H.
DiMITRIU
Făuritorii României
V*’. \
3ocu- Cihosky -Stere...
I
Lui BOCU „Din toţi martirii ţării ai înălţat un singur mort, l-ai răstignit pe crucea interesului politic şi l-ai scuipat cu dispreţ'1. Al. I. Bogdan
c-
Lui CIHOSKY Deschidem în faţa istoriei bătălia de la Mărăşeşti aşa cum a fost.
V’am aşezat, Excelenţă, între Bocu şi Stere, pentru că la aşa tablou era nevoie de aşa cadru.
\ |
Autorul
Lui STERE Odată cu cazul Stere un mare con curs de laşitate se deschide pentru cei chemaţi să aplice sancţiunile. ■■
Comitetul Cav. Ord. „Mlhal Viteazul"
EDITURA REVISTEI „FACLA ROMÂNEASCA“ Strada I. L. Caragiale No.
(
I, bucureşti
■
Preţul t^el 10
otectt
i
'X
7
C :
■ 'AU. ;■
Făuritorii României BOCU- CIHOSKY- STERE
0 0 9
Motio: „Tot cc’n ţările vecine e smintit. şi siârpiturăR Tot certând cu morala, tot ce minte, tot ce fură, Toţi cihoskii, toii madgcarii. sever bocii, toţi siniştrii. Toţi in România Mare. fac , avere şi-s miniştri
BOCU DREPTATE MORŢILOR
1)
Răspuns d-lui Sever Bocu „Au făcut-o Rornânia-Unită sau România Mare, cum i-a plăcut spiritului popular să o numească, cei 800.000 do morţi ?“ „Milităreşte noi am pierdut răsboiul“. „Regele Ferdinand n'a avut nici măcar meritul alegerii drumu lui, întrucât între a fi detronat sau a’ intra în răsboiu a trebuit să-l' aleagă pe cel din urmă....“ Acestea sunt rânduri reproduse din articolul d-lui minisOru al Banatului, Sever Bocu. Cunoaştem cu toţii. în cap cu .înaltei Regeii(c\, cum s’a făcut România Mare. Un sfetnic al Tronului de pe înălţimea băncii minis teriale, cu prilejul sfintei-sărbători a unirii, a scris rândurile de mai sus. Din toţi martirii ţârii, d-sa a înălţat un singur mort, Ta răstig nit pe crucea interesului politic şi l-a scuipat cu dispreţ.• Recunoaştem că d• Bocu, neavând nici o ocupaţie. ar fi avut timpul — dar era prea obositor pentru d. ministru al Banatului — să scuipe de 800-000 de ori. Iar ca ostaşii să nu se supere — vremelnicul ministru — a scuipat şi pe fostul lor Rege. 1) Publicat în „Universul** din 13 Iunie 1929 şi reprodus de toată presa românească. Făuri torii Romă mei 1
m
[ i
Mf era
CD
I
— 2 Incliis între patru ziduri, a pregătit insulta tării şi a aruncat-o în „Cele T. rei Crişuri ‘ ca pe trei guri deodată să plece spre pusta ungară. ••• Ce bucurie pe purtătorii crucii „Trianonuluii". Până mai ieri, rândurile de mai sus nu constituiau de cât fapta necugetată a unui ministru-caricatură, ce trebuia să tragă consecinţele a unui om care pe drept cuvânt ar fi, pulul fi făcut iresponsabil cu cer tificai medical. Dar zilele trecute, fapta d-salc a fost adusă înaintea Parlamentului. In fala d-lui lunian, reprezentantul guvernului— ce a făcut în vremea răsboiului d. lunian nu ne-a spus până acum, deşi ..a • decla rat de mult că ne va spune — încurajat de majoritari, d. iiocu, ca să se arate om de curaj, a scuipat pentru a doua oară, cerând'în ăcelaş timp aprecierea Parlamentului cu demisiile în alb şi a opiniei publice. Prelung a bătut din palme Serialul : Zipstein, Gyarfas, Pistiripr, Szoepkes, Stere... Intervenţia d-lui general Averescu pentru a opri gestul sacrilegiu a fost acoperită — ne spun ziarele oficioase. ale guvernului — cu ilari tate, de către maturul corp. Desigur:va fi fost un râs moi mult roşu. In J.920 am coborît Carpatii în marginea unui sat din Ardeal, unde îmi aveam îngropaţi o parte din ostaşi—ofiţeri şi soldaţi. Era în Vinerea Mare; nici o luminiţă nu ardea la căpătâiul lor, crucile frânte, pe care graba răsboiului ne îngăduise să le punem, rămăseseră aceleaşi, dar peste mormintele acoperite cu iarbă păşteau porcii sa tului.