Sibiu: Eugenia Tordăşianu, Prof. Dr. Eleonora Lemenyi măr. Roszvany şi supleantă: Cornelia Barbu, Sibiu. , 31. Reuniunea femeilor române Sălăgene: Cornelia Maruu, Simleul-Silvaniei; Lazăr Maior, Periceiu şi supleant: Emanoil Stoica, Simleul-Silvaniei. 32. Reumunea femeilor române din comitatul Târnavei-mici: Eu genia Săbaia, Boziaş şi Ana Boila, Dicio-Sânmărtin. Supleante: Ana Coman, Dicio-sânmărtin şi Leontina Costea, Boziaş. 33. Societatea de lectură a femefckjr române din Turda: Ecalerina Dr. Moldcvan, Eugenia Mesaroşiu, Turda. 34: Reuniunea femeilor gr. ort. române din Zlalna: Stana Rof I. Wicolae şi Aurelia -Beşa n. Albini. Supleante: Elena Albini, Lucre»la Domşa, n. Bunea, Zlatna. ' 35. Reuniunea femeilor gr. cat. române din Zlatna: Lucreţia Dom?a Maria Tomotaş, .Zlatna. 06. Reuniunea femeilor române gr. ort. din Sebeşul-Mare: Ioj.f Costea, Sebeşul-Marc. 37. Reuniunea femeilor române din Feldioara: Reveica I. Sibian. * eldioara. 38. Reuniunea femeilor române din Ofenbaia: Valeria Ţăran şi Anuţa Barb, Ofenbaia.

REPREZENTANŢII COLEGIILOR DELA ŞCOALELE MEDII, ’ INSTITUTE TEOLOGICE, PEDAGOGICE ŞI ŞCOALELE CIVILE 1. învăţământul super or de universitate: Dr. Iosif Popovici; Lu goj. ... Gimnaziul gr. ort. român din Braşov: Aurel Ciortea, Braşov. Şcoala reală gr. ort. română din Braşov: Pavel Perceâ, Braşov. ; -i. Gimnaziul superior gr. cat. din Blaj: Ioan Fodor Blaj. 5. Gimnaziul superior gr. cat,' din Beiuş: Victor Borlan, Beiuş. 6. Gimnaziul superior fundaţional din Năsăud: Dr. Nicolae Dră- * ganu, Năsăud. 7 Gimnaziul român gr. ort. din Brad: Dr. Ioan Radu, Brad. 8. Şcoala comercială superioară gr. ort. română din Braşov: Ioan Pncu, Braşov. ; d. Seminarul arhiediecesan „Andreian” gr. ort. român din Sibiu, Dr Aureliu Crăciunescu, Sibiu. .0. Seminarul teologic arhidiecezan gr. cat. din Blaj: Dr. Ioan Sâmpăleanu, Blaj.11 Institutul teologic gr. ort. român din Caransebeş: Dr. Moisăleneiu, Caransebeş. 12. Institutul teologic gr. ort. român din Arad: Dr. Teodor Botiş, ■ Arad. 13 Institutul teologic gr. cat. român din Oradea-Mare; Dr. Gh. Niculaş. Oradea-Mare. 14 Liceul teologic gr. cat. din Gherla: Dr. George Vidioan, Gherla. • o Insţ, teologic gr. cat. român din Lugoj: Dr. I. T. Magyar, Lu —* o v . ,, 16 Secţiunea pedagogică a seminarului arhidiecezan „Andreian’ gr ort. rom. din Sibiu: Dr. Pavel Roşea, Sibiu. 17. Inst. pedagogic gr. cat. român din Blaj: Ştefan Pop, Blaj. 18 Institutul pedag. gr. ort. român din Arad:. Sabin Evuţianu, . i Arar] L\j. Inst. ped. gr. ort. român din Caransebeş: Alexandru Buţiu, Caransebeş: 20. Inst. ped. gr. cat. român din Oradea-Mare: Petru Tămăianu, ‘Oradea-Mare. 21. Institutul ped. diecezan gr. cat. român din Gherla: dr. Petru Fabian, Gherla. 22. Preparandia diecezană°gr. cat. de fete din Gherla: Livia Coroianu, Gherla. 23. Şcoala civilă de fete a Asociaţiunii pentru lit. rom. şi cui- -ţ tura poporulu român din Sibiu: dr. Vasiîe Bologa, Sibiu.. , 24. Şcoala civilă gr. cat. rom. de fete din Blaj: Alexandru Luj peanu, Blaj. 25 Şcoala civilă gr. ort. română de fete din Arad: Victor Stan ei u. Arad. 26. Şcoala civilă gr. cat. română din Beiuş: Camil «Gălăgean, Beiuş 27. Institutul'gr. cat. de fete din Lugoj: Dr. Victor Bârlea Lugoj. 1 DELEGAŢII REUNIUNILOR INVAŢATOREŞTI 1. Reuniunea învăţătorilor dela şcoalele poporale . confesionale

ort. rom. din protopopiatele arădane I-VII: Iosif Moldovan, Arad şl Nicolae Cristea, Mendruloc. 2. Reuniunea înv. din cercul conferenţiar I al Braşovului: Şte fan Popovici, Braşov, George Surariu, Preşmer. 3. Ren iu nea învăţătorilor din arhid. gr. cat. de Alba-Iulia şi Fă găraş, despărţământul Reghin: Ioan Suciu, Căcuciu. - Reuniunea învăţătorilor români din tractul Deva: Ioan Popov.ciu, Deva. > Reuniunea învăţătorilor români gr. cat din ţinutul Lugojului: Valeriu Sas, Lugoj Reuniunea învăţătorilor gr. cat. români de Alba-Iulia şi Făiş Dr. Ioan Coltor, Iuliu Maior, prof., Blaj. Reuniunea învăţătorilor gr. cat. „Mariana” din Năsăud: Ma•n Linul. Năsăud, Ioan Marcu, Sângiorgiul-rom. Reuniunea învăţătorilor români din comitatul Maramuerşului: n Bilţ Dancuş, Sat-Slatina, Grigore Ciple, le’ud Reuniunea învăţătorilor gr. ori. români d:n Abrud: Dumitru ida, Galaţi. 0 • ' " Reuniunea Învăţătorilor gr. ort. români dm protopopiatele: /funişoara, Belinţi, B.-Comloş, Lipova, Vinga; Iuliu Vuia, Vasiliu Bogoi, Timşoara. 11. Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din ţinutul Haţegului: Andreiu Grecu, Grădişte, Ioan Ciora, Lupeni. 12 Reuniunea învăţătorilor din Tractul. Turda: Simion Poruţiu, T"

. Statul învăţătorilor români din fosta graniţă militară a Sevennului George Neamţu, Iosif Olariu, ambii din Caransebeş. 4 Reuniunea învăţătorilor români gr. cat. din jurul Gherlei: Alexandru opu, Gherla, Ioan Roman, Minthiul-Gherlei. 15. Reuniunea învăţătorilor gr. ort. din comitatul Hunedoara: Ioan Branga, Constantin Baicu, Orăştie. 1 o Reuniunea înv gr. cat. din comitatele ’ '^Sătmar şi Ugocia: Alexandru Nilvan, Sombuţa-Mare. 17. Reuniunea învăţătorilor gr. ort. români din tractul Lupşa: Victor Maca Salciva de sus, Diomid Bedelean, Lupşa. Supleant: ! Vasile Pleşea, Sartaş. • • 18. Corpul învăţătoresc din Lugoj: Constantin Liuba, Lugoj. 19 Reuniunea învăţătorilor gr. ort. români din deieceza Caranse.'.vşului: Mihai G. Crăcihn, Hodoş, Ioan Marila, Reşiţa-Română. 10 Reuniunea învăţătorilor gr. ort. români din Bihor: Alexandru Sala, Peterd, Gavril Dudulescu, supleant Oradea. u 21 Reuniunea învăţătorilor gr. ort. români dm pro top. Făgetului. Ioan Ionaş, Margine; Traian Miliailovici, Sânteşti. -2 Reuniunea învăţătorilor gr. ort. români din tractul Sebeşului: Ambroziu Tatar, Ioan Pavel, Sebeşul-săsesc. ^ 23. Reuniunea învăţătorilor români din Sălageni, dt^sparţ. Euu. Teodor Mureşian, Blaja. . . _ ^ 24. Reuniunea învăţătorilor gr. cat. români din protopopiatul Mu reşului: Ioan. Fleşeriu, Sântana de Mureş, David, Ioan Roman, Sabadul de Câmpie. , _ 25. Reuniunea învăţătorilor gr. cat. al Pogăcelei; Augustul Naşcu,Ccnaşul de Câmp, Alexandru Simion, Sângiorgiul.

26. Reuniunea învăţătorilor districtului Dobra: Petru Incicău. Prâsnic; Andrei Ciovică, Săcămaş. 27. Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din tractul Mediaşului: Ioan Mihu, Şcoala. 28. Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din despărţământul Morlaca: Graţian Capătă, Molosig. 29 Reuniunea înv. din Ibaşfalău: Gavrilă Boroşan, Bierlan. 30 Reuniunea învăţătorilor gr. cat. români din arhid. Sătmar:. Ambrozie Nicoară, Cărei; Ioan Raţ. 31. Reuniunea învăţătorilor gr. ort. români din tractele Deş, ..şi Cetatea de Piatră. Constantin Bede, Ciuceu-Giur; Ioan Danciu, Ciuceu-Corabia. 32. Reuniunea învăţătorilor din Roşia de munte: Iosif Arieşianu, preot, Patricie Pallade, Câmpeni. 33. Reuniunea'învăţătorilor gr. cat. din vicariatul Făgăraşului: George Dateş, Netot. 34. .Reuniunea învăţătorilor din îndoi: Ioan Stupar, îndoi. 35. Reuniunea învăţătorilor din tractul Murăş-Uioara: Romul Moldovan, Orăsia de Mureş. ^ 36. Reuniunea învăţătorilor din districtul Cojocnei: Zaharie Blaga Bocşiu; Basilîu Poruţiu. Jucul inferior. 3. Reuniunea învăţătorilor din Blaj: Demetriu Ban., CergăulMare.

REPREZENTANŢII GĂRZILOR NAŢIONALE ROMÂNE L. Corn. supremă a gardelor naţionale române din Ungaria şi Transilvania: Maior Alexandru Vlad, Cap. Virgil Cernea, Căp. preot mii. Vasile Debu, locoi. Romulus Rimbaş, Volunt. Dr. Victor Hotăranu, toţi din Arad; Supleanţi: locot. col. Miron Şerb, plut major Dimitrie Brăsescu, ambii dn Arad. 2. Comisariatul militar român din Budapesta: Dr. -Iuliu Mezei, Budapesta. 3. Garda naţională' română din comit. Arad: Dr. Vasile Avramescu, locot. col. Montani, Arad; Supleant: u:ăp. cont. Vasile Si\ mion, Arad • 4. Garda naţională română din comit. Bistriţa-Năsăud: căpit. Nicolae Antonu, iBstriţa, plut. Vasile Marcian, Minţiul-rom. 5. Comandamentul militar central român din Braşov: ldcot. An drei Guşu, Ştefan Grădinar. Braşov. 6. Garda naţională română secţia V a comitat. Braşov: serg. ma jor Vasile Neagoe, -Bod. 7. Garda naţională română din Aleşd: subl. Teodor Stanca, Aleşd. , 8. Garda naţională română din Bran: sublocot. Ovidiu Popovici, serg. Iacob Flucuş, Bran.9. Garda naţională română din Bocşa-montană: locot. Nicolae Săbău, Bocşa-Montana. 10. Garda naţională română din comitatul Bihor: sublocot. Ioan Buhaş, Ceica şi Aurel Dejeu, Anşeu. 11. Garda naţională română din Blaj şi jur: locot. Dr. Dănilă SabO, Blaj. ■'

12. Garda naţională u.mana a.no'raşul Lugoj şi comitatul CaraşSeverin; căp. C. Grozăvescu; subit. Dr. Aurel Ciupa; Supleanţi: subit Virgil Eocu, voi. serg. major Const Timei, voi. Nicolae Ro. man, serg. major Statie Dimitrievici şi caporal George Eogdan, toţi din Lugoj: caporal Virgil Tapu, Rameşti 13 Garda naţională română din Dej: sergent major Alexa M5huţi. Dej. 14. Garda naţională română din comilatdl Maramureş: Dr. Au rel Sabo, Vişeul de sus, serg. Ioan Ivanciuc, Iapa; Supleant: sub locot. Florentin Bilţ-Dancuş, Sat-Slatina. 15. Trupa română din Orăştie: sublocot. Aron Dămian, Orăştie. 16. Garda naţională română din Ora vi ţa: locot. Petru Manciu şi serg. major George Fara, Oraviţa. 17. Garda naţională română din comitatul S.ălagiu: locot. Dr. Iu lian Andrei Domşa. Zălau, 3 8 Garda naţională română din comitatul Sătmar: locot. Dr. Coriolan Bogăţiei şi soldatul Alexandru Siljer, Baia-Mare. 19 Garda naţională română din Seceni: locot. Ioan Martin, Secea ni. 20. Legiunea română din comitatul Sibiu: maior Valeriu Liuba, legionarul Dr. N. Crişan, Supleant: Ioan Ilcuşiu, Sibiu. - 21. Garda naţională română din comitatul Solnoc-Dobâca: subloeot. Dr. Romulus Nicşa. p’.ut. Alexe Mihuţ. Dej. 22. Garda naţională română din comitatul Târnava-Mi că: locot. Dr. Marţian Căiuţiu. D-Sâmărtin. '23. Garda naţională română din comitatul Timişoara: Aurel Cosma, student. Timişoara şi Ştefan Vulpe. Pardani. Supleanţi: preot militar Pavel Popa, Nicolinţzul-Mare şi Laurean Cristea, Ciulet. 24. Garda naţională română din Sânmiclăuşul-Mare; sublocot. Coriolan Băranu şi voi corp Valeriu Mîhaiu. Nerău. - 25. Garda naţională română din Treiscaune: stegar Traian Ludu şi soldat George Sandru, Preşmer. 26* Garda naţională română din comitatul Turda-Arieş: Dr. Mihail Moldovan şi soldat Simion Crişanu, Turda. 27. Garda naţională română din Vidacutul român: Zaharie Ma ior şl ofiţer de administraţie Ilie-Costea. Vidacuful-român. . 28. Garda naţională română din Vidacutul-unguresc: Patrichie Marzea, Vidacutul-unguresc 29 Garda naţională română din comitatul Ugocia: Stegar Adrian Tornoiaga. Bocicău, soldat Vasile Gele, Turţ. 30. Garda naţională română din Zerneşti: locot. farm. George Cuţean, Zerneşti, serg. major Elisie Măeruţ. Tohanul-vechiu. DELEGAŢII REUNIUNILOR DE MESERIAŞI: 1. Reuniunea meseriaşilor din Abrud: Basiliu Muţiu şi Ioan Tanger, Abrud. 2. Societatea meseriaşilor români din Blaj: Gavril Precup şi Emil Oltean, Blaj.^ 3. Asociaţia română pentru sprijinul învăţăceilor şi sodalilor români din Braşov: Ioan Peteu, Ptru Pavel, croitor, Braşov. 4. Societatea comercianţilor români din Braşov: Emil Bologa şi Ilie Savu, Braşov. ^■

5. Reuniunea de industriaşi din Beiuş: loan Chidieşan, Beiuş. 6. Societatea meseriaşilor, comercianţilor şi industriaşilor români din Brar.; loan Muntean, Bran, Nicolae Bocob, Predeal-Bran 7. Reuniunea meseriaşilor români din Bistriţa: Mihai Buta şi loan Someşan. Bistriţa 8. Reuniunea meseriaşilor români „Industria” din Brad: Ilie Zârna şi Aron Radu. Brad. 9. Corporatiunea meseriaşilor români din Caransebeş: Nicolae Novacescu şi Dlmitne Baba, Caransebeş. 10. Reuniunea meseriaşilor din Dej: Dr. loan Mezei, Dej. 11. Societatea meseriaşilor români din Deva: Mihai Orădean, loan Duma, Deva 12. Reuniunea soda Iilor români din Dobra: Nicolae Oancea, loan Tomuţa, Dobra. 13 Reuniunea meseriaşilor din Gherla: Augustin S Deac şi George Horgoş, Gherla, 14. Societatea Clarilor din Haţeg: Alexandru Morar i-u şi. loan Doboîu. Haţeg 15. Societatea ţâlprunor şi cismarilor din Haţeg: Nicolae Vasiu şi Teodor Doboiu Nacu, Haţeg. 16. Reuniunea meseriaşilor români don Orăştie: loan Lăzăroiu şi Petru Corpode, Orăştie. 17. Librăria diecezană din Lugoj: Valeriu Baciu, Lugoj. 18. Reuniunea pentru ajutorarea- învăţăceilor şi sodalilor mese riaşi şi comerciali români din Timişoara: Alexandru Bălaş şi Ignatie Stroia. Timişoara 19. Reuniunea de ajutorare a meseriaşilor români din Turda: Silviu Bologa şi Alexandru Chiş, Turda 20. Reuniunea meseriaşilor români din Răşinari: Şerban Cruciat, Şerban Ilcuşiu: Supleant: Bucur, Lungu. Răşinari. 21. Societatea comercianţilor din Vaşcău: Maxim Noma şi Ale xandru Coroiu, Vaşcău ^ 22 Reuniunea meseriaşilor români din Sălişte:' loan Bucşan şi Danii! Bârsan. Sălişte 23. Reuniunea meseriaşilor români din Lugoj: Pera Pastilia şi' Costa Bogdan, Lugoj 24. Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiu: loan Henteşiu şi Aurel Coşciuc, Sibiu. 25. Reuniunea sodalilor români din Sibiu: loan Petraşcu, Ştefan ^ j Duca, Sibiu 26. „înfrăţirea” federala însoţitorilor săteşti Sibiu: Eugen Tudoran, prof. Sibiu 27. Tovărăşia de consum şi valorizare din Viştea-de-jos: Aurel Borzea, Viştea-de-jos 28 Societatea de consum din Drăguş: George Jurcoavn, Drăguş. 29. Reuniunea plugarilor şi muncitorilor români din Mintia: Augustin Pop, Nicolae Podolean. Supleanţi: Andronic Danci, Petru Comea Petru loja şi Aron Podolan, Mintia 30 Societatea culturală a meseriaşilor români din Reghin; Mi^31. Societatea meseriaşilor români din Preşmer: Bucur Cothean, Preşmer.

32. Reuniunea meseriaşilor romani din Ofenbaia: Emilian Faur Ofenbaia. '

DELEGAŢII PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT ROMÂN 1. Secţiunea română a partidului social-democrat din 'Ardeal: Sava Demian, Leon Muntean şi Ghiţă Hălmăjean. Arad. 2. Secţiunea română a partidului social-democrat din Braşov: George Grădinar, Braşov. 3. Secţiunea română a partidului Social-democrat din Deva: Dionisru, Pârvu şi Petru Seleşan, Deva. 4. Secţiunea română a partidului social-democrat din Lugoj: George Urzică, Lugoj. 5. Secţiunea română a partidului social-democrat din Orăştie: Ioan Herţa şi Adam Oltean, Orăştie. 6. Secţiunea română a partidului social-democrat din RodnaVeche: A^xandru Cărdan, Victor Sângeorzan şi Iosif Tăpălagă, Rodna-Veche. 7. Secţiunea română a partidului social-democrat din Turda: .Traian Novac, Timişoara. 8. Selecţiunea română a partidului social-democrat din Turda: i Ioan Pescariu şi Ioan Chişiu, Turda. 9. Clubul socialiştilor români din Secărâmb: Gavril Deac Du mitru Moţpiu, Secărâmb. DELEGAŢII TINERI MEI UNIVERSITARE 1. Studenţimea universitară din Viena:- Ludovic Totu şi Ştefan .German, Viena. 2. Tinerimea universitară română din Budapesta: Sabin Manoilă şi Dr. Eugen Savu, Budapesta. 3' Stud univ. tehnică din Budapesta: Andrei Crăciun şi Iosif Lobonţiu, Budapesta. 4. Tinerimea universitară română din Cluj: Dr. Emil Bandea, Buciumi şi Virgil Marian; Cluij. 5. Tinerimea română dela Academia de drepturi din OradeaMare: Nerva, A. Iercan şi Nerva Traian Cosma, Oradea-Mare. 6. Studenţimea română a şcolei superioare de agricultură din Semniţ: Vizantie Churgu şi Ştefan Borsuz, Selmecbany. 7. Societatea studenţilor dela Institutul Teologic gr. ort. roman din Arad: Ştefan Miu şi Emil Petrovici, Arad. . 3. Studenţimea facultăţii teologice din Sibiu: Laurenţia Maximilian şi Romulus St. Ittu. Sibiu.

