I
••
LEGEA PENTRU APARAREA VITICULTURI ■r wwwnrn i
2S5S?31SBBflME2i.'"-SI
& fi s c y
r
s
ROSTIT |M ŞEDINŢELE ADUNĂRII DE PUTAT: 0& OW 2» Şt 23 MARTIE 1936
I
ms
■.
1 . i î
t -•
£ £VŞANU
\S; >
.V'."Î&S; ŢVI AU 3UTNA ; E ?«? U A PA rt A F. H A ? l, ?!rk
:!
■>
1
MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA
CENTRALfi
BUCUREŞTI 19
3
6
t
'
¥-
.*&•
I
. ■ /7.v -•
>r,-
t
>Vr«
.
.
*y
LEBEÂ PENTRU ĂPARAREA
t
■
j
!
VITICULTURII i
D
D
S C
y
R
s
ROSTIT In şedinţele adunării de putaţilor DIN 21 Şl 23 MARTIE 1936 DE
D-l
râdu săveanu DEPUTAT AL JUDEŢULUI PUTNA
RAPORTORUL LEGII PENTRU APARAREA VITICULTURII
* O
\!
<» Monitorul oficial şi imprimeriile statului IMPRIMERIA
CENTRALA
BUCUREŞTI 19
C. G5JII8.
*!
______ _
i &
3
6
r
^iVL
Vi; Cb'i .'â
U3 !
o 1. m ^
Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi,
zintă viticultura, atât din punctul de vedere economic cât şi din punctul de vedere social, fiscal şi sanitar, iar pe Am ascultat, cu toată atenţiunea, dis- de alta parte toţi oratorii au recunos cut criza pe care această ramură de cuţiunea generală care a urmat în ju producţie o străbate în momentul de rul proiectului pentru apărarea viticul faţa. turii, prezentat de d-1 ministru al agri Ca o concluziune logică a acestor con culturii şi domeniilor, şi ţin, dela în statări, am avut de înregistrat decla*ceput, să fac o constatare, care este de raţiunile tuturor partidelor politice, natură să mulţumească atât pe d-1 mi care, prin reprezentanţii domniilor lor, nistru, cât şi pe noi. toţi, deputaţii din această Cameră, anume că din această — evident, unii făcând anumite obiecdiscuţiune, a rceşit o unanimitate, în ce ţiuni — au adoptat punctul de vedere priveşte aprobarea proiectului în sine. al guvernului şi' au promis votul lor pentru acest proiect do lege. (Aplauze (Aplausc pc băncile majorităţii1). pc băncile majorităţii). In adevăr, d-lor, începând cu d-1 de putat Argetoianu, care, în comisiune, Domnule preşedinte, cu anumite obiecţiuni pe care le-a fă Domnilor deputaţi, cut, a. declarat că votează proiectul de începând cuvântarea mea în şedinţa lege; d-1 deputat Fritz Konnerth, din de sâmbătă după amiază, am făcut o partea partidului german; d-1 deputat constatare care se desprinde din discu- Giurescu, din partea partidului d-lui ţiunea generală care a urmat în jurul George Brătianu; d-1 deputat Serdici proiectului de lege pentru apărarea viti şi d-l deputat Ghelmegeanu, din par culturii şi anume că, cu prilejul acesta tea partidului Naţional-Ţărănesc; d-1 s’a manifestat o unanimitate la toţi ora deputat Adam Ionescu, din partea Fron torii care m’au precedat la această tri tului Românesc şi d-1 deputat Topciu, bună, o unanimitate în ceea ce priveşte din partea partidului Naţional-Creştin, recunoaşterea importanţei ce o repre- toţi au declarat, făcând anumite obiec>) Acest discurs, încoput în şedinţa din 21 Martie, a fost continuat în şedinţa Adunării Deputaţilor din 23 Martio 1936.