-. Această tristă privelişte mi a rămas in minte şi nu ştiu de ce astăzi am viziunea unui cimitir cu 800.000de morii, peâtc care paşte in voie cinismul d-lui Bocu. Şi acum adresându-no Înaltei Regente, am dori să ne spunem şi noi părerea, noi umilii ostaşi ai Regelui Ferdinand. Ţara e în primejdie. Un răsboiv groaznic ne aşteaptă şi peste cel mult 6—8 ani el ne va fi impus. In loc ca politicianii să pregătească tara pentru marea zi a sacrificiului, ei împing patimile politice aşa de departe în cât duc sufletul ţârii pe pragul, falimentului moral şi na ţiunea pe drumul răsboiului civil. Tineri din mijlocul naţiei sunt luaţi şi puşi să jure, nici pentru Rege nici pentru Ţară, ci numai pentru un partid- Ce vor face aceste cete când partidul pentru care au jurat va fi „ameninţat” cu con cediereaCând nici majestatea morţii şi faptei nu a scutit pe marele Rege Ferdinand de insulta „severului11 şef de voinici, Bocu, înţelegem la ce se poate aştepta înalta Regentă din partea voinicilor mobilizaţi „la nevoe' la Alba-Iulia şi întăriţi în entuziasm cu sticle de vin înfundatArmata e batjocorită, biserica învrăjbită, iar tava pe cale de a fi împărţită în guberniiMiniştri de pe banca .ministerială ne insultă morfii răsboiului şi pe Regele întemeetor. Trădătorii sunt amnistiaţi, invalizii sunt batjocoriţi, văduvele sunt martirizate, iar balanţa de moralitate a tării se frânge şi răsboiul ne aşteaptă. Cine va muri atunci pentru tară, căci toti bocii se vor îngrămădi la Paris pentru... a apăra de acolo interesele tării primejduite. Dar cu toată „străduinţa" 'lor, cu ostaşi şi invalizi în batjocură, cu trădători în cinstire şi guvernanţi fără de ruşine nu se mai poate câştige d luptă.
— 3 — — Poate, A. S- Regală Principele Nicolac, Înalt Regent, trăind zilele răsboiului alături de marele său părinte, ştie şi despre vre-un ..fapt meritoriu'* al marelui nostru Rege. Am ruga pe A. S. Regală să-l facă cunoscut şi cl-lui Bocu şi Par lamentului — care a aplaudat — şi chiar şefului guvernului. — Sanctitatea. Sa, înalt Regent, socotim că ar putea convinge pe d. Bocu, că Dumnezeu este al tuturor popoarelor — nu avem ştirea că până astăzi s’ar fi înscris în partidul d4ui Maniu — şi dacă ne-a ajutat pe noi este că s’a milostivit în fala trudei, sacrificiului şi cre dinţei noastre. Nici marele Voevod Ştefan „Atletul lui Crist", ctitor a 47 de mă năstiri, nu aştepta, în lupta cu păgânii, totul dela Atotputernicul. Da, România Mare a fost făcută şi cu ajutorul lui Dumnezeu; — numai d. Bocu a ajuns pe banca ministerială fără de ştirea Lui. Dacă vechiul Regat ar fi ştiut de Dumnezeul d-lui Bocu, sau dacă în sufletele noastre nu ar fi fost hotărîrea fermă pentru sacrificiu, azi am fi fost cea mai bogată tară din Europa şi am fi avut cea mai puter nică valută, iar d. Bocu ar fi fost tot slugă ungurească în Banat sau milog al bugetelor României Mici. Care dintre noi, plecând la luptă a pus condiţii, cine dintre noi a insultat sufletul Ardealului numai pentru faptul că Mangra era ar delean. Cine ar fi chiar astăzi, omul politic ,,regătean“ care să îndrăs* nească să scuipe peste memoria lui Avram lancu? — Pentru cinstirea veşnică cuvenită memoriei Regelui Ferdinand şi împotriva sentinţei dată de judecătorescul ministru vremelnic, împo. triva celor 800 de mii, (ara face apel la fostul preşedinte al Casaţiei României, Înaltul Regent Buzdugan. Poate că din judecarea dreaptă a acestui proces să rezulte că se dentarul Bocu a pus patimă in judecata sa, şi-l va. scuti pe viilor de a mai da astfel de sentinţe, sub sculul titlului oficial de sfetnic al Tro nului. In lupta cinică pentru situaţii politice, politicianii fac cum cred şi judecă lumea şi laptele potrivit înălţimii lor de faptă şi de caracter. Guvernul fostului voluntar habsburg, se poale solidariza şi din motive politice cu fapta de neiertat a d-lui Bocu, dar armata, insultată şi martirii morfi în uniformă au în guvernul ţării pe ministrul de ras boiţi. D*sale îi revine deci datoria de onoare de a lua apărarea acelora cărora pământul le astupă astăzi faţa, pentru ca d. Bocu să ajungă ministru, cât şi a acelora cari nu pot vorbi fiind opriţi de legi. dar pe care nici Dumnezeul d-lui Bocu nu-i poate împiedica să acţioneze atunci când onoarea le-a fost atacată. Domnul ministru de răsboiu are datoria să pună la dispoziţia d-lui Bocu documente din care să se vadă că România in 1916 a fost para trăsnetul Europei, că intrarea ei în acţiune a salvat în bună parte cauza tuturor aliaţilor şi deci în faţa. jertfei noastre, mila altora, aşa. cum susţine d• Bocu, ria avut ce căuta. Domnul ministru de răsboiu trebuc să inai arate sedentarului, care a luptat în tranşeele dela Iaşi, că după unirea din 1918 a venit 1919. când Bclla Kulin trecuse în Ardeal cu Dumnezeul lui. Unde era pe vremea aceea dumnezeul d-lui Bocu şi din mila căror aliaţi am intrat la Budapesta? Ori poate câteva mii de alţi ,.