2. Deputaţii aleşi de Cercurile electorale româneşti din Ardeal şi Banat v I. JUDEŢUL ALBA-DE-JOS: 1. Cercul electoral al Vinţului-de.jos: Dr. Iuliu Maniu, Blaj; Dr. Zaharie Muntean, Dr. Ioan Marciac, Dr. Vasile Haţegan, Dr. virgu Haţegan, Alba-Iulia. 5

65»

2. Cercul Ineului: Dr. Ioan Suciu, Boroşineu; Justin Monţia, Pa- / *■* hodul; ampiliu Pisa, Cărpiniş; Emanuii Beşa, Zlatna; Ioachim / Totoian, Mireşti; iar cu supleant: Francisc Boţan, Barabanţi. j 3. Cercul Aiudului: Candid Suciu .Majina; Dr. Aurei Sasu, Teiuş*/ Dr. Alexandru Nicolescu; Ştefan Dragoş, Blaj; George Barbat, Blaj-sat, iar ca supleanţi: Nicolae Radu, Tâmpahaza; Gavril Haţiu, Teiuş; Dr. Victor Macaveiu, Dr. Dănilă Sabo, av. ambii din Blaj; Ioan Puşcaş, Blaj-sat. 4. Cercul Abrudului: Dr. Laurenţiu Pop. Dr. Alexandru Borza, Dr. Candin Da vid, toţi din Abrud; Matei Moruşca Presaca; Alexandru Vasinca; Alexandru Bureştean ambii din Roşia-Mont. 5. Cercul electoral Alba-Iulia: Joachim Fulea, Virgil Vlad, Dr. Alexandi'u Fodor, Aurel Stoica, Camil Velican, iar ca supleanţi: Nicolae Cadare, Antoniu Cricovean, toţi din Alba-Iulia. 6. Cercul Ocnei: Dr. Ioan Dordea, Dr. Nicolae Cristea, Isaia Popa, Alexandru Vidighinescu, Eugen Pantea, toţi din Ocra. 7. Cercul Murăş-Uioara: Dr. Iuliu Morariu, Petru Roşea, Marian Dreghici din Uioara; Ştefan Roşian, Dr. Ionel Pop, ambii din Blaj. II. JUDEŢUL ARAD 1

. 1. Cercul oraşului Arad: Dr. Comei Iancu. Dr. Lazăr Iacob, Luca Raicu, Aurel Călniceanu, Dr. Cornel Albu, toţi din Arad. 2. Cercul Ineului: Dr. Ioan Suciu,- Boroşineu; Jostin Monţia, Pa triciu Covaci, B. Sebiş; Dumitru Nica, Moroda; Teodor Hălmăjan, Răpşig Supleant: Mihail Cosma Răpşig. 3. Cercului Chisinăului: Dr. George Popovici. Dr. Adrian Popescu, din Chişinşu; rD. Justin Marşieu, Arad; Dumitru Muscan, Socodar; Ignaţ Bogdan, Zar and; 4. Cercul Josaşului: Dr. Aurel Grozdea, Buteni; Toma Pop, Hălmaj; George Tomşa, Pleşcuţa; Vasile Doncea. Buteni; Ion Vrenti, Iosaş. 5. Cercul Pedca: Dr. Sever Miclea, Dr. Sever Ispravnic, Arad; Romul Gamea, Semlac; Emanuii Pută, Ştefan Petrişor, Pecica. 6. Cercul Radnei: Vasile Goldiş, Arad; Dr. Eugen Beleş, M. Radha; Iancu Stefănuţ, Mândruloc, Traian Givulescu, Radna, Stoiu Sârbu, Cuvin. 7. Cercul Aletea-Sântana: Dr. George Crişan, Arad; George Vidivan, Mihaiu Bon ca, George Botaş., Simion Irimie, Otlaca, su pleant, Dr.1 Vasile Cucu, Sântana. 8. Cercul Siria: Dr. Ştefan, C. Pop, Arad; Dr. Iacob Hotăran, A> xente Secula, Nicolae Lăzărescu, Siria, Ioan Burza, Pâ-icota. JUDEŢUL BICHIŞ 1. Cercul Oroshaza: Ion al. Ârdeleanu, Vaierul Mugher, Petr Sântău T., Petru Bujigan, Vasile Gros, Chitighaz. 2. Cercul Ciula: Dr. Mihail Mărcuş, Teodor Suciu, Teodor Silaghi, Moise Gomboş, Petru Chereşlădan, Giula. IV. JUDEŢUL BIHOR i

X. Cercul oraşului Oradea-Mare; Dr. Iustin Ardeleas^ Dr. Sever

fie?

Erdeli, Dr. Ioan Boroş, Soanrş Pogani, Dr. Coriolan Pop, OradeaMare. 2. Cercul Salonic: Din.'ttrie Popa, Tulea, Nicolae Costa, Homorog; Ioan Teorean, Mădâraş; Teodor Pătcaş, Micherechiu,’ Gavril Roxin, Ciumegiu. 3. Cercul Ceica; Alexandru Golea, Hideşul-Nou; Dr. Emil P. Groza, Dr. Ioan Iacob, Ceica, Ioan Porj, DuseştL, Dr. Eugeniu Niechi, Ceica. 4. Cercul Beiuş-Vascău: Dr. Ioan Ciordaş, Ilarie Crişan, Beiuş; Teodor Comea, Meziad;. Atanasiu Toader, Sidiştel, Lăpădat Cuoflan, Ghighişeni. 5. Cercul Ţinea: Dr. Andreiu Ilie, Dr. Aurel Pinţiu, Ţinea; Vasiie Teuca, F. Tăut; Pavel Govcşdan, Făgădău, Danilă Vecaş, Husăsău. 6. Cercul Aleşd: Dr. Aurel Lazăr, Oradea; Iosif Tarău, Săcădău; Teodor Popoviciu, Vârciorog; Dumitru Bradea, Penoara; Teodor Manea, Bratca, Coriolan Mursa, Aleşd; Pavel Domocoş, a Fami, Dimitrie Ciuplan, a Ilieni, Bratca; Ioan Sfârlea Aleşd; Dr. Emil Lazăr, Borodul Mare. 7. Cercul Marghila: Dr. Iliu Chiş, în Marghita; Coriolan Mânu, Avramul-de-Jos; Ioan Popa, Chişlac; Ioan Cheregi, ■ satul Barb; Graţian Iiodoş, Sânlazar. 8.' Cercul Ugra: Teodor Lnncan, Roit; Alexandru Topiămaş, Cefa; Dimitrie Pop, Sănrhidăuş; Petru Cristea, Neogorid; Dr. Nicolae .’Zigre, Oradea-Mare. 9. Cercul Blharia: Dr. George- Roesin, Oradea-Mare; Silviu Bejan, Arad; George Mudura, Alaprea; George Pop, F.-Odorhei; Ioan Bordaş a Gligori, Leş. e 10. Cercul Bericic-Uifalău: Dr. Demetru Mangra, Oradea-Mare; ^ George Mureşan, Bedeu; Teodor Pătcaş, Peterd; Ioan Bodor, Vic tor Domecuş, Veciierd. 11.’ Cercul Bărand-Hossupali: Dr. Teodor Burdan, Arad; Dr. Tra‘ ian Păşcuţ, Liviu Lazăr, Andrei Popovici, Oradea-Mare; Dr. Sever Ispravnic, Arad. 12. Cercid Sechelhid: Gavril Goie, Gheorghe Sandor, Ioan Rocică, Ilie Zacota, Gheorghe Guibuş, Chenis. V. JUDEŢUL BRAŞOV

1. Cercul 1 al oraşului Braşov: Petru Debu, Dumitru. N. Căpăţână, Alexandru Suru, Nicolae Toma, Petru Popovici, Braşov. 2. Cercul II al oraşului Braşov: Petru Muntean, Dumitru I. Roncea, Nicolae Gh. Furnică, Gheorghe Bădiţoiu Ciucu, Ioan P. Spuderca, Braşov. . . 3. Cercul Ghimbav: Ioan Truţa, Râşnov; Virgil Pop, Cristian; George Freşmerean, Codlea; Dumitru Surariu, Ghimbav; Ţintea Nicolae, Vulcan. 4. Cercul Barman: Octavian 'Simtion, Cernatu; Ioan Ludu, Preşmer; Ioan Bătrâna, Hărmari; Sofronie Şerban, Bod; Gheorghe Muntean, Sânpetru. 5. Cercul Sepşi-Sângeorgi: Nicolae Cristea, Sit-a-Buzău; Gheor ghe Cecen. întorsătura Buzău; Ioan Modriu, Vama Buzău; George Nistor, Teii; Sofron Oomşa, Mărcuş.

VI. JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN 1. Cercul Lugojului: Ad?m Groza, Coş teiul Mare; Ioan Giurca, Părul; Gheorghe Rusalin, ios’if H. Barbu, Porfir Oprişoniu, Lugoj. 2. Cercul Caransebeş: Ioan Gore, Mehadia; Nicolae Ivanescu, Marga; Dr. Alexandru Morar iu, Caransebeş; Ilie Românu, Domaşaia; Dr. Ioan Sârbu, Rudaria. 3. Cercul Zorlenţului tilare: Aurel Spătariu Sacul; Nicolae Cor eean u, Apadia; Gheorghe Bălteau, Sdioara; Pavel Avram Găvoşdia; Aureliu Dragu, Sdioara. 4. Cercul Bocşei Române: Dr. Nicolae Birăescu, Bocşa Română; Coriolan Zuiac preot Vasiova; Gheorghe Roşcovan,. Bocşa Română; Petru Avram, Găvoşdia; VirgiJ Soineanu, Bocşa Română. 5. Cercul Şasea: Dr."llie Gropşan, Sasca-Montana; Comei Teicu, Hadia; Vasile Vuia, Dr. Gheorghe Lungu, Simeon Bartolomei, Gheorghe Ioan, Şasea. 6. Cercul Făget-Birchis: Dr. Gheorghe Gârda, Victor Feneş, Va6Ee Iancu, Făget; Ioan Stoian Sinteşti, Dimitrie Bujor, ca su pleanţi; Simeon Teodorescu, Curtea; Laurenţiu Barbu, preot, Bacamezeu; Dimitrie Bulzan, Burchiş, Ioan Tomşa Căpălnaş; Eugen Spinas, Căprioara; Justin Mihailovici, Ostrov; Toma Becicherechean, Teîa; Eftimiu Deac, Bata; Gheorghe Catuincea, Pojoca; •Gheorghe Murărescu, Becamezeu; Solvenon Madoş, Vereş-mart; Eugen Sudrişean, Vasile Mureşean, Coşteniu; Constantin Coruţiu, Bichighiu. VII. JUDEŢUL CENAD \ 1. Cercul Batarda: Dr. Romul Veliciu, Arad; Mihai Nicoraă, Bătania; Dr. Sever Miclea, Arad; Comei Ardelean, Dr. Justin Pătru- . ţiu, Chişinău. 2. Cercul Nădlac: Uroş Pătean, Gheorghe/ Petrovici, Dr. Traiani Bomeas, Nădlac; Nicolae Manta, Rusandu Gheran, Seitin; su pleanţi: Romul Nestor, Cenadui Unguresc; Moş Totorean, Nădlac, VIII. JUDEŢUL BlSTRI-ŢA-NĂSĂUD 1. Cercul Bistriţa: Dr. Gabriel Tripon, Dr. Dionisie Longin, Dr, Petru Poruţiu, Mihai Dorofteiu, Bistriţa; Ioan Cotoc, Nusfalău. 2. Cercul Năsăud: Eliseu Dan, Borgosusetni; Ion Păcurarul, Na şă ud; Dr. Victor Orişor, Bistiiţa; Laurenţiu Oanea, Rodna Veche; Ion Catarig, Zăgrean, Năsăud; supleanţi: Victor Motogna, Vaier Vârtic. Mocod »

IX. JUDEŢUL CIUC

‘

1. Cercul Carefalău: Ioan Suciu, Ioan Badu, Platon Grigore^ Ioan Platon, Dr. Emil Precup, Ghimeş. ' / 2. Cercul Giurgeu: Dr. Petru Muşea, Ditro-Rodoşa; Teodor Ur zica, Dumitru Muşca, Varviz; Ioan Urzică, Sigmaş; Ioan Cotfaş, Bihor.

0 3. Cercul Ciuc-Sânmărlin: Ioan Tărcanf Dumitru Suciu din Ltzt, zarfalău; Ion Muntean, IMe Sabo, Toader Mureşean, Sângeorgiu. X. JUDEŢUL' COJOCNA 1. Cercul 1 al oraşului Cluj: Dr. Emil Haţgean, Dr. Valentn Pa* ruţiu, Dr. Augustin Bordea, Antoni/u Mandeal, Petru Bariţiu, Cluj* 2. Cercvul II al oraşului Cluj: Dr. Amos Frâncu, Dr. Ioan’Giur giu, Dr. Nicodim Cristea, Iuliu Muds, Pavel Alb, Cluj. 3. Cercul Huedinului: Da*. Andrei Pop, Dr. Simeo.n Pop, Huedin; Demetriu Plătinean, Nadişut Rom; Traian Suteu, Morlaca; Ioam Boca, Fildul de sus. 4. Cercul Teaca: Dr. Eugen Bran, Teaca; Toderică Cristea, Sântu; Todor Stanca, Sânmihaiu; Nicodin Morar, Sâlivaş; .ioan Buzea, Mila?. 5. Cercul Cojocu-ei: Dr. Sever' Dan', Simion Buduşan, Dănilă Deac, Mociu; Supleanţi: Mihailă Moldovan, Cămăa*aşuil-deşert; Sabin Murăşan, Lmbuz; Bucur Cozma, Berchieş; Alexandru Poma, Budatelec; losrf Pop, Iosif Nagy,- Ilisie SeQeşiiu, PăvLatca; Eliseu Moga, Teo dor Moga, Dumitru Somlea, Vasiile Micuşam, Samuil Susa, Frata; Vasile Botezan, Alexandru Constanlea, Soporui de câmpie; Vasile Crişan, Dumitru Moga, Cistelec. XI. JUDEŢUL FĂGĂRAŞ ; 1. Cercul Făgăraş: Dr. Teodor Popescu, Făgăraş; PompiLiu Dan, Zămeşti; Nicolae Forcoş, Mândra; Dumitru Bălcăceanu, Dr. Nicolae Şetrban, Făgăraş; Supleanţi: George Vlad, Făgăraş; Uarie Gonţia, ŢintarL 2. Cercul Arpaşului inferior: Dr. Iosif Stoichiţia, Porumbacu; Vasile D. Bogdan, Arpaşul inferior; Gheorghe Moldovan, Pojorta; Zevedei Ardaş, Voivodeni; Dănilă Gabor, Voila; Supleanţi: Ioan Frăciu, Feddioara; Procopiu Bonţia, Hurez; Ilie Baiu, Noul Ro mânesc. __ 3. Cercul Arpaşului de Sus: Dr. Ion Solomon, Porumbacul de Sus. 4. Cercul Tohanului vechvu: Dr. Aurel Stoiam, Aron Pană, Spiridon Boiţa, Nicolae Rambeţia, Tohan; Ioan Muntean, Bran. XII. JUDEŢUL HUNEDOARA 1. Cercul Deva: Francase H. Longin, Vaier Petco, Dr. Petru Groza Deva; Octavian Muntean, Tâmpa; Nicolae Bcmbea, Banoptoc; Su pleanţi: Ioan Cişmaş, Breteliu; George Chibelean, Herepea; Iosii Tilicea, Hărău, Adam Mariş, I. Simion, George Almăşan, I. Iosif, Cozia; Petru Şutcu, Ion Purva, Fomâdia; George Viiiţan, Sacarâmb; Dionisie Albu, Petru Ibitean, Ioan Iosan, Hărău; Mn*cea Opre, Sabin Pleter, Cortegiul superior; Florea Simeon, I. Ioan, No*g; Petru Florean, Săcărâmb; Augustin Pop, Bociat, Mmtea; Adam Popovici, Vaier Muntean, Veţel; Petru loja, Nicolae Foue^ean, Aron Podeiean, Mintia. _ • 2. Cercul Dobra: Miron Opreau, Gothatea; Toma Roşiu, D «

f>r. Ştefan Rozvany, Dr. Simian Dragomir, X1 ia; Simion Moşuţ, Săcămaş; Supleanţi: Ioan Cos tea, Almăşălişte; Ioan Corn şa, George Istvan, I. Nicolae, Aron Puiţiu, Leşnic. 3. Cercul Haţeg: Ioan Muntean, Ciopea; Ţrfiu Macşer, H. Urzicâni; Petru Daj, Petroşeni; Ioan Pătruc, Clepodia; Gavril Lăşcani Muntean, Ohaba; Supleanţi: Gavril Coroescu, Sălaşul de jos; So£ron Vălean, Huşi; Toader Tomoiu, Clopotiva; Lazăr Dumulescu, Covragiu; Ştefan Sura, Săcel; Antonie Şerban, Petru Ccpoşesc, Bre. tea-româna; Ţodor Dragoş, Băreşti; Antoniu Para, Ştefan Hâna, Siilvaşul inferior; Nioc/’ie Munteanu, Ohaba de subpeatră; Pavel Borlovan, Rea; Iaşii ^Alboiu, Bucova; Lazăr Pârv, Ciupea; Moi se Dănesc, I. Petru, Streiu-Sângeorgiu, Samuil Ungur, Meiuc, Adam .Voinesc; Alexandru .Arimoiu, Păncineşti; Simeon Albu, StreiuPlopi; Toma Baie, Streiu; Ilie Fântâneu, Valea Sângiorgiu, Dumi tru Bordedu, Streiuohaba; Ioan Todosoi, Streiu-Săcel. 4. Cercul Baia de Criş: Dr. Nicolae Robu, Baia de Criş; Petru Rişcuţa, Rişca; Dr. Comei Glava, Criştior; Adam Bol cu,- Brad, Petru Pârva, Sălişte. 5. Cercul Orăştia .(provinţă): Dr. Ioan Mihu, Vinerea; Dr. Aurel Vlad, Dr. Aurel Muntean, Ioan I. Vuilcu, Orăştie; Dr. Ioan Marghita, Geoagiu. Supleanţi: Zacharia Filicea, Vaidei; Petru Popa, I. Petru, Bucurea; Ariton. Migia, Romul Crişan, Traian Lupea, Gcorge Sibotean, .Petru Roman, Gugir. 6. Cercul Hunedoara: Dr. Gheorghe Dubleşiu, Hunedoara; Gheorghe Henţa, Lelese; Alic Ioan I. Nica, Gheişa; Ioan Muntean, Oco lişul Mare; Ican Lascuş, Cicia, Cerbău. 7. Cercul Orăştie, (oraş): Dr. Constantin Sobir, Dr. Augustim Deac, Gheorghe Silian, Ioan Rob, Orăştie. XIII. JUDEŢUL MARAMUREŞ » 1. .Cercul Ocna.Sugatag: ruliu Ardelean, Văleni; Dr. Ilie Lazăr, Giuleşti; Emil Fucec, Sârbi; George Moiş, Berbeşti; George Nemniş, Călineşti. 2. Careul Sighet: Dr/ Variile Chindia?, Dr. George Bârlea, Sighet; Ilie Filip, Apşa de jos; Vasile Mich, Iapa; M. Dan, Apşa de Mijloc. 3. Cercul Teceu: Simion Balya, Toader Papp, I. Ioan, Ioan Stan Mihăilescu, Ioan Sleţ, I. George, Ioan Papp a Tomii, Săpânţa. 4. Cercul Vişaului: Ioan lusco Dolhutin, 'Vişeul de sus; Gavril Coman, Vişeul de jos; Artemiu Anderco, Valise Pleş, Jeud, Vasile Timiş, Filipan, Borşa. XIV. JUDEŢUL MURĂŞ-TURDA 1. Cercul Acosfălâu: August.in Nilca, Săbad;. Alexandru Barda Egerseg; Dorift Suteu. Sânbenedic; Ioan Botoş, Niirăşteu; Ioan Urgan, Egerseg. 2. Cercul Chernesăg: Victor Mora, Reghin; Vasile B. Munlenescu, Solovăstru; Alexandru Pop, Caşva; Nicolau Fejer, Hodac; Ioan Ban ci u, Iernatfaja. 3. Cercul I Murăş-Oşorhei: Dr. Aurel Baciu,.Dr. Titu Rusu, Mu ră ş-Oş/Orheiu; Ioan Viciu, Murăş-Sântana; Dumitru Holom, Nasna; Ştefan Buzan, Medeşfaluti