f 5
4 ţiu ni pe care voiu avea onoarea să le examinez în faţa dv., pentru a vedea în co măsură sunt întemeiate — că vo tează proiectul dc lege propus. In acest acord complet, care există în rândurile. Camerei pentru adoptarea proiectului, nu a fost decât o singură voce disonantă, aceea a partidului Naţional-Maghiar, care a respins proiec tul, declarând că nu-1 va. vota. Pentru noi, respingerea proiectului de către Partidul Maghiar este o do vadă în plus că chestiunea viticolă este o mare chestiune naţional-românească. (Aplausc pc băncile majorităţii). D-lor deputaţi, constatarea aceasta pe care am făcut-o — a unanimităţii care ne uneşte în această chestiune de mare importanţă naţională — este îm bucurătoare. In momentul chiar în care împotriva instituţiei Parlamentului se dau atacuri foarte violente, noi răspun dem prin acest acord care există între noi pe marile chestiuni, care sunt la ordinea zilei şi, trecând peste disensiu nile politice care ne despart, ne dăm mâna şi colaborăm într’o perfectă ar monie atunci când este vorba de o mai bună organizare economică a ţării noa stre. In acelaşi timp, este foarte îmbu curătoare această iman imitate şi pentru d-l ministru al agriculturii şi domenii lor, care a pus atâta suflet în rezolva rea crizei viticole. (Aplauso pc băncile majorităţii). D-lor, dacă ne-aiu găsit în această una nimitate pe Jjiniile mari, evident că au existat oarccari obiecţiuni în ceea ce priveşte economia proiectului de lege în unele masuri po care lc preconizează. înainte de a intra în discuţia acestor obiecţiuni, să-mi permiteţi să vă atrag atenţia că criza este mai mult decât gravă. Ceea ce se. petrece astăzi, când au început lucrările dc primăvară în toate podgoriile româneşti, eiste o trage die. Am „ avut informaţii de dată foarte , recenta, care ne-au aratat că preţurile de I
l
vânzare a vinurilor nobile din regiu nea judeţului Putna, în regiunea Panciu şi Ţi foşti, au atins limite necunos cute până azi. Vinurile -au fost vân dute în cursul săptămânii, trecute, pen tru a putea furniza fondurile necesare începerii lucrărilor, cu 12 până la 20 Ici decalitru, când ştim că fiecare deca litru dc vin costă pe producători cci puţin 30 de lei. Aceasta este situaţia actuală în pod gorii. Dacă o constatăm, trebue însă să o şi remediem. Eu cred că primul gest do îmbrăţişare a cauzei podgorenilor, pe care am putea să-l facem, este să scur tăm pe cât .posibil discuţiile şi să pro cedăm cu un ceas mai de vreme la vo tarea legii. (Aplausc pe băncile majo rităţii). D-lor, am spus că sunt oarccari opi nii care au fost expuse dola această tribună şi care au constituit o critică a proiectului dc lege. Eu cred că trebue să examinăm întâiu care sunt cauzele care au provo cat criza viticolă şi, numai după ce vom stabili aceste cauze, să vedem dacă pro iectul actual de lege le înlătură sau le lasă să continue şi astfel' să vedem dacăcriticile aduse proiectului sunt sau nu întemeiate. Simt cauze permanente ale crizei vi ticole, sunt cauze trecătoare, sunt cauze profunde, simt al-tole numai superficiale. Criza aceasta, care nu este proprie ţă rii româneşti, şi care atinge în momentul de faţă toat e statele viticole, are două mari cauze: în primul rând, suprapro ducţia şi, în al doilea rând, subconsiimaţia. D-l C. Argetoianu; D-le raportor, îmi daţi voie o .mică întrerupere, ca să vă aduc la cunoştinţă un fapt pe care l-am constatat cu. Este şi o lipsă, de organizare totală în comerţul vinului. Am fost 'eri l*1 Rupea. -In toata regiunea Rupea şi Homorod, vinul se vinde în detaliu cu
>-