ţigani regăţeni1* au fost sortiţi să moară pentru aceiaşi Românie Mare. Domnul ministru fie răsboiu este liber să rămână şi mai departe pe banca ministerială, alături de insultătorul martirilor, dar în cazul
— 4 — acesta nu mai are nici o forţă'morală ca să contrasemneze un viitor decret de mobilizare şi nici să ceară într’un viitor răsboiu ca vre’un ostaş să moară sub comanda d-sale. Ţara aşteaptă cuvântul societăţilor culturale: „Cultul Patriei14, „Liga Culturala', „Casele Naţionale44. „Astra“. „Tinerimea Română“, etcAşteaptă cuvântul invalizilor, cavalerilor Ordinului „Mihai Vitea zul4', veteranilor celor patru răsboaio cât şi al tuturor centrelor stu denţeşti; aşteaptă cuvântul tuturor celor cari fără să pretindă minis tere, au pus suflet şi sânge pentru întregirea RomânieiIn plescăitul palmelor majoritarilor, a celor de acclaş crez dar nu şi de aceiaşi lege, d, Bocu a cerut aprecierea opiniei publice. Rămâne deci să vedem dacă opinia publică va folosi palmele pentru aplauze, sau le va întrebuinţa pentru alfe sublinieri, căci fara treime respectata, divinizată, îngrijită şi iubiiă de tot poporul, iar nu scuipată pe rând de partide. când no pot avea şi masacrată atunci când le-a fost încre dinţată. In afară de aşezarea în fotolii ministeriale, cu cât le mai este dator oare sufletul şi bugetul României pentru ca să nu mai fie insultată dc toti bocii, când sunt la putere, sau ameninţată cu Buda-Pcsta şi sepa rarea când sunt în opoziţie? Intre Punişa Racici şi Sever Bocu, eu îl consider pe cel din urmă mai vinovat de unul plus opt sute de mii de ori. . Alexandru Ion Bogdan
Protestul cavalerilor ordinului „pitei Viteazul" „Comitetul cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul", protestează îm potriva conţinutului articolului „Cine a făcut România Mare", al d-lui Sever Bocu, astăzi ministrul Banatului, prin care se jigneşte adânc me moria Marelui Rege' Ferdinand, cât şi a celor 800-000 de morţi". „Aprobă în totul conţinutul articolului „Dreptate Morţilor'' — „Răspuns d lui Sever Bocu" — publicat in ,Universul" cu data de Joi 13 funie 1929". Comitetul Cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul*4
Zilele următoare au urmat protestele: asociaţiei „Cultul Patriei", .„Legiunii Române". „Federaţiei Generale a Demobilizaţilor" „Uniu.. nei Ofiţerilor de Rezervă". Ligii Apărării Naţionale Creştine-, Ligij Cul turale, generali, profesori, etc. .-.Domnul Bocu este şi astăzi ministru în România, „ţara" nepu tând u-se lipsi de unul din „făuritorii" ei. Coaliţia Bocu. Stere, Socor & Comp., socotind după stil ca autor al articolului „Dreptate morţilor” şi „Rechizitoriul Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul" — reprodus la sfârşitul acdsţei broşuri — pe d-1 Maior Băgulescu, a dat ordin generalului Cihosky Henry. ministru de răsboiu să termine odată cu acest „om supărător". Şi generalul Henry Cihowsky recunoscător faţă de toţi francma sonii ce l-au ridicat la rangul de ministru, a deslănţuit împotriva ofi ţerului o prigoană fără precedent, pe care mulţi cetitori o cunosc din articolele protest, publicate în fiarele: Universul. Ordinea, Apărarea Napională, etc. Această prigoană prinde — în vremea prin care trecem — mă reţie de simbolTotdeauna Românul a fost împilat în propria lui tară, de toate jivinele streine, la care mai totdeauna s’au alăturat faliţii neamului.