4. Cercul II, Murăş-Oş&rheiu: loan Roman, George Chinezu, Du mitra Buja, Mureş-Sântana; Ştefan Togă ne], Savu Husariu Săbad. 5. Cercul Sereda-Nyrajului: Alexandru Gligpr, Sard; loan Iacob, loan Oltean; I. George, loan Oltean, I. Ilie, Alexandru Moldovan’ St. Lorinţ. <>. Cercul Reghin: Dr. loan Harşa, Reghin; Dr. Liviu Ti-lea, Topliţa rom.; Andrei Cadar, Meşterhaza; Dr. Teodor Popescu,’ Re ghin; loan Duma. Şacal: Supleanţi: George Panga, Constantin Pi-ecup, Huduc; Emil Stefămuţiu, Fi/lipiişul Mare; loan Pcp, Ercea; Nicolâu Popavu. Maişa; Emil Andreşan, Băla; Octavian Mânu, Milăşel; Toader Haneş, Şacalul de munte. XV. JUDEŢUL ODORHEI 1. dai, 2. dru

Cercul Homorod-Ocland: Nicolae Ştefan, Jimbor; Vasiile Su Archita. Cercul Christurul Săcuesc: Acl?im Pandrea, Feleag; Alexan Murzea, Vidacutul ung.; Nicolae Maior, Erenim Bereşiu, Şacal. XVI. JUDEŢUL SĂTMAR

1. Cercul Medieş: Augustin Maxim, Bicsad; Vasiile Pop, Apşa; Mihaî Apai, 'Medieş; Gheorghe Rus, Pateu; Tămaş Fene, I. loan, Călineşti. ^ 2. Cercul Cărau: Iosif Nistor. Homorodul de jos; Gheorghe Mu reşean. Culciul-Mare; Vasile Donca, Ama ţi; Vasile Popan, Lipău; George Pin tea, So’.duba; Supleanţi: Ludvic Tot, Borhid. 3. Cercul Baia-Mare: Dr. Teofi'l Dragoş, Alexiu Pocol, Baia-Mare, Nicolae Barbul, Mociira; Demetriu Cânţa, Tăuţii de sus; Dr. Vasale S-'Y.’ăgean, Seini; Supleant: Simion Marcu, Capnic. 4. Cercul Careii Mari: Dr. Cornel Papp, Căreia Mari; Corneliu '\ALrvidan, Resighea; Valentin Vanca. Demetriu Coltău, Careii Mari; George Indre, Vezend. 5. Cei'cul Şomcuţa.-mare:> Dr. loan Tibil, Dr. Aurel Nilvan, George Radocea, Şomcuţa-mare; Grigore Birlea, Prislop; Atanasiu Dean ian, Negrei. ~ 6. Cercul Sătmar: Dr. Ilie C. Barbul, Dr. Mihai Papp, Iosif Şutai, Vasiiliu Boca. loan Dobrean, Sătmar.7. Cercul Cinghir: Traian Govaşi, Boghiş; Andrei Naghi, Dob; Alexandru Mureşean. Ghidam; Coriolan Cărbunar. Moftinul mare; Grigore Dombca,' Mirfalău; Supleanţi: Demetriu Alunar, loan Bo~ nea. Ştefan Ruba, loan Palcău, Pişcari. XVII. JUDEŢUL SOLNOC-DOBÂCA 1. Cercul Beclean: Dr. Octavian Pavelea, Vasile Chendrean, din Betlean; Teodor Pascu, Chenchiş; Elie Iuga, Arcadia; Iuliu Sorea, Cociu. 2. Cercul Lăpuşui unguresc: Dr. Tit Ciortea, Lăpuşul unguresc, Nicolae German. Rohia; Sigismund Letnghel, Emil Dragomii Polnoc-mănăştur; Grigoriu Roman, Lfcşchia. Supleanţi:

22)

Pasca, Lesc-m..; Pante Başca, Făureşti; Vaîsiile Mocan, Teodor Rus Victor Moldovan, loan Mureşiain, Inău. 3. Cercul Ilecvnda-Mare: Dr. Victor Pop, IleancLa; Dr. Leonida •Dornide, Deş; Vaier Cosma, Dobâcem; Aurel Bilţiu, Rus; Eugen Lazăr, Lemniu; Supleanţi: Ioam. Mihaiflă, Vasiliu Dirgean, Zalha; loan Sălăgean, Surduc; Dr, Comei Pop, Lozna-mare; Petru Petrişor, Şasa. 4. Cercul Gherla: Augustin Cupşea, Dr. Liviu Pop, loan Fălcuşan, Dr. Vaier "Roman, Dr. Oclavian Dornide, Gherla; Supleanţi: Clemente Maxim, Diviciori m., loan Cheresteş, Petru Oşorhian, Sântioana; Virgil Todoran Nieufla. 5. Cercul Dej: Dr. loan Boca, loan Tamiţa, Simeon Rus, loan Bota, Dr. Liviu Micşa, Dej. XVIII. JUDEŢUL SIBIU 1. Cercul 1, oraş Sibiu: Dr. Iiie Beu, Dr. Lucian Borcia, Dumitru Comşia, Dr. Silviu Dragomir, .Teodor Doboiu, Sibiu. 2. Cercul 11, oraş Sibiu: Nicolae Ivan, Victor Tordăşanu, Dr. loan Fruma, Romul Bucşa, Nicolae Sântion, Sibiu. 3. Cercul Cisnădiei: Dr. Vasilie Stan, Dr. loan Broşu, Dr. Nicolae Regman, Sibiu; Dr. Traian Petraşou, Tălmaicu; Dr. Romul Cândea, Avrig; Supleanţi: loan Roman, TâLmăcel; Irimie Milca, Selimbăr; ‘loan Opriş, Sura Mare; .Emi'lian Cioran, Eremia Danci?, Răşinar; Dimitrie Bimea, Sadu; loan Nicolae, loan Berghia, Avrig; ( Ioslf Stoica, Sebeşul de jos; Luca Nanu, Nicolae Opriş, Slimnic. 4. Cercul Cristian: Dr, Nicolae Petra, loan St. StefLea, Dumitru Moga, Dumitru Beju, ŞăLişle; Aurel Dacei, Gura râului; Supleanţi: Oprea Borcia, jun.' Sălişte; Petru Bârsan, Săcel; Toma Dăniiâ. George Dăniiâ, Sura-mică; loan Gemianâ I. Antnoie, Adliu; Du mitru Rusu, Vale; loan Dărmian, Gura râului; loan Stoia, Orlat; Oprea Jogărean, Cacova; Ioachim Crăciun, Guşteriţa; Ilie Beu, Apoldul de Jos; Petru Costândel, Sibiel. 5. Cer,cui Sebeşului săsesc: -Dr. Lianei Bla.ga,, Dr. loan. Elecheş, Dr. Sebâstian Stanca, Nicoîae Chirca, Sebeşul Săsesc; loan Henegariu, Lancrăm. Supleanţi: George Ştefan Bucureşti; loan Cată, 'Sugag; Ican Cărpimişan, George Crăciun, Gârbova: Nicolae Vlad, Stejar, Constantin Sava, loan Bebeşelea, loan Bogdanei, Nicolae Barbu, Jina. _ 6. Cercul Nochrich: loan Lapedatu. Dr. Nicolae Bălan, Sibiu; loan Hidu, Tlchindeal; Aurel Petrişor, Alţina; Aurel Constantinescu, Fofeldea. Supleanţi: loan Branccvcan, Roşia; Vaier Olariu, Nucet; Sjmion Ciurea,, Chirpăr; Dr. Ican Georgescu, loan Aleman, Saca date; Sirnion Stănuleţ, Ilimbav. XIX. JUDEŢUL TÂPNAVA-MARE 1. Cercul Cohalm: Dr. Rcmulus Curta, Bundorf; loan Iosif, Bra şov; George Repede, Cohalm; loan Leuca, Morchiaşa; Danilă Sasu, Bundorf; Supleanţi: loan Drăghiciu, Valendorf; Nicolau Dochel, Nicolae Gurguiu, Agcstin; Avram Schiopu Merchiaşa; Octavian Buzea, Visşri. 2. Cercul Mediaş: Dr. Demefcriu Popp, Dr. Dionisie Roman, A-

lexandru Carnea, Ioan CalbureaoT, Ioan Păian, Mediaş; SupleanţiZacharia Dobrotă. Ioan Nistor, din Seiica Mare; Ioan Mi cu Bercan ’ Sţenea,' Ioan Oltean, Ibişdorful săsesc. ’ 3. Cercul Sighişoara: Dr. Toma Cernea, Dr. Ioan Ioanovieiu, Va sile .Udrea, .George Colceriu, Sighişoara; Onoriu Sasu, Daneş. 4. Cercul Agnita: Dr. Simion Cheţianu, Agnita; Dr. Alexandru Vasu, Cincul Mare, Aurel Păcală, Şulumberg; Ioan Prescurea, Rătişdorf; Axinte Lenea, Agnita. Supleanţi: Nicoiae Tiuţ, Bmiu; Ioan Suciu, Septimiu Aron, Emanoil Suciu, George Stanciu, Ioan Holerga, Măgărei. ' XX. JUDEŢUL TÂRNAVA-MICA 1. Cercul Băluşeni: Dr. Emil Folea, Iuliu Anca, Diciosânmărtm; Laurenţie Popa, Lepindea; Emanuil Fleşer, Hundorf; Victor Gh. Maior, Gherghidul mare; Supleanţi: Dr. Emil Breda, Dănilă Boila, DiciosLmărtin; Nicoiae G. Deac, Şomoştelnic; Ştefan Şerban, Alma; > Ghedeon Frâncu, Somoştelnic; Nonic Rusu, Ioan Cristea, Ioan Pădu-rean, George Suciu, Ioan Suciu,-Ioan Nilca, Coroiu; Nicoiae Ciotloş Ciucmândru; Ioan Lamga, Ioan Frâncu, Vasile Farcaş, Dârlos. 2. Cercul Diciosânmărtin: Dr. Romul Boi-la, Diciosânmărtin; Ioan Muntean, Topârlan; Vasile Smighelschi, Săncel; Dr. Ioan Bian, ţluj. susău; Ioan Radeş, Dsbmărtin; Supleanţi: Zacharie Las, Blăjjel; Dr. Eugen Bianu, Făget; Alexandru Dănilă, Feisa; Victor Barna, Jidvei; Nicoiae Toldea, lemuţ; Ioan Ignat, Spini; Ioan Bogdan, Ude Şerban, Ilie Bogdan, Ioan Baba, Velţ. 3. Cercul Ibaşfalau: Iuliu Coroian, Cluj; Dr. Ilar iu I-Iolom, Dr. Ioan Roman, Nicoiae Şancu, Ibaşfalau; Alexandru Ciura, Blaj; Su pleanţi: Dr. Vasile Albu, Victor Muntean, Ioan Raţiu, Vasile Turcu, Vasilou Bunibea, Ibaşfalau; Ioan Pădurar, Ioan Pop, \ a Ionochi, Vasile Libeg, Soimuşul român. XXI. JUDEŢUL TIMIŞ 1. Cercul Timişoara: Dr. Cornel T. Albu, Petru Tăiau, Dr. George Niculescu, Timişoara-Fabric; Dr. Cornel Crăciunescu, Timişoaracetate, Moise Doboşan, Timişoara—Mehala. 2. Cercul Recaşului: Dr. Lucian Gheorghevioiu, Timişoara; Dr. Sever Bugariu, Timişoara; Teodor Novac, Izvin; Nicolea Manea, Topolovăţul-Mare; Alexandru Martin, Ictar-Budinţi; Supleanţi: Constantin Miliai, Constantin Cimponeriu, Simion Bon cea, Nicoiae Sârbu, George Sârbp, Ioan Galoşie, Ohaba-Forgâd. 3. Cercul Ritiberg‘ Dr. Victor Mercea, Dr. Dimitrie Borca, Buziâş; Avram Ciocoiu, Vucova; Nicoiae Rămneamţu, Silagiu; Ioan Răchiţan, Vucova; Supleanţi: Damaschin Marian, Delta; Dr. Ni coiae Popovici, Gătaia; Ioan Miţariu, Opatiţa; Ioan Ciucurel, Soşelea; Pamfilie Iuncoviciu, Garteni; Nicoiae Lugosianu, Silagvu. 4. Cercul Becicherecul Mic: Dr. Pompiliu Cioban, Dr. Aurei Cosma, Dr. George Adam, Timişoara; Ioan Mariuca, Medveş; Pe tru Tema, Chişoda; Supleanţi: Ioan Iliovici, Traian Golumoa, ' George Gaba, Vasile Marineu, Iulian Ciuşmir, Moşniţa; Tosii Cioiograriu, Petru Toana, Nicoiae Dumitru, Iosef Vlajicu, Iosii c u, Chişoda.

5. Cercul Ciacovoi: George Nioolesou, Nicolae Pescăria, toan ’Al-bu, Dr. loan Roşu, Chilad; Alexandru Tieran, Voiteg. 6. Cercul Aradului Nou: Dr. Aurel Crişan, Aradui-nou; Sava T. Seculin, St. Nic. Mic.; Nicolae Radu, Ferighihaz; Aurel Seveşar^ Fenlac; Damian Sebeşan, Socusigiu. ' 7. Cercul Cotola: Dr. Traian Şincad, Vinga; Nicolae Vulpe, Jădani; VichentLe. Radu, Satchinez; Nicolae Lăzărescu, Jădani; George Băsăneanţu, Bărăteaz; Iosif Chişu, Cerneteâz. 8. Cercul Vârşeţuhii: Dr. Mihai Spăriosu, Dr. Petru Istfan, Lazăr Ciuta, loan Baleta, Valeriu Cârje, Vârşeţ. Supleanţi: Vu-gil’Voina, Vârşeţ. 9. Cercul Lipova: Dr. Constantin Misiei, Lipova; Dr. Aurel Halic, Sistaro va; Dr. Aurel Cioban, Beinţi; Tec dor Mu ntean, Mihai Vasiiescu, Lipova. 10. Cercul Moraviţa: Avram Corcea, Coştei; loan Andreescu, Voivodiuţi; Drv Nicolae Imbroane, Rornulus Mol in, Vârşeţ; loan Alexandrescu. Vărădin; Supleanţi: Vedici, Vărădia; Cornel Moise, Voivodinţi. 11. Cercul . Biserica -Alb a: Dr. Traian Gherguţa, Di-. Nestor Porumb, Pavel Omescu, Traian La zar, Biserica Aibă; George Petiţia, Nalduş; Supleanţi: Andrei Drencea, Stefozarie Drencea, Ştefan Bala, Dimitrie Radivoiu sen., loan Bălan, Gavrii Ciolac, Dr. Tit. Mălai, Traian Câroioban, Timiş-Cubin; Dr. Aurel Novacu, Victor Popovici, Sava Guţu, Daliblata; Teodor Petrica, Nicolinţul-mare; Remus Bortoş, Cubin.

XXII. JUDEŢUL TORONTAL !. Cercul Ozora-Uzdin: Dr. George Miclea, Alibunar; Pavel Bud- _ ' nean, Satul-nou; Liviiu Popcscu, Petrovasala; Ştefan Gavrilă, St. Mihaiu; Iosif Popa, Seleuş; Supleanţi: Ioanichie Neagoe. Petre; dr. Pavel Obădean., Becdcherecul-mare; George David, econ., Uzdin; Ştefan Popa, Seleuş. 2. Cercul Zichifălău: Simion Laţcu, Sânianăş: Nicolae Rateu. Mărghita-mare; Trifu Cocora, JP&rtoş; loan Coşar, Totvădia; Virgil JVJdsta, Marghita-Mai e. , 3. Cercul Săumiclă.uşul-mare: Dr. Nestor Oprean, dr. loan Dernia-n, Sânmio.iăuşul-mare; Eremie Popovici, Vălcani; Dimitrie Blagoe. Ca£i adu!-mare; Damian Isa-c, Hereu. 4. Cercul Lovrin: Griigorie Vermeşan, Curmau Bogdan, Posac. 5. Cercul Comloşul-mare: Teodor Bucurescu, George Maşa, Andreiu Bă'.an, loan Pascu, Viche-nlce Stanciu, din Bănat-Corruoş. Supleant: Nicolae Vălcăneanţ. Constanţa. 6. Cercul Pardani: George Trate, Alexandru Crâsta. Cobza; Simian Oiariu, Alexandru Cnsteţi, Trăilă Mezin, Giulvuz; Suple anţi: Ştefan Vulpe, Nicolae Băniulu\ Giulvăz; Lauvean Crislca, Cebza; Dionis:e( Miliu, xoan Vasiu, Cornăţel; loan Nica, Cflavan, I Fociu. f 7. Cercul Panciova: Iacob Păuşan, Panciova; Tecdor Ca ta li a. Dolbave; Alexandra Tintariu, Ovcea; Ican Drăgiiă, Glo&on; Mhiuţ Jigorea, Omoliţa; Supleanţi: dr. Petru Penţia, loan Soricenaţul, Aix>n Cată lina, Panciova.