28 şi 32 litru. Vasăzică, vinul se vinde în detaliu, în inima Ardealului, într’o * regiunea întreagă, cu preţul cu care în podgorii se cumpără un decalitru. D-l G. A. Cuza: In Basarabia este mai grav. In anumite regiuni; vinul se vinde cu ziua. Poate d-l ministru este infor mat; consumatorul intră în. vie, plăteşte 5 lei şi bea dela răsăritul până la. asfin ţitul soarelui, depinde de forţa lui. de îngurgitare. D-l V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor; Efectul liibilizilor. D-l Radu N. Saveanu, raportor : Eu cred însă că aceasta se va remedia prin fondul pe care ni-1 va asigura dis poziţiile art. 4 din proiectul de lege, care fond va fi întrebuinţat şi pentru comercializarea produselor viilor noastre. Cred că dispoziţiile acestui articol vor putea să înlăture unele din anomaliile care există în momentul de faţă în ce priveşte 'desfacerea produselor podgo riilor noastre. D-lor deputaţi, am spus deci că o primă cauză a actualei crize viticole eşte supraproducţia. Asupra acestui punct nu am fost de acord cu d-nii deputaţi Serdici şi Ghelmegeanu. Onoraţii repre zentanţi ai partidului Naţional-Ţărănesc ne-au arătat că nu văd o criză de supraproducţie, că această suprapro ducţie este mai mult aparentă şi că în realitate există o supraproducţie nu mai de vin inferior, iar că vinul cel bun se găseşte într’o producţie normală, deci exista echilibru între producţie şi con sumaţie. D-lor deputaţi, în momentul de faţă găsim pe piaţă, pe picior de egalitate şi cu aceleaşi drepturi în consumaţie, şi vinul din hibrizi producători direcţi şi vinul cel nobil. Nu putem face o distincţiune între vinul nobil şi între vinul din hibrizi, în ceea ce priveşte produc ţia, deoarece se află pe picior de egali tate în comerţ. Atunci trebue să ne ui-
tain la cantitatea întreagă care s’a pro dus. Or, această cantitate este mult prea. mare faţă de nevoile de consum ale ţă rii noastre. De aceea eu cred că obiecţiunea nu este întemeiată. Pe de altă parte eu trăiesc într’o re giune de podgorii în care aproape nu avem hibrizi, deoarece la. o întindere de 17.000 de hectare, pe care. o ocupă viile de vită nobilă în judeţul Putna, nu există decât vreo 2.200 de ha, de vie de hibrizi producători direcţi. In toamna, aceasta s’a petrecut un fenomen de su praproducţie, pe care regret că nu l-a văzut d-l deputat Serdici. Podgorenii din toată regiunea au lăsat o parte din viile lor neculese şi le-au îngropat cu struguri cu tot. Aceasta, după ce recur seseră la toate mijloacele posibile pen tru ca să poată să-şi facă vasele nece sare recepţiei acestei producţiuni, trans formând în acest scop tot ce nu avut dis ponibil. Deci, este şi o supraproducţie a vinurilor nobile. D-lor, s’ar putea obiecta că acum un an a fost un an mult prea abundent, din cauza condiţiunilor atmosferice cari au fost favorabile. Da, şi aceasta a fost o cauză, însă adevărata cauză este că au venit pe rod anul trecut o serie întreagă de plantaţiuni care au fost făcute acum 5—6 ani de zile. D-lor deputaţi, acest fenomen al su praproducţiei şi care constă în desechilibrul care există în momentul de faţă între producţie şi consumaţie, în cifre ar reprezenta, după datele statistice, cam 2 milioane jumătate hectolitri în plus, faţă de producţia pe care ara avut-o în medie între anii 1922—1928. Atunci aveam o producţie medie de 6 milioane şi jumătate hectolitri, iar azi am trecut de 8 milioane şi jumătate hectolitri. Şi, d-lor deputaţi, să-mi daţi voie să vă atrag atenţia că acestea sunt cifrele statistice oficiale arătând numai canti-
G
tătile declarate şi noi cn toţii ştim cât deal la câmp Calităţile pământului se declară faţă de recolta adevărată. dela şes sunt de aşa natura, m cat un D4or deputaţi, dacă supraproducţia hectar de vie 1* şes are, in multe părţi, este una din principalele cauze ale cri- un randament dub u, şi mai mare chiar, zei viticole, să vedem din ce derivă a- decât un hectar de vie la deal. •In art. 4, alineatul ultim, şi art. 7, ceasta supraproducţie? In primul rând, din mărirea supra care se ocupa cu zonele viticole în eare feţelor cultivate cu vii în ţara românea pe viitor se va cultiva viţa de vie, pro scă. Intr’adevăr, dacă vedem statisticile iectul nostru înlătură această cauză şi care în 1920 arătatu 190 mii ha vii, în înlătură deci efectele dezastroase ce le-a 1924 găsim 245.000 lia vii, iar astăzi a- avut asupra viticulturii această întinveni în producţiune 380—400.000 ha de dre a viilor din locul lor normal şi na tural de cultivare dealul, în câmpia mă vii. Evident, că nu este un fenomen pro noasă a ţării noastre, proprie culturii priu Ţării Româneşti. Acelaşi fenomen tuturor plantelor. se produce şi în celelalte state