CIHOSKY Scrisoarea l-a Excelenţei Sale Domnului Ministru de Răsboiu Motto: Voi sunte(i urmaşii Romei! M- Eminescu Excelentă. Nu ştiu cum aş face să vă încredinţez despre sincerilatea celor ce am onoarea să vă adresez, pe calea aceasta. Doresc ca ironia, ce fără voia mea se desprinde din rândurile acestea, sa o consideraţi ca o firească emanare a ciudatelor împreju rări în care, — pe deasupra legilor utilitare şi sufletului Ţării, — căutaţi să aruncaţi pe Maiorul BăgulescuÎnainte de toate vă rog. Domnule Ministru, să primiţi respectuoa sele mele mulţumiri pentru felul cum înţelegeţi să prigoniţi pe acest erou al oştirii noastre naţionale. Sunt un român cu suflet curat, îmi iubesc Patria şi Neamul aşa cum îmi dictează cel mai firesc dintre instincte şi aşa cum m’au în văţat dascălii mei. Aproape că aş iubi şi pe Excelenţa Voastră, după chipul cum prin prigoana Maiorului Băgulescu contribuc, într’o neaş teptată măsură, la înălţarea noastră sufleteascăDar veţi înţelege că dragostea mea românească merge aiurea, rezervând totuşi Excelentei Voastre cele mai respectuoase şi mai sin cere mulţumiri, peri,trucă prin nepreţuita Excelentei Voastre negri-
— 7 cepere, contribuiţi La creearea unui prototip de neîntinată iubire de Neam şi Ţară. pentru că ne daţi omul care ne trebuie şi pe care de -atâta vreme îl căutăm. Printr o prigoană fără ele pereche chiar în această binecuvântată România Mare, executată cu o excelentă ardoare de excelentele Exce lentei Voastre organe de represiune politico-militară: Hanzu, Carapancea et Comp... stigmatizaţi, d-Ie Ministru, un simbol de abnegaţie în lupta pe care Neamul Românesc înţelege să o dea contra acelora care-i batjocoresc suveranitatea, îi fură dreptul la viaţă şi vor ca să-l stârpească de pe aceste meleaguri, de care veacuri de sânge şi de la crimi îl leagă în mod indisolubilDesigur că aţi chemat pe Maiorul Băgulescu în Cabinetul ministe rial, pentru ca să vă convingeţi de caracterul şi de felul de a gândi şi a simţi al „umilului*' Excelenţei Voastre subaltern. La ce convingere veţi fi ajuns nu ştiu, dar ştiu una, că discer nământul Excelenţei Voastre, a dat greş. Domnule Ministru, nu v’ali uitat nici odată în ochii Maiorului Băgulescu, pentru ca să puteţi ceti în sufletul lui. Ochii aceştia pot să vorbească mai mult decât îi este în găduit „unui biet'* Maior să vorbească în faţa unui Ministru „pan" generai de divizie. — Vă doresc să ajungeţi şi de Corp de Armată, din toată inima şi sunt convins că meritaţi şi bastonul de mareşal în raniţa ministerială — depinde numai de felul cum veţi şti să apăreţi cât meri :pocăit şi mai umil în fata d-lui MadgearuOchii aceştia au pândit mii de veacuri în codrii Carpaţilor, ochii aceştia arşi de arşiţa câmpului şi focul lacrimilor unei milenare robii. Ochii ce vă privesc cu desnădejdea celor opt sute de mii de mu ribunzi, care căutând