XXIII. JUDEŢUL TURDA-ARIEŞ 1. Cercul Vinţului de sus: dr. Eugen Mezei, Vinţul de sus; dir. George Patăcean. Turda; Juliu Căpălnean, Vereşmort; dr. Ioan Mateiu, Hidiş; Amos Popa, Ciugudul-inferior. 2. Per cui Murăş-Ludoş: dr. Vasile Cerchizan, Cocul de câmpie; dr. Ioan Oltean, avocat, Vasile Morariu, din Murăş-Ludoş; Nicolae Vulcu, Iclandul-Mare; Dumitru Iclănzan, Inclănzel. Supleanţi: dr. Mihadl Moldovan, Murăş-Ludoş; Octavian Bugner, Tritul-de-jos; Ioan Coman, Căpuşul de Câmpie; Remus Bmstur, Lechinţa-deMureş; Ioan Rus,. Velcher. 3. Cercul Turda: dr. Vaier Moldovan, dr. Augustin Raţiu, Tur da; George Mărie, Măgura; Mi hai Guia, Sălciva-inferioară; Aurel Murăşan, Copand; Supleanţi: Vasile Gan, Sălciva-de-sus; Teodor Radu, Rachişul Românesc; Ioan Hagău, Poşaga; Ioan Gheorghiu, Sălci va-de-sus: dr. Iuliu Popescu, Turda. 4. Cercul -Trăscau: dr. Zosim Chirtop, dr. Remus Furdui, Câm peni; Grigoriu -Nicola, Vidra de Jos; Vasile Andreş, Ioan Muda, ambii din Câmpeni. XXIV. JUDEŢUL TREISCAUNE 1. Cercul Sepşi-Sângiorgiu: Ioan Modroiu, Voma Buzău; George Cerbu, Intorsătura-Buzău;- Nicolae Cristea, Sita-Buzău; George Nistor, Tel iu; Xenofan Comşa, Marcoş; Supleant: Nicolae Rusu, Sita-Buzău. 2. Cercul Aita.-Ma.re: Geeorge Păcuîar, Aita-de-Mijoc; David Pacul ar, Aita-mare; Ioan Şerban, Delitn; George Solciu, Ioan Arde lean. Arini. 3. Cercul Covasna: Alexandru Ciucan, Alexandru Teculescu, *oan Sârbescu, Nicolae Jurebiţă, Covasna. XXV. JUDEŢUL SĂLAJ 1. Cercul Dioşod: . dr. Ladislau Gyurco Domnin; dr. Aurel Hetco, George Petruca, Jibou; Dionisiu Pop, Moldovan Brusturi; Lauienţiu Avram, Chieşd. 2. Cercul Silvaniei: Ioan Coste, Milcalcul-Sălagiului; dr. Ale xandru Pop, Cehul Silvaniei; George Maior, Baita; Vasi.liu Cavriş, Odeşti; Alexandru Vaida, Cehul-Silvaniei; Supleanţi: Simion Marieş, Vasi'liu Falans. Cehul.Silvaniei. 3. Cercul Simlăului dr. Cassiu Maniu, Iuliu Coroian, dr. Alex andini Aciu, Şimleul-Silvantei; Ican Taioş, Ghiurtelecul-Silv.; Valentin Copoş, Bobota. . 4. Cercul Tăşnad: dr. Coriolan Steer, Domiaţin Cupşa, Taşnad, ■ George Fiiiep, Sântău; ,Vasiliu Fustai, So:ni; Teodor Mureşian, Blaj a. Supleanţi: Vasile Mocan. Sântău; Joan Matei, Su purul de jos; George Sz'îaehi. T. Silvaş; Virgiliiu Băliban, Unimat. 5 Cercul Zeu cuini: Traian Trufaşiu. Zălau; dr. Augustin Pmtea, Crasaca; Eugen Boroş, Zălau; Remus Roşea; Tresnea; Comd Oţel, Buciumi. XXVI. JUDEŢUŢ. UGOCEA 1. Cercul Holmei: Iustin Pop, Ghcrţa-mare; dr. Ioan Boboşi, Halmei; dr. Sever Pop, Turţ; Var.jJe Zbona, Gherţa-maie, lo< Ropa, I. Nido ară, Turţ.

(

■(

s I

/ )

ADUNAREA

NAŢIONALĂ

D EL A

ALiA»IULÎÂ Cuvântări şi fteciziur^

v /

■iH

77 / •

\ \ \

i ■

Discursul lui ŞTEFAN CICIO TOP rostit în Adunarea Naţională dela 1 Dec. 1918 Onorată Adunare Generală Naţională, Marele Sfat Naţional în şedinţa din 7/20 Nov. a hotărît să convoace Adunarea Naţională a naţiunii române din Ardeal, Banat şi Ţara Ungu rească. Locul cel mai potrivit pentru această adu nare este Alba-Julia, această Mecă a românismu lui, unde zac moaştele celor mai Inari martiri ai noştrij Horia, Cloşca şi Crişan, loc sfânt pentru întreaga suflare românească, f raţilor, aceste sunt momente înălţătoare, istorice şi cine ar pu tea găsi cuvintele cari să zugrăvească tablourile ce le vedem şi interpretă sentimentele ce le avem? ^ Cine putea să creadă că o să se schimbe astfel împrejurările după patru ani de răsboiu? Solda ţii noştri , la începutul răsboiului erau ademeniţi că România va ţine cu noi. Răsboiu 1 sa început cu minciună şi guvernele ungureşti monopolizau pentru armata maghiară toată gloria armelor (strigăte: blestăm pe ei). Voi popi şi dascăli aţi fost acuzaţi că submi i aţi poporul şi că aţi trimis în ţară pe Lucăciu Goga (să le lie ruşine pen79

tru astfel cîe acuze). Tn Banat au fost mulţi Ro mâni deţinuţi şi internaţi deodată cu Sârbii. Mama noastră România (trăiască România, a-, plauze furtunoase) n a mai putut şuieri atâteadu-r reri ale fiilor de peste Carpaţi şi a trecut graniţa (aclamări). Cu pietate şi smerenie ne închinăm; acelor factori cari au venit într’ajutorul nostru (trăiască). Preoţii şi intelectualii noştri au fost duşi în lanţuri. Clujul cunoaşte Golgota (5000 de Români aşa-i). Mărginenilor li sau răpit averile, li sau înmulţit datoriile, ca să se acopere chel-* tuelile unui răsboiu mizerabil (aşa-i). Nu mai pu-i tem suferi această viaţă de robi. Nu mai suferim, (Trăiască Consiliul, să ne elibereze armata ro mână)... Voim libera dispunere a fiecărui popor, asupra sorţii sale şi voim ca această liberă dis punere să nu fie frază... La noi nu s’a putut rosti cuvântulTiber, în fiecare comună ne conduceau,5 alţii, în parlament ne strigau: ştreang vouă (strL gălc: ştreang lor). Când învingeau se adunau în dietă şi făureau legi silnice contra naţiunilor ne maghiare, iar când Ic mergea rău mai scriau şi câ te o ca r te m i t ropol i | i lor noştri (râsete, a planze)., I re buia să vină debaclu 1; 80 procente diiTmo^ narhic se rugau: Doamne bate pe stăpânii noştri!) Nu se putea să învingă crima. Iu vara anului a,* cestuia trebuia să se schimbe situaţia: Tu, Piave, ai lost prima cu valurile tale... (aplauze, prelun gite). Glorioasa naţiune franceză (ura, trăiască! Franţa, aplauze de'câteva minute)... cu sora’ noastră dulce Italia (trăiască), au dus steagul dreptăţii la învingere... S’a prăvălit zidul pu* tred... căci a fost întemeiat pe minciună, pe tira^ nie, (aşa-i). pe cele mai josnice interese, trebuia sa 80

se prăbuşească cu legi, cu împăraţi cu tot (aşa-i. trăiască, aplauze prelungite). Domnilor,. Consiliul Naţional Român la timp potrivit şi-a fixat atitudinea, iar prin glasul d-lui Deputat Dr. Alexandru Vaida (trăiască) a adus la cunoştinţa lumii întregi că noi voim să uzăm de dreptul de liberă dispunere; am declarat că nu mai recunoaştem parlamentul şi guvernul maghiar şi că voim, singuri, neinfluenţaţi de pu* teri străine, să ne organizăm în Stat liber şi co ordonat. Evenimentele, apoi, se precipiară repede. Se publică scrisoarea cu solia lui Wilson (trăiască) în care se spune e^ marele preşedinte faţă de jertfele mari aduse de România, îi recunoaşte toate revendicările, îi recunoaşte dreptul la o unitate naţională (Trăiască România, aplauze " frenetice)... Ce-a urmat a fost desvoltarea logica a evenimentelor. In momentul psihologic potrivit ne-am hotărît să luăm în stăpânire imperiul în tregului teritoriu românesc. Duşmanii noştri nu ne-rau recunoscut acest drept şi ne-au aruncat acuze că noi nu dăm bunătăţi poporului (râsete, nu ne trebue, să şi le ţie ei!). Ne-am văzut ne voiţi să facem manifest către popoarele lumii. (Dr. Pop citeşte ultimele două p'asagii dtp mani fest, publicul isbucneşte în urale şi aprobări una nime). ' Cu acest manifest Consiliul Naţional Român şi-a împlinit chemarea sa faţă de naţiunea ro mână. El îşi depune mandatul în mâinile Naţiunii române. Acum, voi, reprezentanţi ai poporului, sunteţi chemaţi să vă spuneţi cuvântul (aplauzele durează câteva minute). Venim înaintea voastra ’6

ţinând cont de mandatai nostru şi declaram că poporul românesc este matur, îşi cunoaşte chema, rea sublima în lumea civilizată (trăiască, aplau ze, vrem unirea tuturor Românilor). Propunerile le va face comitetul provizor. Cu sfială vă/salut pe voi reprezentanţi ai poporului român, salut cu dragoste pe reprezentanţii României, cari nu vreau sa a că politică şi cărora nu vreau să le spun numele, pe reprezentaujii Basarabiei: victs * •preşedintele sfatului ţării Pantelimon l ialipa. pe delegatul Cazaeliu, pe reprezentantul Bucovinei, profesorul Alecu Procopovici. Salut eorjml Vo luntarilor din transilvania şi Ungaria cu sediul* îii Iaşi. pe dr. Victor Del eu. Vasiie Os va dă, Vasinca, Eirgen Coga şi Bihoreau u. Jiu mi-ani îndeplinit misiunea. Dumnezeu să ne dea înţelepciunea ca sa aducem liotărîri bune! Numesc de notari ad-hoc pe l-n ii Dr. Luureiiţiu Oanea şi Dr. Sever JVliciea, iar de raportor al Comisiunii de verificare pe Dr. Ion Suciu. Dau cu vântul d-lui raportor:

: {aportul D-lui Dr. /. Suciu. Domnilor Delegaţii Comitetul naţional central clin Arad a decis la 15 1. tr* convocarea adunării naţionali de astăzi a poporului ro mân din Transilvania, Ungaria, şi Banal, pentru ca sa decidă asupra sorţii sale. Crcdcnţionale au intrat nu numai din cele 24 dc co mitate, ci a mai intrat dintr’unul, deci in total din 25 judeţe. Au intrat credenţionale aproape din toate cercu rile electorale, adecă din 130 de circumscripţii electo rale, din cari .s’au prezentat peste 039 de delegaţi.

. |

Afară de aceştia, multe cercuri au trimis şi supleanţi. S’au prezentat Prea Sfinţiile Lor Domnii Episcopi (Aclnniajiuni, trăiască!), au sosit exmisiii Consistoriilor şi \Capitlelor. Apoi delegaţii societăţilor culturale romă. neşli, ca Asociatiunea Transilvană pentru literatura şd cultura poporului român '(Astra), cca pentru fondul de teatru şi peste o sulă de asociaţiuni. S’au prezentat de la fiecare şcoală medie- şi dela institutele teologice şi pedagogice, delegaţii speciali. Au sosit delegaţii reuni unilor învăţătofeşti, ai reuniunilor de meseriaşi, delega, ţii partidului social-democrat român, cei ai gărzilor ra ţionale şi au venit şi aceia, cari reprezintă viitorul na ţiunii noastre: tinerimea universitară română. Aci sunt ;credenţionalele, aci e lisla delegaţilor, dacă doriţi să .cetim lista delegaţilor. (întreruperi. Nu-i de lipsă! Le vedeml Le vedemt Să nu se citească). Raportez numai scurt,, că s’au prezentat delegaţi şi din comitatele: Trei-Scaune, Ciuc şi din Cenad, Bicliiş şi chiar din Ugocea, la adunarea naţională de astăzi, la încoronarea visului tuturor Românilor. S’au prezentat, învingând şi trecând peste piedeci mari, şi fraţii din Toronlal. Comisia verificatoare a aflat toate actele în ordine. (Vă rog să luaţi cunoştinţă. Nu pot trece cu vederea, ca să nu amintesc, că au so sit mii de adrese de -aderenţă cu sute de mii de semnă turi, şi că toate acestea arătând, cum că fiecare ştie ce avem să decidem. Despre aceasta se va face darea de seamă publică, dar cred că astăzi .să nit le cetim aci. Sunt 1228 de delegaţi (Voci pe galerie: Dar Reuniu nile femeilor?). Dr. Suciu: Cer scuze, dacă'ani întrelăsat să amintesc că şi Reuniunile femeeşti sunt reprezentate prin dele gatele lor. Femeea română a fost doar totdeauna însufleţită pentru idealul naţional. ^Trăiască femeile ro. j

' 83

Aflu astfel că adunarea naţională este capace a adu ce hotărîri decisive, prin urmare avem să trecem [la .constituire. i Domnilor! Comisiniica .vă face următoarea propxin-ere: Bine-voiţi a alege de preşedinţi pe domnii: Georgc Pop de Basc şti (Trăiască Badea George, trăiască, pre lung şi repetat) şti pe-Prea Sfinţii Episcopi loan I. Pap şi Dr. Demetriu Radu (aclamaţiuni), de vicepreşedinţi pe domnii Dr. Teodor Mihali, Dr. Ştefan Cicio.Pop şi Ion Flueraş, de notari pe domnii Dr. Alexandru Fodor, medic in Bălgrad, Dr. Sever Miclea, Dr. Caius Brediiceanu, Dr. Victor Deîeu, Dr. Silviu Dragomir, Iosif Ciser, Dr.-Ionel Pop şi Dr. George Crişan. (Adunarea' i-a aclamat prelung, primind propunerea unanim). (Din I. Georgescu: G. Pop de Băseşti).

✓

. Discursul lui GEORGE POP DE BĂSEŞTI la deschiderea 'Adunării Naţionale o

- ~,,Prea iubiţii mei! Onorată adunare a tuturor Românilor din Transilvania, Ungaria, şi Banat! Naţiunea Română la toate evenimentele mari istorice, în trecut şi astfel şi astăzi, s’a adunat pentru a decide asupra sortii sale. in 1848, marele an al sguduirilor şi prefacerilor sociale şi al scuturării lanţurilor purtate de veacuri, neamul nostru s’a adunat pe Câmpul Li bertăţii de lângă Blaj, ca să-şi frângă cătuşile iobag iei. Acolo, printr’o supraomenească încordare, ace£t neam a frânt cătuşile cari îl ţineau legat de glia oligarhilor străini; Smuls din robia trupească a iobăgiei, poporul românesc din Ardeal şi Ungaria a fost silit să continue a trăi într’o nouă iobăgie, cu mult mai dureroasă şi mai umilitoare: iobăgia sufletească. Duşmanii seculari, cari ne-au ţinut veacuri „de-a-rândul în lanţuri fizice, ne-au ţinut, până ieri, înlănţuiţi sufleteşte, înăbuşind cu brutalitate toate manifestările sufletului românesc dornic de libertate şi cultură naţională. .85

Lanţurile acestei robii suntem chemaţi, fraţii°r, să le sdrobim astăzi, în această mare adunare na, ţională, a tuturor Românilor din Ungaria şi Transilvania, aci, pe pământul stropit cu sângele martirilor Horea şi Cloşca. Vrem să sdrobim lanţurile robiei noastre su fleteşti, prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: unirea tuturor celor de o limbă şi de. o lege, într’un singur şi nedespărţit Stat Românesc. JLăsaţi-vă pătrunşi, fraţilor, de fiorii sfinţi ai acestui strălucit praznic naţional şi în cea mai deplină şi frăţească armonie să clădim temeliile fericirii noastre naţionale viitoare. Dumnezeu să binecuvânteze sfatul nostru şi lucrările noastre! Salutau du-vă cu toată căldura inimei mele, de clar Adunarea naţională a tuturor Românilor din w " (Aplauze, Ungaria şi Transilvania deschisă, a cin mafi uni). (Din loan Georgescu: G. Pop de Băseşti).

ot> N ■

w <

Discursul lui VJlSILE GOLDIŞ şi propunerea rezoluţiei •

Onorată Adunare Naţională, Zămislit din .necesitatea imperiului roman de a aşeza o sentinelă puternică în Carpajii sudestici şi coborjşurile lor împotriva seminţiilor barbare dela Miază-noaptc .şi Răsărit, cari ame ninţau cultura umana creată prin geniu! latin, neamul românesc dela început'şi până astăzi a în* durat soarta aspră rezervată oricărei sentinele „ credincioase: loviturile duşmane şi staiornica - răbdare. Bogată şi fericită la început. Dacia romană cu rând se face trecătoarea nesfârşitelor seminţii, care orbite de strălucirea Romei de aur se gonesc în trecând ii-se spre fermecătoarele oraşe ale îm părăţiei. Lovită de putreziciunea oricărui neam, care se opreşte cu cerbicie la un anumit fuşteiu pe scara civilizaţiimei şi năpădită în această slăbiciu ne de furnicarul noroadelor barbare, Roma sucomba. _ .. Creangă tăiată din puternica tulpină, colon11 lui Traian îşi adâncesc rădăcinile prin stânci şi vai şi roditoarele ogoare ale p rej mut oarelor cam87 e

pii. Lipsiţi de scutul împărăţiei şi lăsaţi în grija propriilor puteri, aceşti orfani romanici acoperă trunchiul vechiu tracic şi infiltraţi de-o pătură, groasa a blânzilor şi visătorilor Slavi ei se făcură un singur neam, o singură limbă, o singură fire: neamul românesc. Răsare o minune fără pereche în istoria lumii, > lung şir de veacuri călcate în picioare de hoar dele barbare, naţiunea română îşi pierde unita tea de stat, se fărâmă prin văi sub dominaţiuni răsleţe şi una de alta neatârnătoare, pierde încopcierea cu fluviul larg şi luminos al istoriei mondiale, ca apa de ploaie în nisip parcă dispare neia suprafaţa conştiinţei umane. Dar când după optsprezece veacuri sufletul românesc se tre zeşte din somnu-i de moarte şi reînvie ca un soare luminos, conştiinţa de neam, hotarele etnice aie acestui popor, cu preciziune aproape milimetrică sunt tot acelea cari sunt desemnate pe harta is torică drept hotare ale Daciei lui Traian: Basa rabeanul, care îşi adapă calul în valurile întu necate ale Nistru lui, se înţelege desăvârşit la graiul cu Crişanu! din apropierea blondelor ape ale Ti-* sei. Sentinela română a rămas credincioasă che mării sale de a păzi geniul latinităţii şi neînceta telor lovituri duşmane ea a opus virtutea-i legen dară: statornica răbdare. După lungi veacuri de ascunziş aşezând u-se viscolii cutropitori, naţiunea română reajiare la1 lumina istoriei în chipul unor ţărişoare răzimate de Carpaţi şi cu feţele spre Dunăre şi Nistru,_ dar trunchiul cu rădăcinile în munţii smulşi odi nioară dela eroicii Daci, rămâne bătut de soarta rea şi înlănţuit de un popor năpraznic la fire şi pornit spre dominaţiune fără cruţare. Fusese 88

cuib ele .vârtejuri locui, unde ne aşezase Traian .şi svârcolirile spre fericire ale neamului nostru sau lovit veacuri de-a-rândul de nesaţiul hrăpitorilor duşmani, cari ne înconjurau de pretutin deni. Micile ţărişoare, care se întemeiaseră prin vi tejii coborîtori din Maramureş şi Făgăraş, se lo viră înainte de toate de cel mai crâncen duşman al oricărei comuniuni omeneşti, zavistia şi ura dintre fraţi. Nefericirea lor fu mărită prin inimicii din afară: Unguri, Leşi şi Tătari. Se ridică în urmă semiluna şi acum Românii sunt sortiţi să-şi apere cu sângele lor nu numai trupul şi avutul, dar şi sufletul şi credinţa. Scut s’a făcut cui turei păgâne ce începuse a în.colţi pe temeiurile învăţăturilor lui Hristos şi prin jertfele lor fără seamăn întru apărarea progre sului civilizaţi unei umane faţă de concepţia in ferioară a mohamedanismului propagat princi. pitii cu mijloacele barbariei, Românii şi-au făurit titlu nepieritor şi îndreptăţire la recunoştinţa întregei omeniri. Nimic nu dovedeşte mai mult tă-" ria credinţei creştineşti a sufletului acestui po por, decât faptul că în numele luptei, creştinătă ţii împotriva păgânilor, mai întâi după răsleţirca neamului prin poarta fatală, s’a putut face pen tru o clipă unirea lui în cetatea aceasta prin bra ţul puternic şi geniul scânteietor al lui Mi hai iViteazul. Dar această unire de o-clipă dispăru ca fulge rarea unei scântei electrice şi trupul neamului / nostru, se frânse iar în bucăţi. Fraţii noştri, de pe i coborîşiirile răsăritene ale Carpaţilor şi din şeşurile hotărnicite prin Dunărea de.Jos şi apele .89