viticole. D-lor, a doua cauză a măririi randa Insa, din fericire pentru ele, nu în ace mentului sunt, incontestabil, plantările eaşi proporţie în care fenomenul s’a pe de varietăţi de mare producţiune, pe trecut la noi. In ultimii 32 de ani, în ■care le-au făcut podgorenii în ultima toată lumea, avem o mărire a suprafe vreme. ţelor cultivate cu vii de 6S1.000 lia, pe Prin dispoziţiunile cuprinse la art. 4, când în Ţara Românească, după cum în virtutea cărora de azi înainte podgo am avut cinstea să vă arăt adineauri, renii nu mai pot să-şi planteze decât va numai dela 1920—1936, 210.000 avem rietăţile port şi altoi, care sunt autori ha, plus de plautaţiuui. Se vedem ce face proiectul nostru de zate de minister, cred că vom putea să lege pentru 'a- stăvili această cauză a cri înlăturăm una din cauzele care au pro dus mărirea randamentului. zei viticole. Ajung acum la una din cauzele mari In art. 1, proiectul de lege interzice pentru o perioadă de cinci ani, orice ale măririi randamentului, la cultivarea plantaţiune nouă. Aceasta perioadă de cu viţă de hibrizi producători direcţi. cinci ani poate fi prelungită, printr’un D-lor deputaţi, dela început trebue simplu jurnal al Consiliului de miniş să fao o constatare, că întreaga Adunare tri, cu încă cinci ani, dacă rezultatele este într’un perfect acord în ce priveşte aşteptate dela această dispoziţiune a această chestiune. Prin dcclaraţiuniie art. 1, nu sunt atinse în acest interval. făcute de d-nii deputaţi care m’au pre O a doua cauză a crizei viticole ar Ii cedat ]a această tribună, am văzut că mărirea randamentului la hectar. In- toţi sunt de acord pentru înlăturarea tr'adevăr, d-lor, randamentul la hectar hibrizilor din cultivarea viei. a dat rezultate îmbucurătoare la înce D-lor, ce sunt hibrizii aceştia? Pen put, pentrucă la început fiecare podgo tru multă lume, hibrizii sunt încă un renii îşi putea valorifica produsul său. semn de întrebare. Mărirea acestui randament constitue în In ‘1870, când în Franţa a fost o mare momentul de faţă o mare cauză a crizei criză viticolă datorită filoxerei, ş’a re de supraproducţie. curs la viţele altoite provenite din Ame Din ce derivă această mărire de ran- rica. Aceste viţe, însă, pentru a fi culti danient? vate, aveau nevoie şi de o îngrijire mare In primul rând întinderea viilor dela • şi, în acelaşi timp, de o cheltuială foarte
7
R
\
i
mare. Şi atunci s’a încercat să se facă aceste încrucişări între varietăţile indi* gene franceze şi viţele sălbatice americanej o lucrare care merită toată atenţiunea, dar care n’a produs până în mo mentul de faţă toate rezultatele ce se sperau. Ca probă că n’ai produs aceste rezultate nici acolo, este expunerea de motive făcută de d-1 Flandin, anul tre cut, în Camera franceză, când a cerut Camerei votul pentru scoaterea viţelor de hibrizi; d-1 Flandin arată, în expu nerea d-sale de motive, rezultatul mo dest 1a. care s’a ajuns în această direcţie şi calitatea proastă pe oare o produc încă viile de hibrizi producători direcţi. Dacă în Franţa, unde sunt producă tori direcţi interesaţi, cum este „Seibel“ şi cum este „Coudec“, s’a ajuns la: rezultate foarte puţin încurajatoare, la noi situaţia este mai proastă. Am adus cele mai proaste varietăţi din Franţa, lucru pe care îl constată şi d-1 raportor ai comisiunii de agricultură în Senatul francez. Am în faţa mea raportul d-lui Eu gene Rouard, eare spune eă în ţările străine s’a exportat din Franţa tot ceea ce rămăsese pepinieriştilor şi toate acele ■viţe pe care francezii nu le acceptau să le planteze. Vasăzică, noi avem în Ţara Româ nească cei mai proşti hibrizi pe care Franţa nu-i accepta în cultivare. D-lor deputaţi, dacă aceasta- este planta oare este cultivată la noi şi care prin producţia de proastă calitate şi prin producţia excesivă contribue înt-r’o egală măsură şi la criza de supraproduc ţie şi la criza de subconsumaţie, înţeleg foarte bine pentru ce am găsit unanimi tate în glasurile dv., pentru ai aproba măsura luată de art. 3 din legea noas tră, care interzice pe viitor înmulţirea, replautarea sau înlocuirea în lipsuri a hibrizilor producători direcţi.