cerul cu lumina lor stinsă, se întrebau: La ce murim cu toţii? E oare o închipuire, iubirea de brazda strămoşească? Şi aceluiaş soldat pe care în numele Patriei şi Regelui îl trimeteaţi eri să moară în lupta cu duşmanii, astăzi după ordinul omului lui Makensen să-i ordonaţi sa nu-şi mai iubească Ţara şi Neamul. Strigaţi atunci în gura mare că iubirea de Ţară este un articol din Constituţie, este o lege votată de 400 de deputaţi şi 180 senatori, toţi cu demisiile în alb. Ori. poate vocea sângelui, vocea vre unui înaintaş din veacul al XV-lea cere prin mâna Excelentei Voastre pedeapsa nepotului, al cărui strămoş a arat cu strămoşul Excelentei-V’oaslre Dumbrava Roşie• îmi veţi permite, Excelenţa, ca pe această cale să arăt în celelalte 11 scrisori ce vor urma, drumul de fapte, din şi de după răsboiu, al Excelenţei Voastre, căci pe ale „umilului vostru" prigonit subaltern — şi aceasta speram nu pentru multă vreme, le cunoaşte lumea destul de bine-
H. Dimitriu
Scrisoarea iha MOTTO: Giustizzia o mobile Quai pilim' al vento ... E come un seggio ministeriale.
Ori căi v’ar îndemna sângele atavic al strămoşilor Excelculei Voastre. ce au arat Dumbrava Moşie, oricât v'ar impune Stere şi Bont. ori câtă patimă aţi pune ca să striviţi pe Maiorul Băgulescu, cred lotuşi domnule, mimslrv. că în inima fiecărui. ,.Român4' sentimentele înăl ţătoare. nu se pot dicta, şi nu se. pol înfrânge. Şi dacă este aşa atunci de. ce această umilitoare mascaradă? Pentru ce vă jucaţi cu inimile acelora dintre subordonaţii d-voas(ră care au primit ordin să lovească într'un om, fiindcă îşi iubeşte Ţara? Diplomaţia cea cu multe feţe şi-a aşezat pentru întâia oară, in Răsărit, cuibul in patria d-voastră de origină, iar rezultatul a fost piei rea Ţării. De ce dar reeditaţi in patria adoptivă aceeaşi diplomaţie, a lui „Pio-trotzky". Căci lucrurile nu stau aşa de trandafiriu cum şi. le înch/pue Ex celenţa VoastrăNu este de pretins unui Ministru dc Ităsboiu să aibă această forţă* de discernământ — şi pentru d-voastră, d-le General de divizie, faptul acesta nu poate constitui o notă rea la memoriul d-voastră, ce stă în saltarul dela PreşedinţieDar ee-i. facem, Excelenţă, cu poporul. (E vorbo, de poporul nostru, nu de al Excelentei Voastre, al lui De. Mc., sau de poporul ce a eşit să aclame pe Virgilică Madgearu). Popontl este o fiinţă ciudată. Psihologia lui desigur nu o puteţi pricepe, din moment ce nu pricepeţi psihologia omuluiIn decursul veacurilor — va fi aflat şi Excelenta Voastră — po poarele şi-au făurit .anumite Simboluri, care exprimau sintetic cre zurile lor cele mai adevărate şi intime- Faptul este aşa de firesc, încât în zilele noastre, conducătorii iau aceasta ca un drept ce li se cuvine si hotărăsc prin „lege“, „comunicate'* sau „anumita presă*’ bine plă tită, că primul ministru sau cutare general este expresia naţiunei sau a oştirii.