Nistrului îndurară suzeranitatea turcească, sufe reau prădăciunile Leşilor şi Tătarilor, îngrăşară cu sângele lor lifta blăstămată din Fanar. Ţam Cernăuţilor şi mormântul lui Ştefan cel Mare îl răpi hoţeşte pajura spurcată a Habsburgilor per fizi, dulcile câmpii ale Basarabiei le fură Mus calul tiran. Iar noi, cei ce rămăsesem la vatra străbună înxArdeâl, Banat şi Ţara Ungurească, am fost dripiţi de cea mai crâncenă soartă ce-o poate avea un neam de oameni în lume. Am fost v lănţuiţi într’o robie trupească, economică şi sufle tească, cum nu se mai pomeneşte în istoria în treagă a omenirii. încercarea desperată în 1784, de a scutura jugul, n?a avut rezultat şi sfârşitul din acest oraş al ţăranului Horea aşteaptă încă geniul literar, care să întruchipeze una dintre cele mai înfiorătoare tragedii- ale istoriei. Adevăr a grăit Simeori Bărnuţiu în epocalul său discurs rostit în catedrala Blajului în ziua cea mare din 1848 zicând: „Dacă nu-şi poate închipui cineva greutăţile, ce le sufereau Iudeii dela Faraoni, să se uite la Faraonii din Ardeal46. Veacuri de-a-rândul poporul românesc, adevă-ratul şi legitimul proprietar al pământului, ce fusese odată Dacia romană, a fost socotit străin şi sclav pe pământul său strămoşesc. Iar câncl după suferinţi de secoli din depărtatul Apus, de la dulcea soră latină, care păşeşte în fruntea gin ţilor spre lumina desăvârşirii, a sosit şi în mun ţii noştri duhul libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii» lumea nouă, vechii noştri oprimatori s’au înfră ţit cu Im părattil, pe care ei îl detronase, cu lmpârâtul, pentru care noi vărsasem sângele nostru cu-credinţă şi aceste două puteri ne-au robit din a nou . Umbra 'îndurerată a regelui munţilor,. 90

scumpului nostru Iancu, rămâne pentru vecie clasica dovadă a legendarei ingratitudini habsburgice. împotriva voinţei noastre au unit Ar dealul nostru cu Ţara-Ungurească şi printr’un constituţionalism fals şi mincinos ne-au luat li-, bertatea culturei, ne-au desfiinţat politiceşte, bi sericile noastre le-au aservit tendinţei lor de opre-. siiiue şi ne-au făcut imposibil progresul econo mic, prin care am fi putut să ne apărăm împo triva năvălirii hoardelor străine pe pământul pă rinţilor noştri. lntr acestea priveam cu iubire duioasă la fraţii noştri de la Răsărit, cari începuseră a se reculege din urgiile vremilor barbare. Resimţiră obârşie comună şi la razele luminii prim te de la Apus conştiinţa naţională săvârşi la 1859 unirea prin cipatelor române sub bunul şi luminatul CuzaiVodă, iar sângele vărsat din nou cu atâta vitejie împotriva păgânilor 1a 1877 scutură şi cele de pe .urmă zale ale lanţului, care lega România de Constant inopol şi la 10 Mai 1881 Ca rol de IIohenzollern aşează pe capul sau coroana de rege al României libere şi independente. 'i\roi însă ne făceam datoria de cetăţeni ai Unga riei şi supuşi credincioşi ai dinastiei de Habsbn rg-Loiharingia. Am crezut, că îndelunga noa stră, răbdare şi credinţa noastră pentru patrie şi tron fn cele din urmă. totuşi va muia inimile celor puternici şi jii se va oferi chiar în interesul mo narhiei putinţa unei vieţi naţionale şi condiţiunile progresului.cultural şi economic. Aşteptările noastre au fost zadarnice.- Oprimarea se înte ţeşte. Oprimatorii mărturisesc acum pe faţă ca scopul lor este un stat un ilar naţional maghiar şi că, prin urmare, noi naţionaliceşte trebuie sa ne 9X

desfiinţăm. A pornit opera de extirpare şi rasboiul mondial, care acum s’a sfârşit,, în,gândul opresorilor noştri a avut chemarea să încoroneze opui. Sute de mii ele Români şi-au vărsat şi acum sângele lor pentru patrie şi tron, iar patria şi tro nul au târît în urgia internării pe părinţii şi fra ţii acestor luptători: patria şi tronul au decretat moartea şcoalei româneşti, au trimis sbirii lor în' adunările noastre bisericeşti, au pregătit proieciele pentru nimicirea noastră politică, au început ruinarea noastră economică, au aruncat în tem-» ni ţi zeci de mir de Români, ne-au sugrumat liber-» fatea presei şi a cuvântului, patria şi tronul s’aui conjurat împotriva noastră şi ne pregăteau mor-» mântui. Dar zadarnică este lupta omenească împotriva adevărului şi a dreptăţii. Legea tainică a firii cu necesitate de fier îndrumă întâmplările omeneşti1 pe/Cărarea civilizaţiunii ce duce spre desăvârşire. Omenirea instinctiv urmează acestei legi. Ea a: ajuns la recunoaşterea necesităţii de a sintetiza libertatea idividuală şi libertatea naţionala în' v o unire superioară a societăţii omeneşti. Sinreza aceasta e condiţionată însă de desăvârşirea' celor două libertăţi: individuală şi naţională. Dacă însă aproape în toate statele civilizate li bertatea individuală este desăvârşită ori pe calea desăvârşirii, în unele dintre aceste State liberta tea naţională era încătuşată. Răsboiul mondial s a făcut pentru descătuşarea acestei libertăţi. Naţiunile trebuie să fie libere, ca astfel între egale drepturi şi condiţiuni să poată încheia acea mare unire a popoarelor, care va fi chemata sa reprezinte o concepţiune superioară pe scara ci*s vilizaţiunei şi să sporească astfel fericirea omej2

' v ; 1

’

neasca pe pământ. Toate capetele luminate ale Apusului au mărturisit crezul lor: răsboiul a~ cesta este răsboiul pentru libertatea naţiunilor nu de dragul acestor naţiuni, ci pentru interesul lumii, pentxu interesul omenimei, care numai în chipul acesta e capabila a paşi un pas înainte pe calea fericirii sale. ideile acestea le-a copt istoria fi apostolul, care Ie vesteşte, este Wilson. (Tră iască Wilson, ovaţii entuziaste si îndelung re petate). Pentru învingerea acestor idei au intrat în luptă puterile aliate ale Apusului. Românii de pretutindeni s au aliat acestor puteri, noi cu su fletul, fraţii liberi cu armele. Românii şi-au fă cut şi de data asta datoria lor de sentinelă a civi- lizaţiei împotriva brutalităţii. Naţiunile trebuiesc liberate. Intre aceste na ţiuni, se află şi naţiunea română din Ungaria, Ba nat şi Transilvania. Dreptul naţiunei române de a fi liberată îl recunoaşte lumea întreagă, îl re cunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar, odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă: —unirea cu Ţara-Românească. Bucăţi rea poporu lui românesc* n’a fost urmarea vreunei legi econo mice, în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă, teritoriul dintre Nistru, Tisa şi Du năre constituie cea mai ideală unitate economică aproape autarchie. Bucăţirea trupului românesc a fost act de barbarie. Distrusă barbar,. — uni-* rea tuturor Românilor într’un singur Stat, este; cea mai firească pretenţiune a civiliza ţiunei. (Strigăte entuziaste: aşa-i). Teritoriile locuite de Români" dela descălecarea lui Traian, şi pana as-

(Saci au fost teritorii româneşti. Nu există putere ele a suci logica până acolo, ca invadările ele mentelor străine dirijate pe aceste teritorii îu chip artificial şi prin abuzul de putere a Statu lui cu scopul desfiinţării noastre naţionale, să poată clătina dreptul nostru de proprietate asupra acestor teritorii, (aşa-i). Aşa ceva ar fi sanc ţionarea crimei şi ar constitui o pălmuire a civi- * lizaţiunii. care principial nu admite substituirea dreptului prin brutalitate. După drept şi drep tate Românii din Ungaria şi Transilvania dim preună cu toate teritoriile locuite de dânşii tre imile să fie uniţi cu Regatul Român. (îndelungate strigăte şi aclamaţii). După cum însă cea dintâi reunire de o clipă a elementului românesc la marginile dela Răsărit ale lumii civilizate s’a. făcut prin sabia lui Mihai în numele unui principiu superior celui ce năvă lise asupra Europei şi care acum în zilele acestea spre uşurarea tuturor inimilor, cari bat pentru lumină şi libertate, sucombă cu desăvârşire, tot aşa această nouă unire de acum a tuturor Roma nilor, care de data asta va fi integrală şi pentru eternitate, se face prin strălucita învingere a ar melor purtate pentru civilizaţiune în numele unei concepţii de viaţă superioară asupra lumei ce se prăbuşeşte. Este principiul libertăţii adevă rate a tuturor neamurilor şi cel al egalităţii condiţiunilor de viaţă pentru fiecare individ al ori cărei naţiuni şi este principiul întovărăşirii tutu ror naţiunilor libere într’o comuniune interna ţională spre a împiedeca nedreptatea şi a scuti pe cei mari şi mici deopotrivă. Unirea tuturor Românilor într’un singur Stat numai atunci va fi statornică şi garantată 94

istoria viitoare a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepţie a vieţii, prin duhul vremurilor nouă. Această noua con cepţie a civilizaţiunii ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura pentru păcatele părinţilor şi ca urmare va trebui să asigurăm tuturor nea murilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pă mântul românesc aceleaşi drepturi şi aceleaşi în datoriri. Civilizaţiunea care ne-a eliberat, pre tinde dela noi respectul pentru dânsa şi ne obligă să prăbuşim în noul Stat orice privilegiu şi să statornicim ca fundament al acestui Stat munca şi răsplata ei întreagă. Înaintaşii noştri pe Câmpul Libertăţii în 1848 au hotărît aşa: „Naţiunea depune jurământul de credinţă către împăratul, către patrie şi că tre naţiunea româpă”. împăratul "ne-a înşelat (aşa-i), patria ne-a ferecat şi ne-am trezit că mi mai credinţa în noi înşine, în neamul românesc ne poate mântui. Să jurăm credinţă de aci îna inte numai naţiunii române, dar tot atunci să ju răm credinţă şi civilizaţiunei umane. Câtă vreme vom păstra aceste credinţi, neamul nostru va trăi se va întări şi fericiţi vor fi urmaşii noştri până la sfârşitul veacurilor. La lumina celor expuse până aci, din încredin ţarea şi în numele Marelui Sfat al na ţiunei ro mâne din Ungaria, Banat şi Transilvania', rog Mărita Adunare Naţională să binevoiască a primi şi a enunţă ca ale sale următoarele hotărîri: (Vasile Goldiş ceteşte apoi proiectul de rezo luţie care cuprinde hotărîrile dela Alba-Iulia, (vezi pagina 109).

■I

Discursul D~lui 1ULIU MAN1U la Adunarea Naţionala Onorată Adunare Naţională, Dacă privim şirul nesfârşit al suferinţelor grele cari le-a îndurat Neamul Românesc timp de veacuri, dacă ne aducem aminte de sulele de mii de martiri, cari şi-au jertfit viaţa pentru acest neam, precum şi de durerile sufleteşti, care sute de ani au aniărît viaţa strămoşilor noştri — nu ştim cu ce ^ă mulţumim noi, generaţia de azi, că suntem învredniciţi de soartă, să ajungem toc mai noi ziua sfântă de azi, şi după atâtea sufe rinţe ale înaintaşilor noştri, tocmai noi să fim îm părtăşiţi de o atât de mare înălţare sufletească. .Mulţumită şi recunoştinţa noastră faţă de această graţie a Providenţei nu ne-o putem arăta decât dovedindu-ne vrednici în aceste sărbăto reşti clipe de însemnătatea timpurilor, pe cari k

trăim. Vrednicia neamurilor, prin urmare şi a noas tră, se judecă după temeinicia hotărîrilor. ce lc iau, după măsura de înălţare sufletească cu care se alătura la aceste botărîri şi după stăruinţa, cu 96.

■ care se silesc a înfăptui hotărîrile luate. Vred nicia noastră o vom dovedi. Noi, Onorată Adunare Naţională, azi suntem ea orbul nenorocit care ani de-a-rândul nu a zărit cu ochii lui lumina soarelui şi deodată i se des prind ochii închişi pentru a primi razele dătă toare de vieaţă ale eternei lumi. (Aplauze: aşa-i). Fiii poporului nostru au trăit până acum ca orbii în întunerecul negru, lipsit de orice mân gâiere, şi azi, prin o bunăvoinţă dumnezeiască şi prin vrednicia proprie li s’au deschis vederea ochilor şi au văzut lumina sfântă a dreptăţii şi a libertăţii popoarelor. înainte de ce, inspiraţi de această lumină, am aduce hotărîrile noastre, trebuie întâi sa ne în chinăm cu smerenie în faţa acelora, cari au făcut să putem străbate întunerecul întărit de veacuri şi să ne plecăm genunchii în faţa sutelor de tjiii de fraţi viteji, cari prin suferinţele lor îngrozi toare au despicat norii grei, ce închideau dinain tea noastră razele luminei: înaintea scumpilor noştri fraţi, neînvinşii soldaţi ai armatei române. (Aplauze îndelungate: Trăiască armata română! Trăiască soldaţii români!). Cuvântul cel dintâi al meu este cel al dorinţei, să ne închinăm adânc înaintea marilor umbre ale soldaţilor români, morţi pentru desrobirea noastră, şi înaintea sol• daţilor români, cari şi azi luptă neutru a înfăp tui unirea tuturor Românilor, şi înaintea mare lui şi gloriosului ei Căpitan Majestatea Sa Regele Ferdinand şi întregei Sale Dinastii, (prelungite aplauze. Întreaga adunare se ridică în picioare şi aci a m ă < i m p în d el u n ga 1: Tră i a scă R egel e Ferj 1 dinand! Trăiască Regele României Mari! Trăiască Regina Maria!) 1

Onorată Adunare Naţională! Istoria ne-a în văţat să credem în adevărul cuvintelor, că n’ai să aştepţi nimic dela împăraţi străini, nici dela fiii altor neamuri. Bine poţi să aştepţi singur numai dela propriile tale puteri. Dovedindu-ni-se acest adevăr peste orice îndoială, datoria noastră nu poate fi alta, decât să cercetăm, cu cea mai mare grijă, unde găsim întreaga forţă proprie, care ne poate menţine în viitor şi ne poate ga ranta mărirea şi gloria Neamului pentru tot* deauna. Ce aş mai putea spune. On. Adunare Naţio nală, după cele auzite până acum pentru a arăta, că în unitatea Neamului Românesc de pre-' tutindeni zace această putere, (vii aplauze) şi ce aş mai putea adăuga, ca să întăresc dovezile impugnabile ale raportorului nostru antevorbitor pentru a dovedi, că această unitate politică este consecinţa logifcă a trecutului nostru istoric şi este o absolută necesitate atât pentru noi, cât şi pentru întreg Neamul Românesc? Este deajuns să pun în vederea Onoratei Adu nări Naţionale, că unirea tuturor Românilor într’un singur regat şi într’un nedespărţit Stat este nu numai un ideal sfânt, isvorît din trecutul nos tru şi din Comoara vieţii noastre sufleteşti, ci este şi un drept indiscutabil al nostru, în baza fiin ţei noastre naţionale unitare. Noi, Fiii Naţiunei Române de pretutindeni suntem de aceeaşi obâr şie, de aceeaşi fire, cu o singură şi unitară lin?ba şi cultură şi suntem încălziţi de aceleaşi tradiţii sfinte şi de aceleaşi aspiraţii măreţe.. (Aplauze îndelungate). Când toate acestea sunt unitare, poate încerca cineva, să împiedece manifestarea1

• m

acestei unităţi şi în ce priveşte viaţa politică, su fleteşte de mult înfăptuită? Neamurile unitare în viaţa lor sufleteasca şi unitare în manifestarea conştiinţei lor de na ţiune distinctă, sunt recunoscute în ştiinţa mo dernă şi de toată lumea civilizată ca subiecte dc drept. înzestrate cu toate atributele unei perso nalităţi distincte, cu scopul propriu şi de sine stătător. Astfel stând lucrul, cine ar putea con testa acestei fiinţe naţionale dreptul de a-şi putea însăşi croi soarta, de a se conduce ea singură în mod unitar şi integral şi de a se compune într’un singur trup, precum sufletul îi este unul singur şi întreg. (Aţrlauze îndelungate). Dacă acest principiu al personalităţii unei na ţiuni dă drept Naţiune! Române să se consolideze într’un singur stat şi să fie şi în manifestarea ei externa un singur trup şi un singur suflet, o sin gură şi unitară forţa — menirea pământească a neamurilor ne impune absoluta dorinţă morală să înfăptuim unitatea politică a Neamului Româ nesc. Menirea neamurilor este să contribuie în mod propriu, conform însuşirilor lor politice specifice la desvoltarea civilizaţiei omeneşti. Aceste însuşiri specifice însă nu se pot afirma şi nu se pot desvolta sub o domnire străină şi divi zată. Dar mai ales nu pot fi utilizate aceste în suşiri proprii în serviciul civilizaţiei generale, fără o cârmuire conştientă, unitara şi specifică. Dreptul neamurilor, recunoscut de toată lumea, de a-şi forma în mod integral Statul lor propriu, e=te deci. şi o datorie faţă de sine şî faţă de civi lizaţia omenească, şi în consecinţă, dacă Neamul Românesc nu s’ar folosi de drept ui său de a-şi înfăptui unitatea naţională s’ar arăta nevrednic 09

nu numai de timpurile, cari le trăim, ci şi de în suşirile nobile şi fără pereche* cu care este în* zestrat şi prin aceasta s’ar expune dispreţului întregei lumi civilizate. (Lungi aplauze şi furtu noase aprobări). Decretând deci Unitatea Naţională, vom conţinu a a fi ceeace am fost noi, Neamul Românesc, totdeauna şi ceeace trebuie să fie pentru vecie: ' sentinela trează şi conştientă a civilizaţiei ome neşti. (Furtunoase aplauze). Dar, în deosebi, noi Românii din I ransilvania, Banat şi Ungaria, suntem în drept şi avem da toria să pretindem această unire, pentru că aici a fost leagănul românismului. Nu se poate, ca o; crudă barbarie să ne forţeze, ca însăşi Vatra) Neamului Românesc, leagănul as pi raţiunilor ro^ mâueşti, să fie despărţit de trupul întregei Na„ţinui deja unite! Noi nu ne putem închipui viaţa mai departd fără a fi împreună cu întreg neamul românesc şi mai bine voim moartea, decât o viaţă de schilavi umilit, despărţit de fraţii săi. (Lungi şi furtu-* noase aprobări). E evident deci, Onorată Adunare Naţionala, ca toate argumentele ştiinţei, stabilite de mintea omenească ne dau dreptate în hotărîrea noastră, de a contribui şi noi prin alăturarea noastră la înfăptuirea Marelui Regat Român. (Trăiască Ro mânia Mare! Urale frenetice). Este evident, că aclamaţiile D-voastră, cu care aţi întâmpinat proiectul nostru de rezoluţiune nu sunt numai flori frumoase şi trecătoare, a sentimentelor şi a însufleţire! naţionale ci sunt o urmare firească a unei convingeri adânci şi ne~