In această chestiune, partidul Naţional-Creştin, prin d-1 deputat Topciu, a făcut o declaraţie de principiu categorică: anume că este împotriva hibrizilor, In cursul unei lungi pledoarii, foarte * interesantă, pe care d-sa a făcut-o, a cerut însă să nu distrugem a-ceste plantaţiuni, care au o mare importanţă în anumite regiuni, ci să căutăm să le gă sim debuşeuri — evident debuşeuri la spirt şi la oţet. Eu cred, d-lor, că dacă am găsi aceste debuşeuri şi n’am lua măsurile de restricţiune prevăzute la art. 3, am ajunge exact la un efect contrar celui ce-1 urmărim, atât noi cât şi d-1 Topciu, adică dispariţia hibrizilor, căci, dacă le găsim debuşeuri şi posiblităţi de vânzare vinului acestuia, este evident că cultura acestei plante se va înmulţi. Deci, este o contrazicere între dorinţa dela care pleacă d-1 deputat Topciu şi efectul la care ar ajunge, dacă conclu ziile sale ar fi luate în considerare. De altfel, d-lor, numai în treacăt trebue să semnalez că este o contrazicere flagrantă şi între ceea» ce susţinea d-1 Mumuianu, reprezentantul la Senat ai partidului Naţional-Creştin în această direcţiune şi între ceea ce a susţinut d-1 Topciu, reprezentantul aceluiaşi par tid în această incintă. D-1 D. Topciu: D-le raportor, dv. fa ceţi o mică greşală. Intre ceea ce a declarat d-1 Mumu ianu la Senat şi ceea ce am susţinut eu, este un perfect acord. D-1 Mumuiauu vorbea1 atuuci numai despre viticultură, făcând o deosebire între viţa nobilă şi hibrizi. Insă, atunci când legea prevede o anumită dispoziţie în privinţa spirtu lui de cereale, atunci lucrurile se schim bă. Noi înţelegem să fie înlocuiţi hibri zii, dacă prin aceasta este vorba sa ve nim în ajutorul viţei nobile; dar ca să înlocuim hibrizii numai ca sa sprijinim spirtul de cereale, aceasta am spus ci nu trebue s’o admitem.
r 8 O
D-l Radu N. Săveanu, raportor : N’a fost în gândul nimănui să sprijine spirtul de cereale. De altfel eu am să vă demonstrez că, prin economia legii noastre, spirtul industrial nu va mai exista peste 5 ani în consumaţiune. D-l D. Topciu: D-!e raportor, clies*tiunoa aceasta am desvoltat-o alaltăieri şi nu cred că mai este nevoie să revin asupra ei. Discuţiunea pe care am fă cut-o va rămâne cel puţin în arhivele parlamentare. D-l Radu N. Săveanu, raportor : D-le deputat Topciu, eu vă spun lucrul următor: dacă găsesc debuşee mari pro dusului viilor de hibrizi, eu încurajez desvoltarea acestui produs. Aşa că, măsurile luate de art. 3, pe de o parte, iar, pe de altă parte, acel amendament pe care l-a arătat d-l ministru al agriculturii şi domeniilor şi care institue o taxă uniformă... D-l C. Argetoianu: Am vrea-o uni formă, dar nu este uniformă. D-l Radu N. Săveanu, raportor : Uniformă în sensul că se consideră că fiecare hectar de vie produce un mini mum de 100 decalitri. Acest minimum se impune în mod obligatoriu, iar ceea ce se produce peste acest minimum va plăti taxa de consu maţie, care este scăzută dela 7 lei şi 50 bani, la 6 lei. Cum din această dispoziţiune va re zulta un fond de circa 70 milioane, după aprecierile d-lui ministru al agri culturii şi domeniilor, acest fond va fi întrebuinţat pentru răscumpărarea vii lor de hibrizi. D-lor deputaţi, eu aceste explicaţiuni în ceea ce priveşte viţa de hibrizi pro ducători, putem să trecem la a doua cauză a crizei viticole, la subconsuma ţie. Subconsumaţia rezultă din scăderea consumaţiei pe cap de locuitor, care, în România, era de 35 litri şi care a ajuns la 31,4 litri, în timp ce producţia trece