9 — Aceasta-i departe de a fi. un adevărPoporul dacă nu urăşte pe acei dintre oamenii lui, pe care-i vede din.trodată, cocoţaţi în fruntea onorurilor şi în capiii bucatelor. dar -are pentru ei un sentiment care numai de dragoste nu poate să ţie. Ce poale deveni acest sentiment. când cei vizaţi caută să stri vească o legitimă credinţă a poporului, vă las, Excelentă, să întreve deţi singur. Ce poale stârni în inima poporului sdrobirea unul simbol, al unei. nobile cauze. este lesne de priceput. Căci, d-le ministru, Maiorul Băgulescu este un simbol al iubirei noastre ele .neam, o protestare contra înjosirii demnităţii noastre na ţionale, este un idol pe care poporul l-a întruchipat atunci când un crez s’a închegat în inima şi sufletul luiExcelenta Voastră voeşle să sădească în sufletele tuturor ostaşilor fapte sistem Marcovici- Poporul care line la această Tară doreşte din instinct, ostaşi ca Maiorul Băgulescu. Excelenţa-Voastrâ a găsit cu calc să inăpustească asupra lui ţoale organele justiţiei militare. E vorba. Excelentă, de aceiaşi justiţie care ?.'a arătat atât de „serviabilă” şi de „pricepută” în recentul pro ces al fasciştilor condamnaţi de consiliul de răsboiu, iar sentinţa ca sată de consiliul de revizie. Ce a rămas din toată această mascardă: Doar 10 suflete sfărâmate, suflete de vrednici luptători, şi o tresa în plus la chipiul d-lui. comisar regal. Recunoaştem. Excelentă, că astăzi o tresă costă.-, scumpDar fiindcă justiţia nu a putut încadra pe Maiorul Băgulescu în unui din cele peste 200 de articole, v'uti transformat singur, d-îc Mi nistru. în Preşedinte, in Consiliu de Răsboiu şi în Comisar Regal, dis punând cele dc necuviinţă. Şi atunci ne întrebămExcelentă, ce autoritate mai poate să mai aibă justiţia militară a Tării, pe care o preumblaţi după anotimpurile politice, din oraş în oraş, dela caz la caz, aşa cum ca: se preumblă dela guvern la guvtm. de la ministru la ministru, nici odată una şi. aceeaşi, mereu schimbătoare, proslăvind astăzi ceeace eri condamna şi condamnând azi, ceeace mâine va proslăviNumai mâine. Excelentă, să nu’ne trezim cu Lemn.
Scrisoarea lîî-a MOTTO: „C’un vers subţire ca un ac Pe frontispiciul veşniciei Să te fixez ca pe-un gândac '. Topîrceamt Ştim că mulţi din predecesorii Excelentei Voastre au fost serviabili faţă de partidul care le-a întins fotoliul ministerial. Dar dela a fi ser viabil până la a deveni slugă, Excelentă, este un pas pe care oricât l-am căuta, nu-1 vom găsi descris în regulamentele militare la cate goria-.; păsurilor. Suntem mulţumiţi să ştim că in ce priveşte pe Excelenta Voastră, nu a fost nevoe de o acomodare la- mediu. Nu vă lipseşte nimic din .acti vitatea, tactica şi strategia colegilor Dvs- de bancă ministerială: Jj. RIoaniţesciţ, Virgil Madgearu, Sever Bqcu, Voicu Niţescu... Iar acolo unde perspicacitatea Excelentei Voastre stă la îndoială, sfatul prompt a. lui C. Stere vine să facă luminăDar dacă nu te-ai rătăcit, Excelentă, printre camarazii ministe riali, te-ai rătăcit, d-le general, printre Cavalerii Ord- .,Mihai Viteazul*'. llustrissimul De• Re. d cerni prin presă un minister; Excelenta Voastră v’aţi trecut singur în istorie şi aţi obţinut „Miliaiu Viteazul“ prin broşură. In adevăr generalul Ilenrik Cihosky, Excelentă, a descris îndouă broşuri faptele bravului comandant al Diviziei 10-a la Mărăseşti, care s'a întâmplat să fie generalul.-. Cihosky Henry- Faptul că nu aţi semnat broşura cu numele Excelenţii Voastre, ci. cu titlul unităţii ce comandaţi, dovedeşte, domnule ministru, că pe vremea aceea mai vi bra în sufletul Excelenţei Voastre, un••. călcâi de caracter. Ioaniţescu lovitură de proporţii cihoschiene vTa reuşi pe deplin: A sosit „Mihai Viteazul'* şi nemurirea, căci mulţi din marii noştri istorici militari, cari n‘au văzut frontul, dar au Unut să-l descrie oră cu oră, au găsit în broşurile Excelenţei Voastre.-.- „adevărate isvoare”. Singurul cusur este că în Divizia a 10-a au mai fost în afară de Excelenţa Voastră şi oarecari ofiţeri si soldaţi- In vremea democrcitică prin care trecem aş propune, Excelenţă, ca această prostime să fie împuşcată• Căci prostimea, domnule ministru, spune tocmai deandoaselea de cum scriu broşurile comandantului Diviziei, a 10 a.