£00

strămutate, isvorîte 'din vederi ştiinţifice adop tate de civilizaţia omenească (aprobări). Dar şi consideraţiile de natură practică pre tind închegarea într’o singură forţă unitară a în treg neamului românesc. Cum vom putea noi apăra între împrejurări radical schimbate şi pe viitor fiinţa noastră na ţională şi comorile noastre sufleteşti, fără a opune pericolelor din afară întreaga noastră forţă • naţională? Cum vom putea noi menţine integri-! tatea etnică a teritoriului nostru daca desvolta^ ' rea vieţii noastre culturale şi economice nu va fii sub scutul întregului neam românesc? Cum vom putea noi exista izolaţi şi divizaţi, când toate po poarele din jurul nostru au înfăptuit deja uni tatea naţională a lor? Rupţi şi împrăştiaţi între diverse împărăţii, ne vor sfărâma neamurile ve cine şi vor trece peste noi cum trec valurile tur bate peste corăbiile'naufragiate, lipsite de mâna tare a cârmaciului. (Aşa-i). . Dar să ne despărţim pentru toate timpurile de această icoană neagră a nenorocirei naţionale şi să ne înviorăm sufletul cu nădejdea,' cu convin gerea tare şi sfântă, că liotărînd a face aceeti ce justifică deopotrivă trecutul, dreptul, ştiinţa şi - necesitatea, decizi urtea noastră o va accepta şi lumea culta, care nu poate fi pentru menţinerea barbariei, a întunericului şi â retrogresiunii. (Vii. : şi îndelungate aprobări).. Să trecem însă cu vederea, că în calea împli nirii idealului nostru nu dăm numai de prieteni, ci şi de duşmani, cari, mânaţi de interesul lor rău priceput, se vor sili cu siguranţă să împiedece în făptuirea hotărîr ii noastre. Nu-i iertat sa lăsăm necombătută nici bănuiala celor neorientaţi, nici

ini riga duşmanilor noştri. Trebuie să constatăm clar şi peste orice îndoială, ce înţelegem noi sub dreptate, pe care vrem să o înfăptuim, şi să lă murim cum pricepem noi libertatea şi unitatea naţiunii noastre. Pentru înlăturarea oricăror îndoieli asupra întenfiunilor poporului românesc, am ţinut de lipsă, ca în proiectul de rezoluţiime, ce am pre zentat. să precizăm principiile, cari ne conduc, în faţa cărora, — sunt convins — toate intrigile’ duşmanului trebuie să amuţească. Am ţinut să accentuam aceste principii, cari dealtfel fiind totdeauna aproape de sufletul nostru sunt de sine înţeles şi pentru a da o icoană întreagă a cred eu Iui nostru politic. (Să auzim). Noi. Onorată Adunare Naţională, privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale un triumf al libertăţii omeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi, oprimatori, din asupriţi asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri liberta tea t u t u ror nea mu r i lor şi a t uturor cetăţen i lor. Noi propunem decretarea unirei cu Regatul Ro, mâniei a întregei Transilvanii, a întregului Ba nat şi a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi.alte neamuri, cu alte însuşiri şi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţa naţională a acestor neamuri. Noi nu vroim sa , răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om sa aleagă liber limba şi credinţa în care vrea să tră iască atât în viaţa lui particulară cât şi în lega- . tură cu viaţa de Stat. Noi nu vrem să verse ni menea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri, şi nu voim să sugem puterea n imanii:aşa, cum a fost supta a noastră veacuri dcaran-

dul Noi ne încredem în trăinicia noastră şi în vrednicia proprie şi nu vrem să istovim forţele altora. (Aplauze lungi). Este adânc înrădăcinată în noi convingerea, că numai un regim cu adevărat democratic ne poa- f te întări ţara şi înălţa Neamul. Trebue să avem ) colaborarea organică a tuturor păturilor sociale şi a tuturor cetăţenilor în serviciul prosperităţii Statului Român. Un Stat modern, îndeosebi în vremuri agitate, cum sunt cele de azi, pretinde mari sacrificii dela cetăţenii săi.. Aceste sacrificii le pot presta cetăţenii numai atunci, dacă sunt în putinţă, de a-şi des voi ta toate forţele lor; iar aceasta mimai pe lângă o deplină libertate pot să o Iacă. Deaceea libertăţile interne ale cetăţeni lor trebuie să crească în raport cu sforţările ex terne ale Statului. Nu se poate spera, ca cetăţeni f fără drepturi şi ţinuţi în întunerec sufletesc şi în mizerie socială să devie stâlpi siguri ai unui Stat modern. Deplina libertate şi egala împărtăşire în puterea de Stat a cetăţenilor, este singura bază solida a des voi tării unui Stat. (Aprobări). Pătura socială cea mai puternică a Neamului Românesc este ţăranul român agricultor. Poate j aceste haine negre şi frunţi luminate, cari le ve dem aici, au ieşit din poporul nostru ţăran. Nul este aici nici unul dintre noi, a cărui obârşie nrc ar fi la plugul românesc, la pământul român, la' , brazda ţăranului român, sifnţit de suferinţele ‘ nesfârşite, decât cari numai credinţele i-au fost mai mari. Deaceea de gândirea politică a neamu lui Românesc, a fost strâns legată străduinţa de a făuri o soartă mai bună ţăranului român. O re formă agrară radicală care să de \ pământ ţăra nului român şi să facă posibilă concentrarea în-

ftregei sale forje la o producţiune cât se poate de intensă, a fost totdeauna o ţinută bine precizată ia luptelor politice româneşti. Această reformă nu tinde la un comunism străin de sufletul ţăra nului român, nici la răpirea proprietăţii private, ;ci la o nivelare justă a raporturilor şi a puterilor sociale. Când cu bucurie constatăm, că în ţărănimea nocistra avem, uri factor social puternic şi un isvor nesecat al forţelor naţionale — trebue cu du rere să constatam, că avem marele neajuns, de a dispune asupra unei industrii şi comerţ, abia în desvoltare. De aceea trebue să ne silim din toate puterile să ne formăm o puternică industrie şi un sănătos comerţ, ca astfel nu numai să fim liberi independenţi, şi uniţi, ci să fim prevăzuţi cu toate.cele de lipsa. Din munca noastră proprie, structura noastră socială trebuie în curând să fie corespunzătoare cerinţelor unui Stat'modern. Pe lângă marele rări de a nu fi avut aceste clase so ciale, am avut şi micul bine de a nu fi expuşi sguduirilor, luptelor sociale. Cuminţenia pretin de însă, ca să profităm de-a’ntregul de experien ţele Apusului plătite atât de scump. Onorată Adunare Naţională! Când decretam unirea noastră cu Regatul Român, nu putem lăsa din vedere necesitatea unui timp de transiţie, îa decursul căruia va trebui să se concordeze dife renţele şi particularităţilediferitelor instituţiimi de drept. Schimbări radicale nu se pot înfăptui în câteva zile. Mai ales nu schimbările proiectate în administraţie şi justiţie. Deaceea proiectul de rezoluţi mie prezentat d-voastră prevede pentru acest scurt timp de transiţie o autonomie provizone a jinuturilor acum unite cu Regatul K°~ .104

mân, ceeace însă nu atinge faptul necondiţionu- * tei noastre alipiri către România. Neamul românesc la fondarea viitorului său şi la asigurarea existenţei sale nu poate trece cu vederea, raporturile internaţionale cu celelalte neamuri. Dacă privim la urmăririle catastrofale ale tragediei omeneşti, ce se petrecuse în timpul recent, nu e putinţă să nu constatăm, că acestea nu se pot delătura decât delăturând totodată şi posibilitatea de a se repeta această tragedie. Aceasta însă nu se va putea ajunge, decât numai punând stavilă egoismului neîndreptăţit şi pu-. xinţei de a strivi fără nici un scrupul cel mai tare pe cel mai slab..-In locul suveranităţii rigid apli% cate, trebuie să se înfăptuiască o frăţietate uni versală, care să admită înfiinţând Liga Naţiuni lor deliberarea conflictelor dintre popoare prin juriu internaţional, evitând prin aceasta aplica rea forţei brutale reprezentate prin răsboiu. Eram încă sub povara oprimării naţionale, când fraţii noştri din Bucovina (Aplauze: Să trăiască Bucovina) enunţase unirea lor cu Ro* mânia fylâre. Eram încă în robie când fraţii bu covineni eliberaţi de sub acelaşi jug, au decretai; unirea lor cu noi, fiind aplicaţi a-şi întinde mâna lor caldă, gata de ocrotire, înspre noi. Ce e mai firesc deci, decât, că în aceste moment®, când ba tem calea străbătută deja de ei, să le trimitem o frăţească închinare. Sub domnia seculară a Habsburgilor au suferit pe lângă noi multe neamuri eroice, cari deopo-* trivă cu noi doreau să rupă lanţurile grele ale opresiunei naţionale. Pildele strălucite de eroism naţional ale acestor neamuri ne-au dat şi nouă în zilele grele de suferinţi tărie sufletească şi cu[105!

vîntcle lor de îmbărbătare ne-au mângâiat în 'du reri şi ne-au întărit în nădejdi. Credem a da prin urmare expresiime gându lui în treg Neam ului Românesc, când propunem în proectul de rezolutiune, să trimiteţi acestor popoare eliberate, salutul nostru şi admiraţia noastră, dorindu-îe acum, ca unor popoare li bere, deplină mărire. (Aplauze frenetice). Să nu uitam că dacă azi suntem în situaţia de a ne spune liber cuvântul şi de a ne pronunţa ne împiedecaţi dorinţa sufletului nostru, avem să mulţumim armatelor victorioase ale puterilor aliate şi diplomaţiei strălucite ale acestor puteri. Deaceea credem, că trebuie să ne închinăm îna-' iuţea geniului naţiunilor liberatoare şi în urmare • propuuem, să se trimită din această adunare sa lutul nostru armatei glorioase a Antantei şi con ducătorilor ei. (Aplauze frenetice). Din aceste consideraţii rog Onorata Adunare Naţională să primească proiectul nostru de revo luţie, (primim, primim! Urale îndelungate), pen tru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărata, democraţie şi deplină dreptate socială! (Urale nesfârşite. Primim unanim! Trăiască România Mare! Aplauze frenetice).

Î06

Adeziunea social-democralilor români la unire. Discur sul d-lui îosif Jumanca. Onorată Adunare Naţională, In 1914 .când isbucneşte crâncenul răsboiu european, când întreaga lume, dar mai ales Franţa, tremura de groaza că libertatea republicii franceze are să fie dripilă de militarism, atunci întreaga naţiune franceză, social-democraţii şii toate partidele într’o singură unire, s'aii ridicat şi au ţinut piept puhoiului ce venea dela hotare. Astăzi e vorba de libertate, de posibilitatea în viitor a culturii româneşti şi astăzi venim şi noi aici adevăraţii reprezentanţi ai muncitorimii româneşti (tră iască, bravo, trăiască muncitorii români!), din Unga ria, Transilvania şi Banat, venim să declarăm în faţa prea cinstitei adunări şi în fala înlregei lumi că vrem unirea tuturor Românilor (urale extraordinare). Noi vrem şi suntem gala a lupta cu toate mijloacele pentru îoifăp- ; tuirea şi apărarea unirii... Dar solidaritatea aceasta n’o înţelegem în a?a fel ca^să fim şi pe mai departe sateliţii unui partid, nu voim să fim şi pe mai departe o clasă fă. ră importanţă care n’are la dispoziţie nici mijloacele de afirmare şi desvollare, deaceea când aderăm la unirea tu turor Românilor, voim totodată şi posibilitatea de desvoltare. a muncilorimci române, voim să deschidem porţile largi, în această Ţară Românească nouă (strigăte, Trăias. 107

(

iCa România Mare!^ să se desvolte şi progreseze şi po, porul muncitor, aşa cum au progresat şi popoarele mun citoare din Apus... Dai* pentru noi socialiştii români acesta nu poate fi un motiv să nu aderăm la unire, pentru că noi muncitorii ne simţim una cu întreg neamul, (aplauze), In felul acesta ne-am înţeles în Marele Consiliu Naţional, în spiritul ace sta am stăruit pentru redactarea rezoluţiei înaintate şi atunci când am stabilit punct de punct, n’am făcut-o clin alte consideraţii, decât numai şi numai că prin aceste postulate, după convingerea noastră, se poate asigura •devărata fericire a României.

Sos <

HOTĂRÂRILE DELA ALBA-IULÎA. TEXTUL INTEGRAL AL REZOLUŢIEI VOTATE CU UNANIMITATE DE ADUNAREA NAŢIONALĂ DELA 1 DECEMBRIE 1918 OL!Adunarea naţionala a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţâra-Ungureăsca adunaţi prin reprezentanţii lor îndrpptaţiţ i ţa Alba-lulia în ziua de 18 Noembrie—1 Dei ecembrie 1918, decretează unirea acestor Români şi a tuturor te ritoriilor locute de dânşii cu România. Adunarea naţionala proclama îndeosebi cfreptul inaliena bil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. II. Adunarea naţională rezervă teritoriilor susindicate autonomie provizorie până la întruni rea Constituantei aleasă pe baza voiului uni- " versal. IIL In legătură cu aceasta ca principii funda mentale la alcătuirea noului Stat român aduna rea naţională proclamă următoarele: 1. Deplina libertate naţională pentru toate po poarele conlocuitoare. Fiecare popor se va in strui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va [109

primi drept de reprezentare în corpurile legiui toare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. 2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate confesională pentru toate con fesiunile din Stat. 3. înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Vo tul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe. în vârsta de 21 de ani la reprezentarea în comune, Judeţe' ori parlament. 4. Desăvârşită libertate de presă, asociare si întrunire, libera propagandă a tuturor gânduri lor omeneşti. 5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a pro prietăţilor mari. In baza acestei conscrieri, des fiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, kşe va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arator. păşune, pădure) cel puţin atât. cât o să poată munci el şi familia Iui. Principiul condu cător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea ninelării sociale, pe de altă parte potenţarea produqţiunii. , 6. Muncit or imei industriale i se asigură ace leaşi drepturi şi avantagii. cari sunt legiferate în cele mai. avansate State industriale din Apus. TV. Adunarea Naţională da expresiune dorin ţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască co muniunea naţiunilor libere în aşa chip. ca drep tatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mărişi mici. deopotrivă. iar în viilor sa se elirnineze răsboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale. *110

V. Românii adunaţi în aceasta adunare naţio nala saluia pe fraţii lor. din Bucovina scăpaţi din îjugul monarhiei [Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mama România. \ VI. Adunarea naţionala saluia cu iubire şi eniuziasm liberarea-naţiunilor subjugate pana aci în monarhia Austro-Ungara, anume naţiunile: cehoslovacă, a us iro-germană, jugo-slavă, polona şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al sau sa se aducă. la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni. VIL Adunarea, naţională cu smerenie se în chină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest răsboiu şi-au vărsai sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru li-< berlalea şi unitatea naţiunei române. VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţurhitei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate cu cer bicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru răsboiu au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afaceri lor naţiunei române din Transilvania. Banat si Ţara Ungurească, Adunarea .naţională hotcireşie instituirea unui Mare Sfat Naţional Roman, care va avea toata îndreptăţirea să reprezinte naţiu ni®, română oricând şi pretutindeni faţă de toate m \fiunite lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe cari le va afla necesare în interesul naţiunii.

fiii

/ V

•i

.X f

: /

✓

■ '■

. / \

V r

f K

\ \

■

•3

TELEGRAMA CĂTRE MAJESTATEA SA REGELE FERDINAND I Adunarea' Naţională a Românilor din Ardeal, \ Banat şi Ţara Ungurească, ţinută în Alba-Iulia, 1 glorioasa certate a lui Miliai Viteazul, a decretat 1 •într’un elan de entuziasm fără margini, cu una- J nimitate, unirea teritorilor sale cu Regatul Ro- j mâniei. I j Vestindu-vă hotărîrea aceasta care încoronea- j ză aspiraţiile de veacuri ale Neamului Romă- j nesc, rugăm pe Majestatea Voastră, să primiţi o-?! magiile ce venim a Vi le exprima cu profundă j supunere. •*, [Trăiască M. S. Ferdinand, Regele României! Trăiască M. S. Regina Maria! Trăiască Augusta Lor familie! Trăiască România Mare! Preşedinte, George Pop de Băseşli

RĂSPUNSUL M. S. REGELUT [Vestea îmbucurătoare ce îmi aduceţi despre măreţul act al unirii cu Regatul Român, săvârşit’ 6

113

în .vechea cetate a Ini Mihai Viteazul,‘a umplut inima Mea de nespusă bucurie şi am primit-o cu vie emoţie. Munca .deosebită depusa în cursul vremurilor de bărbaţii patriotici, purtători credincioşi ai idealului naţional, azi şi-a găsit răsplata bine me ritată. Din lacrimile celor cari au plâns şi au şu ieri t, cari au luptat Iară preget, din sângele ce lor cari au muncit pentru înfăptuirea Iui,“lăsând ca moştenire sfântă credinţa lor nestrămutată, a răsărit sămânţa, a-cărei roade azi le culegem, ca un dar din cer. Mulţumesc Atotputernicului, ca Mi-a îngăduit ca , prin vitejia ostaşilor Mei, să pot contribui la această măreaţă faptă şi că împreună cu poporul Meu iubii să pot trăi aceste clipe înălţătoare. Cum am (ost părtaşul suferinţelor şi durerilor voastre, aşa iau din adâncul inimii parte la bucu ria voastră, care este aceea a tuturor Românilor şi, unind glasul Meu cu glasul vostru, zic plin de nădejde într’un viitor frumos: I răiască ROMÂNI A MARE, una şi nedespărţită. FERDINAND V

TELEGRAMA M. ST REGINA MARI A' Domnule Preşedinte, Războiul sfârşit a fost războiul nostru sfânt pentru desrobirea Ardealului. Când au plecat ostaşii noştri, ara fost şi i-am văzut. In ochii lor strălucea lumina entuziasmului. ,Am împărtăşit Credinţa lor şi am fost părtaşa suferinţelor şi a zilelor grele, prin care toţi am trecut.

w Pe mulţi i-aui văzut căzând cu braţele întinse spre Alba-Iulia. cetatea împlinirii visului nostru. Mulţi, cei mai mulţi, erau tineri şi dorinţa lor cea mai înflăcărată era să-şi unească mâinile cu fraţii de peste munţi. Aceeaşi credinţă trăia şi în inimele voastre. Când voluntarii Ardealului au venit şi au jurat sa fie credincioşi tronului şi Steagului României, în ochii lor Strălucea aceeaşi lumină şi când ani văzut mâinile lor ridicate spre cer şi auzind gla surile lor puternice, am înţeles că aceeaşi hotărîre trăia in sufletele voastre: să vă uniţi cu noi şi să fim o singură ţară. o tară mare. Ziua măreaţă a împlinirii visului nostru a so sit şi este o zi ele biruinţă, ziua când îmi împreun mânile şi aduc mulţumirile mele Domnului. Binecuvântat fie ceasul în care trimit această vesti re Ard ea 1 u 1 ti i. Aştept ziua cea mare, când voiu veni la Voi, să văd falnicii voştri munţi, izvoarele, câmpiile şi căminurile'.voastre. Acunuatâţia sunt copiii mei, că Mi-e plină ini ma de nerăbdare, să Mi-i strâng la piept. Domniile Preşedinte. Strălucitoare este ziua zilelor, când, după atâta suferinţă şi aşa de multe jertfe, suntem -pen tru totdeauna cu toţii laolaltă. înfăptuind astfel visul de veacuri, visul de aur al Românilor. MARJA

a:i5

<» : O

•:

/ J

*'w.