dela 6 milioane şi jumătate de hecto litri, la 8 milioane şi jumătate hecto litri şi- chiar, cred. mult mai mult. Dacă suntem a patra ţară viticolă, după suprafeţele de vie pe care le cui- • tivăm, nu. suntem decât a noua ţară cousumatoare de vin. In primul rând este Franţa, cu 145 de litri consumaţie pe cap de locuitor; apoi, Italia, cu 107 litri consumaţie pe cap de locuitor; Spania, cu S0 litri, şi aşa mai departe, ajungând la România cu 31,4 litri con sumaţie pe cap de locuitor. O cauza a crizei de subconsumaţie, evident, în primul rând trebuc s’o atri buim crizei generale, care a sărăcit, pe consumator. O altă cauză este datorită faptului că vinul sc găseşte astăzi în co merţ la un preţ mult superior aceluia la care este vândut de producător. Deşi la producător, vinul se vinde cu S—10 ori mai scump decât înainte de 1916, în comerţ, în unele localuri, vinul a ajuns la preţuri inabordabile. D-l N. C. Popescu: Trebue un control. D-l Radu N. Săveanu, raportor : D-lor, împotriva acestei specule evident că trebuiau luate măsuri. De aceea, proiectul conţine o dispoziţiune, pe care o considerăm ca foarte bună, prin care se creează un fond prevăzut la art. 44. Prin administrarea acestui fond de că tre Ministerul Agriculturii,—care ia aavizul conform al unei comisiuni, în care sunt reprezentanţi ai viticulturii—? eu cred că vom putea să comercializăm şi să aducem în comerţ un vin de o ca litate superioară celui care se găseşte astăzi şi la un preţ inferior celui pe care îl avem astăzi în comerţ. D-lor, a doua cauză ar fi alegerea greşită de varietăţi cultivate de către podgoreni. Este o greşeală a podgoreni lor, care au lăsat chestiunea calităţii viilor pe planul al doilea şi s’au preo cupat de cantitate, producând un vin în mare cantitate, dar calitativ mai pu-
ţin bun. Este evident că, în felul acesta, am îndepărtat dela consumaţiune o mare parte din clientelă. Atunci, d-lor, prin art. 2 şi 4 ale pre zentului proiect de lege, supunând ori ce plantaţiune nouă unei autorizaţii prealabile a Ministerului Agriculturii şi Dom'cniilor, vom putea să redăm regiu nilor noastre de podgorii acele calităţi dc vie pc care le-au avut în trecut; în acelaşi timp, noi vom putea, prin aceste autorizaţiuni, să facem1 pe viitor viimrilc-tip, tip Odobeşti, Dcal-u-Mare, Cot nari şi aşa mai departe, ceea ce va fa cilita foarte mult posibilităţile de ex port ale ţării noastre. D-lor deputaţi, o altă cauză a crizei dc subconsumaţiunc, — poate cca mai importantă, — este prezenţa în această consumaţiune a alcoolului industrial. (Apia usc). Prin măsurile pe cave proiectul de lege le ia. în tot; cap Rolul 4, începând cu art. 37, sc ajunge la scoaterea din consumaţiunc a alcoolului industrial, îutr’un termen de cinci ani de zile. Pentru primul an, avem o cantitate dc 454 vagoane, care Irebuese luate cu precădere dela fabricile dc spirt de vin. Deci, o creştere a consumului spirtului din vin dc- 220 vag., faţă dc situaţiunca reală de astăzi, nu dc cea legală. In art. 21 din legea monopolului sc specifică că se ia o anumită cantitate, dar art. 21 nu a fost respectat până astăzi şi nu se lua decât o cantitate pc jumătate din ceea ee trebuia luată. D-l D. Topciu: Ar fi interesant să ştim, care este prinmil an: 1935/19*36 sau 1936/1937 ? D-l V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor: 1936/1937. D-l Radu N. Săveanu, raportor : D-lor deputaţi', în cursul discuţiunii ge nerale s’au* ridicat oarecari obiecţiuni, cu privire la modul cum! proiectul dc lege scoate din consumaţie alcoolul in