— 11 — i n oarecare General Lupaşcit, fost comandant de regiment în divizia Excelentei Voastre şi Cavaler al Ord• ,,Mihai Viteazul“ pentru fapte de bravură•. nu ele broşură — a 'îndrăznit, Excelentă, să co mită o crimă: A scos in 1921 o carte de 414 pag. Cartea poartă titlul „Din răsboiul nostru- In lumina adevărului" şi c tipărită la Serv. Geo grafic al ArmateiLa pagina 2S8 se arată că ofiţerii din jurul Excelentei Voastre, se ocupau în ajunul bătăliei dela Mărăşeşli mai mult .cu aprovizio narea de-., dame, ceeace a bine meritat dela Excelenta Voastră grab nică înaintare şi decorare. Cat de fericiţi suntem, Excelentă, când ştim că şi astăzi vă ocu paţi cat mai de aproape „apreciind până la sacrificiul de sine familia camaradului" [Vezi „Ordinea". 4 Sept. 1929). îmi veţi permiteExcelentă, ca în scrisorile următoare să mă ocup de activitatea generalului Cihosky în bătălia dela Mărăşeşli■
Scrisoarea IV-a MOTTO: i Răzeşul (ostaş): „Vai de dreptatea leşească! Vai de bunătăţi streinef / nin păcălit măi fârtate! Rău neram păcălit" Vulpoiu (ostaş) : „Vezi bine 1”. B. P. Hasdeu Excelentă, cartea generalului Lupaşcu cuprinde în cele 414 pag. o ierie de documente. Mă veţi ierta că in cele câteva scrisori ce vor ■urma, nu voi putea stărui de cât asupra acelor fapte care fixează mai luminos POLON—TRONE1UA Excelenţei Voastre. Şi fiindcă bătălia deja Mărăşeşti a durat zile, să începem. Ex celentă cu ziua întâia Ordinul superior de a ocupa frontul Diviziei a fă-a ruse, în noap tea de 31 Iulie spre I August, nu l-aţi executai, dric general, din mo tive ce vă privesc. Aceasta a făcut ca Divizia 15-a rusă, să părăsească a doua zi frontul, iar Regt- 10 Vânători şi Brigada 20 Infanterie din . Divizia Excelenţei Voastre, să intre in acţune fiind surprinse. Iată de butul, Excelenţă: Jumătate din Divizie a fost surprinsă şi a intrai In acţiune fără vre'un ordin al Excelentei Voastre• Lucrând după copul şi sufletul lor, şefii în subordine ou puiul restabili o situaţie, dar cu maxi pierderi. Rezultatul: Victoria s'a datorit înţelepciunii Excelenţei Voastre pentru... ORDINELE CARE NU LE-AŢI DAT, iar pierderile mari sau datorat subalternilor care cu sufletul şi viaţa lor au trebuit să repare o situaţie survenită din ilustra Excelentei Voastre nepri cepere. Dar Excelenta Voastră ce făcea în acele clipe? Ne spune tot cartea generalului Lupaşcu- Excelenta Voastră cău taţi un post de comandă cât' mai adăpostit, postul fixat la Diocheti prin ordinul No- 32 al Armatei I-a părându-vă ..prea expus"Prin ordinul d-voastâ către trupe, v’aţi fixat, postul de comandă în-., regiunea (?) Moviliţa-SPERIETI, dar când primele lovituri de tun au început să cadă în elementele înaintate ale Diviziei. Excelenţa, Voastră s'a, SPERIAT şi a plecat din regiunea SPERIEŢI tocmai la T ROTII ŞANUL, mult departe de front şi cu totul excentric pentru Di vizia ce comandaţi. Alegerea acestui post de comandă a avut o dublă calitate: A ferit pe Excelenta Voastră de focul inamicului, dând fericita posibilitate d-lui Ioanitescu care pe atunci frământa pâine la o manutanţă şi d-lui Virgil Madgearu care înnumăra pieile cailor morţi, la un depozit să vă aibă astăzi coleg de bancă ministerială. Calitatea a doua şi cea mali importantă a fost că lipsind trupele Diviziei de ordinele Exce lentei Voastre — din cauza depărtării şi ruperii firelor telefonice — fiecare comandant — după cum vom vedea — a lucrat după price perea şi firea lui. Şi cum pe aceşti comandanţi îi chema: 0pre6c\i, Şerbescu, Lupaşcu-Stejar, Jippa^ etc., iar nu Sperietowski, victoriile câştigate de ei nu puteau fi decât ale... generalului Ciliosky.