\ ✓

Cuvântarea de încheiere rostita la 'Adunarea na ţionala de episcopul IOAN 1. PAPP, locţiitor de mitropolit. Onorată adunare naţionala! Cu rugăciunea pe buze şi cu cugetul la D-zeu pleacă creştinul adevărat la lucrurile şi îndepli nirile sale. Cu rugăciunea pe buze şi cu cugetul la Dumnezeu se întoarce omul creştin la vatra sa familiară. Pleacă adică cil rugăciunea de cereri şi se întoarce cu rugăciunea de mulţumită. Rugăciuni de cerere am înălţat şi noi astăzi la sfintele altare şi încă rugăciuni încheiate cu la crimi de bucurie, şi acum la încheerea lucrului pentru care ne-am adunat se cuvine să aducem rugăciune de mulţumită la Tronul dumnezeirii cu atât mai mult, că a învrednicit şi neamul nos tru românesc de-a ajunge acel moment, care — şi după spusele istoricului Tacit — este rar în felul său, la un individ, o familie şi cu atât mai vârtos la o societate mare, cum e şi neamul nos tru românesc, sa poată da sbor liber cugetelor şi sentimentelor sale şi cu atât mai rar momentul, ca sentimentelor sale să poată da_ expresiune li beră în modul şi forma cum ni s’a dat nouă na1117

ţiunea româna din Ungaria, Transilvania şi Ba nat, la marea prăznuire a zilei de astăzi. Tocmai de aceea, acum la a jungerea scopului pentru care ne-am întrunit, abia am putea aduce Domnului o rugăciune mai potrivită, decât cu cuvintele: „Inalţă-Te poşte ceruri Dumnezeule şi peste tot pământul mărirea Ta!” Onorată adunare naţională! Trăim de veacuri pe acest pământ, pe care ne-a aşezat divul Traian şi oe care moşii şi stră moşii noştri având n-l în stăpânire, l-au apărat cu sângele şi viata lor în contra năvălirii hoar delor barbare, tăind fără milă, rupând fără cru ţare, lipsind pe fii de tată şi pe surori de fraţi şi astfel l-au apărat în contra tuturor neamuri lor şi seminţiilor cari în cursul veacurilor s’au sirecurat pe aci spre a-şi cerca adăpost. Moşii şi strămoşii noştri, conştienţi de dreptul şi datoria lor, ajutaţi de cura jul şi bărbăţia omu lui stăpân, au luptat cu succes contra acestor na* văliri, până atunci, până când şirefia şi viclenia' acestor neamuri,, sprijinită cu forţa împrejurării lor, priincioase scopurilor sale, a întors roata no rocului spre umilirea neamului nostru în aşa masurei, că toată mângâierea ce le-a mai ră»mas, era redusă la credinţa şi nădejdea în Dumnezeul dreptăţii, iar până atunci toată mângâierea lor a fost redusă la dreptul de a ridica ochii minţii şi cugetul Ja Dumnezeu exclamând cu psalm ist ul astfel: „Dumnezeule, venit-âu neamurile cu moş tenirea Ta. spurcat-an biserica Ta, făcutu-ne-au ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor din jurul nostru”. Acest jug al io bagi ei. acest vestmânt de batjocură, de ocară şi de râs, deci de mare umihre, 118

I-au purtat în cursul veacurilor nil numai moşii' şi strămoşii, ci şi părinţii noştri, şi chiar şi noi, cei de acum, încât am ajuns să ne convingem, că nici cuvântul capului încoronat dat în faţa unei deputaţi uni nu ne dă garanţie de existenţă, de afirmare şi desvoltare firească, ca popor de ordine, pururea credincios Tronului şi patriei străbune, pentru care în cursul tuturor veacurilor am adus ' loate jertfele de sânge şi avere, ce ni s’au ceriu. Episcopatul bisericei noastre române din Tran silvania, Ungaria şi Banat, a fost în toate aceste timpuri conştient de înalta sa misiune de păstor şi conducător natural al turmei sale cuvântă toare. Ca atare a fost conştient atât de îndreptăţirea de a fi expresiuiiea fidelă a sentimentului şi ast fel a stării sufleteşti a neamului său. cât şi de chemarea de a sprijini cu cuvântul şi cu fapta mişcările iniţiate de fruntaşii săi mireni, ca fac tori politici competenţi în conducerea destinelor naţiunei noastre române, deci în toate mişcările ele ajisigura acestei naţiuni dreptul firesc de exis- tenţă, de afirmare şi desvoltare pe „toate terenele vieţii publice, culturale, sociale şi economice în măsura dreptului de care se bucură naţiunile, cu care trăim in societate, pe acest pământ strămo şesc. Ca şi noi episcopii de acum ai bisericei române din părţile pomenite suntem conştienţi de legă tura sfântă în care am stătut şi stăm cu neamul nostru românesc atât ca odrasle din rădăcina lui, cât şi ca păstorii lui sufleteşti: că mai suntem conştienţi alât de îndreptăţirea cât şi de chema rea şi datori nţa noastră ca a lari. dovadă învede rată a fost dcclaraţiunea noastră solemnă şi uniil 19

Pe Ilarele Sfat Naţional al

;: am elita păstoriţilor noştri,

şi decretat de reprezentantul «î conductorul politic al naţiunei noastre române ’d//j Ungaria, J ransiJvania şi Banat şi dovada şi /na; grăitoare este faptul, ca ]a buciumul de che me re a acestui mare Sfat. ne-arri prezentat la aceasta mare Adunare naţională în număr com plet întocmai precum în număr complet am participai Ia Blaj înainte eu 7 ani la prăznuirea «emicefitenarului de viaţă şi activitate a Asocia ţi unei pentru literatura română şi cultura po porul fii roman. Ne-am prezentat atunci în corpore, ca să do vedim lumii, că de câte ori e vorba de limba şi literatura noastră româna, suntem conştienţi de adevărul, că precum alte neamuri, tot astfel şi naţiunea română nu trăieşte numai prin numă rul mai mare sau mai mic al fiilor şăi, ci trăieşte prin însăşi limba şi literatura sa pentru care mo şii şi strămoşii noştri s’au luptat mai mult, decât' pentru însăşi viaţa lor. Ne-am prezentat şi acum în corpore, la aceasta1 mare sărbătoare naţională ca să dăm probe inve* derate că de câte ori se tractează despre soarta1 neamului românesc, clerul şi poporul credincios, ca fii adevăraţi sunt una în cugete şi simţiri, sunt una în dorinţele şi aspiraţiunile naţionale de la vlădică până îa opincă şi dela opincă până la vlădică. Ne-am prezentat aici în deosebi cu scopul şi dorinţa ca precum antecesorii noştri, vrednici de pomenire, episcopi de pe vremuri au suspinat îm preună cu clerul şi poporul credincios sub povara' sistemului de împilare a tot ce a fost românesc, 120

acum tot împreună cu clerul şi poporul nostru să prăznuim bucuria' zilei, în care ne-a răsărit şi nouă soarele dreptăţii, care ne este chezăşia vie ţii viitoare că naţiunea românească e libera şi • unică îndreptăţită, a dispune de soarta sa pre zentă fci viitoare. Este mare şi însemnată această sărbătoare na ţională chiar şi numai prin numărul impunător al celor prezenţi, dar timbrul adevărat al acestei sărbătoare, unice în felul ei, n.u-1 dă nici numărul nostru al celor de faţă, nici numărul celor pre zenţi prin noi Ia această adunare, ci acel timbru îl dă însuşi scopul, pentru care ne-am întrunit. 'Acest scop abia şi-ar afla condei u, care să-l ex prime în cuvinte scurte şi totuşi atât de cores punzător dorinţelor şi trebuinţelor de viaţă na ţională a poporului nostru românesc, decât cum l-a definit şi exprimat nemuritorul Andrei Mureşan la 15 Maiu 1848 în versul iirmăi^’ Aceasta e ziua în care Românul ■ Pătruns de chemarea spiritului său îşi scutura jugul impus de' păgânul Ce nauu nici lege, nici chiar Dumnezeu!" r Acum dară, când,prin concluziile acestei adu nări, aduse cu vot unanim şi cu însufleţire 'demnă de asemenea momente fără pereche, în tot trecutul nostru îndepărtat, ne vedem realizată dorinţa nutrită de veacuri; când ne vedem elibe raţi de jugul sclaviei seculare şi am făcut înce putul de a dispune înşine de soarta noastră şi a' neamului nostru românesc; acum când în faţa acestor conduze trebue să amuţească graiul şi să cadă din mână condeiul tuturor acelora, cari nu încetează cu răzvrătirea pe tema că marele [1211

Sfat al naţiunii române nu ar fi reprezentantul dorinţelor neamului întreg, nu ne rămâne, decât să dăm mulţumită noastră providenţei divine pentru că s’a milostivit a se învrednici de bucu ria acestor zile prin care s’a dat înviere şi viată naţională şi neamului românesc din aceste părţi. Să ridicăm deci ochii minţii şi cugetul inimii la Dumnezeu şi să exclamăm cu psalmistnl: „Inalţă-Te peste ceruri Dumnezeule şi peste tot pământul mărirea Ta!66

Cuvântarea P. S, Episcop Dr. MIRON C'RISTEA pe câmpul lui Horea înaintea poporului adunat Mărită naţie română! Sunt aproape două mii de ani, de când împăj râtul Traian a sădit, a altoit nobila viţă română în tulpina van joasă a rezitentului neam dacic, dând astfel naştere poporului nostru român. Ca o sentinelă neadormită şi credincioasă" a or ganizaţiei şi civilizaţiei romane, a răspândit acest popor lumina culturii latine, prefăcând aceste plaiuri şi ţinuturi — pe atunci încă sălba tice — în „Dacia felix‘\ Dar năvala Hunilor şi a numeroaselor hoarde barbare —- câte sau strecurat pe aicea în curs de veacuri — nu numai că ne-au stingherit în mun ca şi opera noastră, ci ne-au înfrânt pentru multa vreme, şi ceeace a fost mâi rău pentru noi, ne-au divizat, ne-au împărţit. Astfel, cu timpul am ajuns unii în jugul Ma ghiarilor, dedaţi dela fire, ca şi ceilalţi J uram, a trăi din sudoarea altora; iar alţii au ajuns îu ro122

bia Turcilor, mai târziu a Germanilor şi a ţaris mului rusesc. Mai lungă a fost robia noastră, a Românilor din Ungaria şi Transilvania, care a durat o mie de ani. V'aş amărî prea tare sufletele şi aş prea în tuneca seninătatea acestui frumos praznic naţio nal, dacă v’aş înfăţişa icoana amănunţită a lun gilor noastre suferinţe din cursul acestor 10 veacuri. Amintesc numai: Cum am zăcut veacuri întregi în cea mai nea gră iobăgie; Cum am fost proscrişi de legile nu numai aspre, ci draconice ale lui Verboczy; Cum în atâtea rânduri ne-aiii pierdut pe toţi " conducătorii; Cum ne-au sfâşiat chiar- credinţa strămo şească; Cum au rupt legăturile canonice şi fireşti ale biscricei noastre cu biserica mamă a fraţilor de dincolo; Cum ne-au bătut păstorii, ca să se risipească mai uşor turma; Cum au hrănit cu scump sângele nostru toate . lipitorile lepădăturilor străine, ş. a. Dară cu toate astea — precum după vorba lui Âlecsandri „Ceahlăul sub furtună nu cade mu-/ şuroiu“ —, aşa şi puterile neamului românesc nau putut fi sdrobite pentru totdeauna. Din contră! Mulţumită puternicei însuşiri a poporu lui de-a spori văzând cu ochii, s'a împlinit faţă de noi cuvântul poetului: „Barbarii vin, barbarii, Irec, Rom anul îi pol rece; »Şi — unde unul a cazul — răsar în locu-i zece** Astfel codrul neamului a odrasiit mereu, su-. .123

plinind nu. numai golurile marilor jertfe, ci am fost chiar în stare să dăm lumii — pe lângă multe altele — şi eroi, ca loan Cor vinul, carele _ ca şi Ştefan cel Mare — a frânt puterea semilunei păgâne, pe Matei Corvinul, care a fost cel mai mare rege al Ungariei. Insă cu cât începeau să iasă la iveală 'mai bine strălucitele noastre însuşiri strămoşeşti :— cu atâta se sileau mai tare turanicii noştri tirani a ne asupri şi strâmtora. Orbiţi de gogoriţa „ideii de stat naţional ma ghiar46 nu s?au ruşinat a născoci cele mai drăceşti căi şi mijloace cu scopul hotărît de a ne desfiinţa şi maghiariza. De-o parte Habsburgii haini şi meşteri întru a semăna intrigi şi discordie între popoarele fostei monarhii, ca astfel să le poată domina şi să se poată susţinea, Contele negru [uliu Andrâssy, pe care intenţionează republica maghiară a~l trimite ca delegat la tratativele de pace, a declarat în camera ungară: „Cauza na ţionalităţilor din Ungaria este chestie de putere, nu de drept“. Mai ales ceeace au făcut cu noi în anii din urmă,-trece toate marginile. Strigau , la cer răsbunare nedreptăţile, cari trebuia să Ic suferim. Ne durea mai ales încătuşarea sufletului jîostru românesc şi răpirea şcoâlelor, căci nam uitat nici o clipă admoniţia defa 1848 a marelui Bărnuţ: „Şi cu cât vor învăţa mai mulţi români la şcolile străine, cu atât va pierde naţiunea maj mulţi fii46. Fiecare fiu înstrăinat era o bucata ruptă cu dureri din trupul nostru. In, faţa asupririlor şi a nedreptăţilor, pe cari nu le puteam opri, ne-am retras resemnaţi la ve trele familiilor şi la altarele bisericilor noastre; şi acolo am străjuit cu neadormită grijă şi am sal-

124

vat scumpele comori ale sufletului: legea, limba, datmele strămoşeşti şi toată moştenirea fiinţei , noastre etnice ele Români. Dar .asupririle acestea — deşi ne-au împestri ţat cu străini pământul strămoşesc prin coloni zări şi cu toată forţa mijloacelor de guvernă mânt, ne-au înstrăinat oraşele, ne-au ţinut în ne ştiinţă, împiedecând aproape orice progres — totuşi nu ne-au putut istovi, ci ne-au făcut mai rezistenţi, ne-au întărit, ne-au închiegat. Iară ţara fraţilor din regatul liber a devenit pentru noi steaua strălucitoare a nădejdilor noastre de mai bine. Prinzând curaj, am înteţit tot mai mult lupta noastră politică pornită în contra opresorilor noştri, cristalizând tot mai clar ţinta aşpiraţiunilor noastre naţionale. La anul* 1866 scrie Papiu Ilarian unui deputat român din parlamentul ungar: „Românii sa pre tindă curat şi simplu, ca să fie naţiune politica . egală... Numai înainte cu curaj şi cauza voastră va ajunge la cunoştinţa Europei — şi atunci aţi câştigat totul44. Barbateştile lupte politice ale episcopilor şi fruntaşilor noştri conducători, pecetluite cu în semnate jertfe de mucenici naţionali, formează pagini strălucite ale trecutului nostru întreg. Ele au convins pe marile popoare, cari conduc destinele lumii despre Sfinţenia şi despre în-r dreptăţirea aspiraţiimilor noastre spre libertate. Şi când tiranii noştri seculari au intrat şi în’ sfintele noastre biserici şi ne-au pângărit alta rele lor, pe cât de sfinte pe atât de româneşti, fraţii noştri liberi n’au mai putut suferi umilirea noastră. Atunci mai marele fiu al marelui său 125

părinte Ioan Brătianu — în casa căruia s’au cul tivai; cu sfinţenie eultirl desrobirii noastre, cu aprobarea plină de însufleţire a tuturor factorilor competenţi, urmaţi de toată (ara —a sfătuit din poziţia sa plină de răspundere pe Vodă, să scoată sabia şi să înceapă lupta alăturea de acele po poare, pe a căror steag este scris „înfrângerea ti raniei. biruinţa dreptăţii şi eliberarea popoare lor asuprite44.cAjutorul celui de sus a fost cu elev şi cu noi; căci după cum spunea Nicolae Băl- :• cescu: „Dumnezeu a lăsat libertatea pentru po poare; şi cine se luptă pentru libertate, se luptă pentru Dumnezeii". După 52 luni de uriaşe jertfe şi de mult sânge românesc vărsat în lupte crunte, a biruit sfânta . şi mantiiitoarea poruncă din solia puternicului Mesia-Wilson: „Tot poporul trebuie să aibă li bertatea a fi stăpân pe sine şi a-şi croi însuşi viitorul şi soarta44. Ca să ne folosim şi noi Românii din Ungaria şi Transilvania de dreptul cuprins în acest evan ghelic principiu, am venit la această istorica şi măreaţă adunare naţională în străvechea AlbaJulia, de care ne leagă amintirea celor mai crude chipuri şi suferinţe, dară şi cea mai sfântă nă dejde. Deşi au trecut decenii, chiar veacuri de atunci, totuşi şi acum aud, cum geme de adânc din fun dul temniţei regele munţilor lancu, aud mai ales suspinele, vaietele şi sfâşietoarele urlete de du rere ale mucenicilor Hor ia şi Cloşca, cari ajci au fost traşi pe roată. Sub impresia acestor amintiri, amare, sub im presia proaspetelor noastre suferinţi din anji vasboiului... care Român mai poate dori, să mai