dustrial. S’a cerut ca să sc .scoată ime diat întreaga cantitate dc 1.150 vagoane alcool industrial, care se consumă ofi cial în Ţara Românească. D-voastră cunoaşteţi foarte bine greu tăţile financiare prin care trccemi; dv. ştiţi că, pentru a se putea asigura apli carea strictă a prezentului proiect dc lege, este nevoie să sc găsească fondu rile dela alte capitole, spre a se umple golul bugetar pc caro îi lasă scoaterea spirtului industrial din consumaţie. Noi am fi fost foarte mulţumiţi şi d-l ministru al agriculturii a depus toate insistenţele, — dacă am fi putut scoate imediat întreaga cantitate de spirt in dustrial din consumaţie. Din cauza di ficultăţilor bugetare, nu s’au putut scoate decât 220 vagoane anul acesta, rămânând eâ pe viitor să sc scoată câte o cincime în fiecare an. Dar s’a mai ridicat obiccţiuuea că în acest articol nu se prevăd sancţiuni. D-l. ministru al agriculturii' a răspuns la Senat în această chestiune, arătând cât dc greu îi este să prevadă, într’un proiect de lege al Ministerului Agricul turii, sancţiuni în contra- Ministerului dc Finanţe. Dacă aţi lua însă în consi deraţie seriozitatea cu care s’a studiat la Ministerul dc Finanţe acest proiect dc lege, greutăţile pe care lc-a întâm pinat d-l ministru al agriculturii, pen tru ea să poată scoate măcar treptat spirtul industrial din consumaţie şi dacă aţi ţine scama că şi golurile bugetare, produse prin scoaterea spirtului Indus trial, au fost. umplute, cred că în- toate acestea puteţi găsi garanţia că vom aplica acest proiect dc lege (a planşe pc băncile majorităţii). Iar în ce priveşte guvernele viitoare, declaraţiile precise pe care le-au făcut, atât onoraţii repre zentanţi ai partidului Na ţi ion a 1-Ţă ră nesc, cât şi ai celorlalte partide din opo ziţie, în această chestiune, sunt o garan ţie că şi guvernele viitoare vor aplica
r
9
11
10 i
i
dispoziţiunile cuprinse în acest capitol (aplause pe băncile majorităţii). In ce priveşte observaţiunea făcută de distinsul nostru coleg, d-l deputat Ghclmegeanu, că, în realitate, pentru anul în curs, nu se dă nicio cotă în plus spir tului de vin, să-mi daţi voe să-i răspund ca este drept că, pe hârtie, până acum trebuiau să se ia 454 vagoane,n dar în realitate nu se luau -decât 230 vagoane; avem deci un surplus pentru anul acesta de 220 vagoane. Cu acesle cxplicaţiuni, asupra capito lului privitor la spirtul industrial, nu voiu face decât o constatare în ce pri veşte oţetul de vin. Toată lumea este de acord că, în ce priveşte oţetul de vin, soluţiunile adop tate de proiect sunt în perfect acord cu nevoile viticulturii. (Aplause pe băn cile majorităţii). De aceea nu am nevoie să mai insist asupra acestei chestiuni. D-lor deputaţi, în afară de criza de supraproducţie şi de criza de subconsumaţie care au înrăutăţit atât de mult situaţia podgoriilor noastre, una din cauzele acestei situaţii se găseşte şi în pierderea debuşeu Iui extern pe care îl aveam pe vremuri pentru vinurile noastre. Toată lumea este de acord asupra acestui lucru; însă mic să-mi îngăduiţi să vă arăt cam ce reprezintă în practică exportul, în raport cu producţiunea. In Franţa, împreună cu Algeria, avenx o producţie de circa 90 milioane hectolitri. Din această producţie, cu toată reputaţia pe care o au vinurile franceze, cu toate posibilităţile de pro pagandă şi de a face contracte comer ciale pe care le are Franţa, cu toate pieţele pe care le are acaparate din ve chime, în momentul de faţă nu poate să exporte decât 750.000 lil de vin pe an, adică nici unul Ia sută din produc ţia totală a Franţei şi Algeriei.