126

trăim în acelaşi Stat cu Maghiarii? Cine ar dori aceasta, nu poate fi Român. Promisiunile deşarte clin cursul veacurilor ne-au învăţat a nu mai avea în Maghiari liici o încredere. Dar chiar de s’ar fi şters din sufletul nostru orice amintire a muceniciei noastre de veacuri încă nu ne putem gândi la altceva decât ia aceea, ce-au hotărît şi făc-nt fraţii din Basarabia şi Bu covina, adică la Unirea cu scumpa noastră Ro mânie, alipindu-i întreg pământul strămoşesc. Aceasta trebuie să fie singura noastră tendinţă firească; doară idealul suprem al fiecărui popor, ce locuieşte pe un teri tor compact, trebuie să fie unitatea sa naţională şi politică. Am fi nişte ig noranţi, vrednici de dispreţul şi râsul lumii, dacă în situaţia de azi am avea altă dorinţă. Numai din unirea tuturor Românilor de pretutindeni * vor putea răsări astfel de producte şi manifesta tului ale geniului nostru naţional, cari prin însu şirile lor specific româneşti <=ă contribuie la pro gresul omenirii. Deci — oricât de tare ar l i gardul Carpaţiior care până acum ne-a despărţit de fraţii noştri — totuşi şi aici — în atmosfera tradiţiilor lui Miliar Viteazul — nu pot decât să exclam împreună jcu poetul Rădulescu Niger: „Hotarele de astăzi suni margini trecătoare, '„de care timpul rade: „Căci el pătrunde n taina ursitei viitoare, când ele s or deschide/“ Ceasul deschiderii a sosit. Nu putem şi nici n am avea Ijpsă să rătezămjCarpaţiî, căci ei sunt şi trebuie să rămână şi în viitor inima Românise inului, dar simţesc că astăzi prin glasul unanim al mulţimii celei mari, vom deschide larg şi pen-

tril totdeauna porţile- Carpaţilor, ca să poată pulsa prin arterele lor cea mai caldă viaţă româ nească şi ca prin aceasta să ni se înfăptuiască: „acel vis neîndeplinit, copil al suferinţei, | „de-al cărui dor au adormit şi moşii şi părinţii.” ’ 'Am ferma-nădejde, că precum noi cei adunaţi , la Alba Iulia am hotărît azi cu glas unanim Uni rea cu România, aşa şi glasul întregei naţiuni se ^ tva concentra asupra singurei dorinţe pe care o pot exprima în trei cuvinte: Pân’la Tisa! Amin! Cuvântarea P. S. Episcop Dr. 1ULIU HOSSU rostita pe Câmpul lui Horea, înaintea poporului adunat Uraţilor! i Ceasul plinirii vremii este acesta, când Dum nezeu Atotputernic rosteşte, prin poporul Său credincios,' dreptatea Sa, însetată de veacuri. Astăzi prin hoţarîrea noastră, se înfăptueşte 'România Mare, una şi nedespărţită, rostind feri ciţi, /toţi Românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Ţtfra-mamă, România. Yă reamintiţi când prin sutele de spitale, îu zilele de întunerec, vă vesteam : „va învinge •dreptatea44 (întreruperi entuziaste: Te cunoşteam pe Sfinţia Ta); vă' arătam că vine ceasul când ' toţi făcătorii nedreptăţii vor plânge, lacrimi de sânge, în ziua bucuriei noastre. : A biruit dreptatea! . . Acesta-i ceasul dreptăţii lui Dumnezeu şi A1 răsplătirii Lui, acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam întreg, pentru suferinţele [128.

veacurilor, purtate de un neam, cu credinţa in Dumnezeu şi cu nădejdea în dreptatea iui. ^ Suferinţele veacurilor se îmbracă în lumina, cum revarsă în clipa aceasta soarele asupra noastra lumina sa, cu binecuvântare. (In acel moment ieşea soarele de sub norii, ce acopereau până atunci întreg orizontul, mulţimea erupând într’un entuziasm înflăcărat). Cuvintele Domnului se împlinesc şi aci, întru plinirea dreptăţii: „mulţi au dorit să vadă ce ve deţi voi şi nou văzut, şi să audă ce auziţi voi şi nu au auzit. Ochii voştri sunt fericiţi că văd şi urechile voastre fericite ca aud‘C Văd ziua întregirii neamului şi aud bună vesti rea unirii noastre pe veci cu Ţara-mamă : Ro mânia. La lumina celor expuse până aci, din Încredin ţarea şi în numele Marelui Sfat al naţiunii ro mâne din Ungaria, Banat şi Transilvania, rog mărita Adunare naţională să binevoască a primi şi a enunţa, ca ale sale, următoarele hotărîri........ P. S. S. Episcopul luliu liossu citeşte proeclul de rezo luţie voiai de adunare. Fericit am vestit hotărîrea judecăţii lui Dum nezeu prin reprezentanţii a toată suflarea româ nească; fericiţi voi, cari aţi pecetluit pe veci, Unirea cu Ţara Mamă. O viaţă întreagă veţi mărturisi cu mândrie: „Şi eu am fost la Alba-Iulia”! Fiii fiilor voştri vor chezăşui puternic şi feri ciţi, rostind: „Şi părinţii noştri au fost la AlbaIulia!“ Voi sunieţi marea armată a sufletelor alese. a neamului vostru. De acum o Românie Mare, întemeiată pe drep tatea lui Dumnezeu şi pr credinţa poporului Săi*. *

>129

Cântarea noastră de biruinţă sa fie, cântarea: neamului pe calea lungă şi grea a veacurilor:; „Dreptatea Ta, Doamne, e dreptate în veac si cuvântul Iau adevărul . Dreptate şi adevăr, la temelia României în tregite. Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu. Pe pământ pace. Ziua învierii, să ne luminăm, popoare. Trăiască România Mare, una şi în veci nedes părţită, Amin. (Urmează îmbrăţişarea cu Prea Sfinţia Sa Dr. Miron Oiştea, atunci Episcop de Caransebeş, în fala mulţimilor entuziaste, cari aclamau şi plângeau de bucurie). Prea S. S. a adaus cuvintele: „Pe cum ne de ţi aici îmbrăţişaţi frăţeşte, aşa să rămână îm brăţişa R, pe veci, toţi Fraţii României66, (Delirante aclamări) (Din loart Georgescu:— G, Pop de Băseşti2

£â'o

Discursul D-lui VA S I LE G O L D1Ş ţinui in sala tronului din Palatul Regal din Bucureşti la 14 Decembrie 1918 înaintea M. S. REGELUI cu prilejul înmânării adului, de unire Majestate, Românii din Transilvania, Banat şi Ţara un gurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba-Iulia, în ziua de 18 Noembrie (1 Decem brie) 1918 au decretat unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român. Prin această unire, după aceea a Basarabiei, apoi a Bucovinei, s’a împlinit visul de o mie de ani al neamului româ-< nesc: Unirea intr’un singur Stat a Tuturor Ro mânilor. Această unire este o preienţiune a istoriei, fiindcă neamul românesc dela zămislirea sa şi până astăzi, a rămas unul şi etniceşte, posedând, între aceleaşi margini geografice, pământul Da ciei lui Traian. Deci, îmbucătăţirea lui sub diferite 'domfaiaţiuni străine a fost o nedreptate a lstorieir Această nedreptate se înlătură astăzi. Dar unirea tuturor Romanilor într’un singur stat este totdeodată şi o pretenţiune a civiliza-

fiuni i omeneşti. Progresul acestei civilizatului pretinde comuniunea naţiunilor într’o unire de ordin social superior, care să asigure libertatea şi dreptatea deopotrivă pentru toate naţiunile, mici şi mari. Cu naţiuni etniceşte şi geograficeşte unitare, dar politiceşte rupte în bucăţi, această comuniune a naţiunilor este o imposibilitate. Deci, unirea tuturor Românilor într’un singur stat rectifică o mare greşală a istoriei şi se con formă necesităţilor ci vilizaţi unii omeneşti. Tot astfel însă scopul istoric al acestei reuniuni inte grale a naţiunii române are să fie potrivit cauzei sale eficiente. Această unire pe deoparte ar tre bui să înfăptuiască gradat egalitatea condiţiunilor de viaţă pentru toţi indivizii cari o alcătuiesc, pe de altă parte ea va trebui să se întemeieze pe principiu de libertate şi egalei îndreptăţiri a neamurilor.

Sire, Unirea tuturor Românilor într'un singur stat a trebuit să vie. Ea sa înfăptuit prin suferinţe şi sacrificii. Istoria se face prin legile ţării, mai presus de orice putere omenească, dar obiectul şi mijlocul acestei legi este bietul om muritor. Fe riciţi suntem noi, Românii de astăzi că prin noi, istoria săvârşeşte actul măreţ al unirii tuturor Românilor într’un singur Stat şi prea fericiţi suntem că norocul tocmai acum a destinat Sta tului român domni rea unui Rege mare, care a înţeles chemarea sfântă a istoriei şi s’a făcut lu ceafăr conducător al sufletului românesc. Pentru aceea, Sire, noi Iţi aducem pământul strămoşilor noştri, dar tot atunci Iţi aducem şi sufletele tuturor Românilor de azi. cari trăiesc m Transilvania, Banat şi ţara ungurească. Primeşte

132

cu dragostea cu care Ţi-o aducem, hotărîrea de unire a acelor ţări, primeşte jurământul de fide litate şi omagiul celor 4 milioane de Români kn cuitori pe acel pământ şi întinde asupra lor sim«< ţul puternic al Majestatii Tale. Patru milioane de Români, oţeliţi prin sufe-^ rinţe şi tari în credinţă ca stânca din munţii dul celui Ardeal, strigă azi în extaz de fericire: Trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand I, Trăiască Majestatea Sa Regina Maria, Trăiască scumpele odrasle ale Dinastiei ro mâne, Trăiască, fericită în veci, România Mare!

Răspunsul Majesiăţii Sale Regelui In numele Românilor din Vechiul Regat, din Basarabia şi din Bucovina, astăzi uniţi, cu pro fundă recunoştinţă privesc hotărî rea fraţilor noştri de peste Car păţi de a săvârşi Unitatea Na ţională a tuturor Românilor şi declar pe. veci unite în Regatul Român toate ţinuturile locuite de Români, dela Tisa până la Nistru. Cu dragoste neţărmurita Mi-am închinat viaţa scumpului Meu popor, plin de credinţă în meni rea lui istorică.. Prin lupte şi prin jertfe, Dumnezeu ne-a dat să înfăptuim azi aspiraţiunile noastre cele mai sfinte. Mulţumindu-f din adâncul sufletelor, ne îndreptăm gândurile către, acei cari cu sângele lor au clădit noul temeiu al dezvoltării noastre naţionale. 133

;

'Prin devotament neclintit pentru opera lor, le vom arata recunoştinţa noastră, prin el vom asi gura roadele binefăcătoare ale crudelor în cercări. Pe acest iemeiu al unei puternice democraţii şi al vieţii frăţeşti între popoare, vom răspunde tot deodată simţimintelor aliaţilor noştri, alături de cari am luptat pentru marea cauză a dreptăţii şi a libertăţii în lume. Să trăiască România, în veci unită!. >

Cuvântarea M. SALE REGELUI la masa dată în Palatul Regal în onoarea delegâţiunei arde lene, în ziua de 14 Decembrie 19ÎS, ora 8 seara. In această zi plină de cea mai curată bucurie, când veniţi ca soli din frumosul Ardeal Mi-aduceţi hotărîrea dela Alba-lulia, luată de un popor, întreg, de a fi unit de-a-pururea cu Regatul Ro mân, vă zic din adâncul sufletului: „bine aţi ve nit în zidurile acestui palat, care a fost martor celor mai mari evenimente din istoria moderna română. Mi-aţi adus nu numai dorul împlinit al câtorva milioane de suflete, Mi-aţi adus şi inimile lor şi în primirea plină de dragoste frăţească ce aţi gasit-o între noi, aii putut simţi pulsul Ţării Marne ce bâte în acelaşi ritm ca al vostru. In frumoasa sa cuvântare d-l Goldiş a spus astăzi că Unirea tuturor Românilor era o necesitate 1134’

istorica. Această necesitate a Iost înţeleasă de toţi oamenii cu inimă patriotică de dincoace şi de. dincolo de Car păţi, dela Nistru pană la Tisa; !dar dacă aşa fusese scris în destinele neamului românesc, evoluţia istorică aoea nevoie de in strumente. Dumnezeu care a ocrotit necontenit în cursul veacurilor pe poporul Românilor, i-a dat bărbaţi cari au stat neclintit pe breşă, ţinând sus stindardul ideei naţionale; lor le-a dăruit su flet românesc, le-a întărit mintea şi oţelil braţul, ca să ducă barca românismului prin toate vije liile vremurilor până la limanul dorit, unde, după atâtea trude, atâtea suferinţe, culegem roa dele bine meritate ale unei lupte seculare. fAzi când vedem înaintea minţii şi înaintea ochilor noştri săvârşită clădirea măreaţă ce Mihai Viteazul începuse şi pe care generaţii întregi apoi au visat-o, aduc prinosul Meu de recunoş tinţă tuturor acelora cari în toate colţurile unde răsună dulcele graiu românesc au pus sufletul, şi puterile lor în serviciul idealului naţional. După Basarabia, după Bucovina, mai lipsea o piatră din cele mai scumpe: Ardealul cu ţinutu rile din Ungaria locuite de Români. Azi ne-aţi adus şi această ultimă piatra a clădirii, care în coronează marea operă de unire. Putem privi cu incredere în viitor, căci teme liile sunt puternice, legate pe principii democra tice ce sunt o chezăşie pentru desvoltarea firească a unei vieţi sănătoase, ele sunt cimentate prin credinţa nestrămutată a unui şir întreg de gene raţii, de apostoli ai idealului naţional, ele sunt şi sfinţite prin sângele viteji or Mei ostaşi cari au luptat şi au murit pentru Unire. Dacă gândul Meu sa oprit cu emoţie la aceşti [135

bărbaţi români, nu putem uila îti aceste clipe de veselie pe aliaţii noştri cari prin sprijinul lor ne contenit au fost şi sunt colabora (orii noştri preţioşi la realizarea visului nostru secular şi cari prin victoria lor au contribui atât de mult ca să putem trăi momentele măreţe ale prezentului. Privind opera istorică înfăptuită în zilele noastre, sa ne închinăm toate for (ele noastre, unind cele din vechiul Regat cu cele proaspete ce ne aduceţi, ca să jim demni de prea frumoasa clădire ce am zidit-o: să o păstrăm cu sfinţenie, să o întărim, ca să o putem lăsa mai măreaţă, mai puternică, generaţiilor oii (oare, aşa că moşteni torii vor putea spune despre fiecare din noi: exegil monumentum aere perenniiisSă consa cram unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar şi unirea în muncă rodi (oare, prin strigătul: „Tră iască România Mare, puternică şi unita*.

Cuvântarea D-lui Preşedinte al Consiliului de Miniştri I. BRăTIANU, ţinuta la prânzul dat în onoarea delegaţiunii Ardelene în ziua de 14 Decembrie 1918 Prea Sfinţiţi Părinţi, fraţilor, Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca sa nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui nea iu clipe de fericire atât de mari încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţa. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure 136

generaţii. La este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român care de sute şi sute de ani a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne uneşte astăzi şi care trebuia să vie, care nu se putea să nu vie. Fraţilor, fiţi bine veniţi. Vă facem această onoare atât noi cari suntem adunaţi la această masă, cât şi toţi Românii de pretutindeni. Această Unire v’o strigă toţi morţii noştri şi acei din câmpiile Turdei şi acei din munţii Apu seni şi acei din Carpaţi şi acei,dela. Şiret. Şi ‘mulţumind lui Dumnezeu că ne-a îngăduit sa trăim aceste clipe, sa ne îndreptăm gândul căx tre Regele care a ştiut să fie Regele tuturor Ro mânilor, către Regină care a ştiut să fie aceea a 1 tuturor suferinţelor, către armată, care a luptat neclintit în nădejdea victoriei şi către marii noştri aliaţi care au adus triumful justiţiei Trăiască România Mare!

J37

t■

V>'

Ratificarea Unirii de către guvernul roman

LEGE pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România Art. unic. — Se ratifică, în vesti ndu-se cu pu tere de lege, decretul lege cu No. 3631 din 11 De cembrie 1918, publicat în Monitorul Of. No. 212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Tran silvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşulu cu vechiul Regat al României, în cu prinderea următoare: Ferdinand 1, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate; Asupra raportului preşedintelui consiliului Nostru de miniştri sub No. 2171 din 1918, Luând act de hotărîrea unanimă a Adunării Naţionale din Alfea-Iulia, •Am decretat şi decretăm: I. Ţinuturile cuprinse în hotărîrea Adunării Ll 39

Naţionale din Alba-lulia dela 18 Noembrie (1 De cembrie) 1918, sunt şi rămân dea pururea unite cu Regatul României. II. Preşedintele consiliului Nostru de miniştri esie însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului-Lege de faţă. Dat în Bucureşti, la 11 Decembrie 1918. FERDINAND Preşedintele consiliului de miniştri, lori 1. C. Braiinnu

NOTA. Această Lege promulgată cu Decre tul No. 5451 din 31 Decembrie 1919, a fost pu blicată în Monitorul Oficial No. 206 din. 1 Ianua rie 1920. Ea ratifică Decretul-Lege No. 3631 din li Decembrie 1918, publicat în Monitorul .Ofi cial No. 212 din 13 Decembrie 1918. 140

CUPRINSUL i'Ug.

Piefcţa

.................................................. ..............................

5 Introducere (St. Pop) ..................................... Actele Unirii (comunicate de Z. Pâclişanu): — Extras din Proclamaţia voluntarilor dela Darniţa___ 21 — Declaraţia Românilor emigraţi din Austroungaria .. 22 — Declaraţia Comitetului executiv al partidului Naţîonal-român cetită în parlamentul maghiar de Dr. Al. Vaida-Voevod ......................................................... 24 — Extras din declaraţia voluntarilor dela Celiabinsk şi Telegrama trimisă Regelui Ferdinand ..................... 26 — Manifestul Consiliului Naţional Român .. 23 — Proclamaţia M. S. Regelui Ferdinand către ostaşi .. 31 — Nota ultimativă a Marelui Sfat Naţional către guver nul maghiar .......................... 33 34 — Răspunsul guvernului maghiar — Replica românească la răspunsul guvernului maghiar. 36 — A doua propunere a ministrului Oscar Jâszi ............. 37 — Comunicatul Consiliului Naţional Român despre eşua rea tratativelor................................................. ... 39 — Manifestul Marelui Sfat al Naţiunii Române ,.... 41 — Cuvântul arhiereilor români .......................... .... 42 — Regulamentul pentru alegerea deputaţilor Adunării Naţionale .............................................................. ......... 47 — Textul convocării Adunării Naţionale dela Alba-Iulia 49 — Parlamentarii Adunării Naţionale cari au votat Unirea, 53 Adunarea Naţională: — Discursul lui Ştefan Cicio Pop........ _____79 — Raportul d-rului I. Suciu.................. « 82 — Discursul lui George Pop de Băseştl 85 **•

• • l-t V4 • • 0 -» 919

979

[141

Pasj.

— Discursul lui Vasile Goldiş .--------87 i— Discursul d-lui Iuliu Maniu n m ni iu ca --96 ■— Adeziunea social-democraţilor români. Discursul d-lui I. J umanca ..... 107, Hatărîrile dela Alba-Iulia. Textul rezoluţiei votate m 109 Telegrama către M. S. Regele Ferdinand 113 *=s Răspunsul M. S. Regelui ....................... . -____113 — Telegrama M. S. Regina Maria............ 114 — Cuvântarea Episcopului Ioan I. Papp 117 122 — Cuvântarea Episcopului Miron Cristea — Cuvântarea Episcopului Iuliu Hossu • • ir> m *ra m m •*• 128 — Discursul lui Vasile Goldiş ţinut în sala tronului, la .... 131 prezentarea actului Unirii ...... 133 *—• Răspunsul M. S. Regelui .... Cuvântarea M. S. Regelui la masa dată în onoarea 134 Delegaţiunii ardelene .............................. .......... .... ^ Cuvântarea Preşedintelui de consiliu I. Brătianu la 136 prânzul în onoarea Delegaţiunii ardelene 138 Legea pentru ratificarea Unirii R..: m rr» in cx* «rx» m U

■ «ta «ti

,142

' '

■l

& ■»

. .■4n

■

%• %

■

•

:■'.

■

. i

. '■

<•

Societatea

N a f i o n aI 3

Arte

Editură

şi

Grafice >»■

„DACIA

TRAIANÂ"

BUCUREŞTI, Strada Sărindar 5-7-9 înmatriculată sub Nr. 15611942 la Reg. Of. Com. Bucureşti

i !

;l ||

... ^

^8*.. a