- - —*
D-l Pamfil Şeicaru: D-le Săveanu, pre supunând că o politică înţeleaptă şi prevăzătoare ar asigura podgoriilor noastre un export în străinătate, în con diţiile de vinificare de astăzi, am putea noi să satisfacem acest export? D-l Radu N. Săveanu, raportor : In momentul de faţă este exclus. D-l Pamfil Şeicaru: De aceia, paralel cu eforturile pe care le fac Corpurile Legiuitoare şi toate partidele politice de a sprijini pe podgoreni şi producţiunea, şi podgorenii să-şi disciplineze produc ţiunea, să se sprijine pe ei înşişi. D-l Radu N. Săveanu, raportor : D-lor deputaţi, în această direcţiune sunt foarte mulţumit să semnalez efor tul pe care îl face d-l ministru al indus triei şi comerţului, început întâiu prin alocarea unei sume de S milioane, şi în al doilea rând prin găsirea de pivniţe pentru vinificare la •Chişinău, Dealul Mare şi în Ardeal, unde să se facă o vinificaţie în comun, o standardizare şi o învechire a produselor din aceste re giuni. Dacă aceste măsuri se vor întinde şi în regiunea Odobeşti-Panciu, care poate în momentul de faţă se găseşte în situa ţia cea mai tragică, am socoti că mă sura luată de d-l ministru al industriei şi comerţului este de natură să satisfacă nevoile imediate ale podgorenilor din această importantă regiune, care merită toată atenţiunea şi toată solicitudinea. O altă cauză a crizei viticole este lipsa unei legiferări de protecţiune şi a unei politici vino-viticole. Proiectul nostru de lege, după cum arăta d-l Ghelmegeanu, în foarte frur moasa d-sale cuvântare de alaltăieri, este un program viticol de viitor. Ne lipsea acest program. De acum îl avem. Dar — spunea d-l Ghelmegeanu — nu dă soluţii imediate. Să-mi îngăduiţi să vă arăt că greşit se susţine că nu dă soluţii imediate. In
r
f
primul rând, prin dispoziţia capitolului vinurile inferioare, pentrucă sub 8° un III, privitoare la oţet, se găseşte un de vin nu poate să intre în consumaţiune, buşeu imediat pentru 6.000 vagoane de iar prin scăderea taxei de consumaţiune, vin inferior, pe care îl scoate de pe pe care o vom propune printr’un ali piaţă, din concurenţa vinului bun. In neat sau articol nou, aducem o uşurare al doilea rând, prin dispoziţia dela ca mare în podgorii, scăpând cu 15% taxele pitolul „Spirt industrial*c, se găseşte un de consumaţiune. debuşeu pentru 220 vagoane în anul Vedem, deci, că avem şi efecte ime acesta, cantitate ce sporeşte în fiecare diate, pe care le atingem prin noua lege an cu 150.000 hectolitri. In al treilea ce vi se propune azi să o votaţi. rând, proiectul găseşte un fond la art. D-lor deputaţi, ziceam, la începutul 44, care, din citirea bugetului general, cuvântării mele, că proiectul de lege, cu se vede că este de circa 35 milioane, fond obiecţiunile pe care am avut cinstea să care este întrebuinţat pentru valorifica le examinez, a avut aprobarea dv. una rea viilor şi a vinului şi pentru comer nimă. Să-mi îngăduiţi ca pentru acializare. Se permite, în acelaşi timp, fa ceastă aprobare să vă mulţumesc, în nu bricarea coniacului la producători, un mele Comisiunii de agricultură, care vechiu deziderat al podgorenilor. Acea m’a desemnat ca raportor. In aceasta stă măsură deschide un debuşeu în stră aprobare vedem noi, şi cred că vor găsi inătate unei mari cantităţi de vin, trans .şi podgorenii, garanţia aplicării dispoziţiunilor din prezenta lege şi continui format în coniac. Uşurează circulaţiunea prin credi tatea în grija de protejare a viticul tare de taxe. Scoate din consumaţiune turii. (Aplause unanime prelungite). , C;
:
'9 • - /• li -
. '
I