î
!
i
— 13 — Ar trebui să mă declar părtinitor şi împotriva Excelentei Voastre dacă nu aş recunoaşte că victoria Diviziei a 10-a din prima zi se datoreşteABSENŢEI EXCELENŢEI VOASTRE DE PE FRONT. Acesta este adevărul spus româneşte. Adevărul după broşura scrisă de Dv-, Excelentă, deci „adevărul istoric“ ar fi: (Cităm după broşura Excelentei Voastre). „Comandantul Regt. JO Vânători, vă zând pe Ruşi că fug de pe poziţie, cere aprobarea Diviziei do a ataca pe inamic'4... ..Primind aprobarea de a contra-ataca, Itegt. 10 Vână tori, a .reuşit să pună stăpânire pe creasta Cotii 334“Regt. 10. Vânători fiind apoi încolţit de artileria ş’i infanteria ina mică, „Divizia a 10-a dă următorul ordin Brigăzii 20 Inf. Intraţi ime diat în acţiune şi susţineţi mişcarea Vânătorilor, atacând cu toată vi goarea, pentru a respinge cu orice preţ pe inamic spre a nu se pierde creasta4'. Âşă decretează broşura Excelentei Voastre. La pag J/4 generalul Lupaşcu-Stejarx), asupra celor de mai sus. scrie: „Este de observat că generalul Cihosky nu dă nici numărul, nici data şi ora ordinelor şi rapoartelor despre care spune că au fost schim bate intre dânsul şi comandanţii. Regt.• 10 Vânători şi al Brig• 20 Inf. şi nici calea — mijlocul — prin care au mers aceste ordine sau ra poarte. Căci D-sa era la Troluşanul iar firele telefonice după cum în săşi. D-sa arată in broşură erau rupte din cauza bombarda mentuUii“. In plus, Lt. Col. Oprescu C-tin a deelart că a intrat în luptă din propria iniţiativă. Col. Şerbescu comandantul Brig. 20 inf. deasemeni. Creasta 33i a fod tot timpul bătăliei dela Mărăşeşti iu stăpânirea Nem ţilor. Afirmaţia că masivul deluros dintre Suşiţa şi Zăbrăuţ. a rămas in mâna noastră, este neexactă. Deci câte afnmatiuni, atâtea necxactitâti şi ceeace e mai trist este că Excelenta Voastră când a ajuns subşeful Marelui Stat Maior în 1919, s’a folosit de acest înalt post pentru a reproduce broşurile sale inexacte în buletinul Marelui Cartier General. Să judece acum cetitorii, cine ia -premiul în darea de comunicate falşe '■ D. /?• loaniţescu care minte de circumstanţă pentru 800-000 de lei. chiria casei, sau generalul Cilwscky care minte peste sufletele mor ţilor şi care îşi trece cu. o diplomatică abilitate, dela înălţimea postului încredinţat, neadevărurile in istoria oficială a răsboiului. decretând prin aceasta la toii Românii, prezenţi şi viitori — minciuna. Au fost bravi coloneii: Şerbescu, Oprescu, Jippa şi Lupaşcu, etc., dar fiindcă nu s’au asociat neadevărului, Col. Oprescu asuprit şi declasat sa făcut general la 7 ani în urma camarazilor săi; comandantul bri găzii dela Mărăşeşti, Col. Şerbescu, general dc brigadă încă de acum 10 ani — căci era general la ocuparea Budapestei, astăzi este tot general de brigadă într’un colt uitat de Ţară, iar generalul Lupaşcu în afară de cadrele active ale Armatei. Recunoaştem, că mânia Excelentei Voastre ştie să lovească fără de cruţare şi fără de uitare atunci când are de acoperit adevărul şi. că imgoana împotriva Maiorului Băgulescu este ceva obişnuit pentru Excelenta Voastră•
i
1) Cartea generalului Lupaşcu a fost amănunţit cercetată la Ministerul de Kăsboiu — în urma plângerii generalului Cihosky — dar toate cele relatate gă* sindu*se adevărate, chestiunea s'a declarat... închisă*
Scrisoarea V-a MOTTO: ..Ga, Leahul cel pizmătareţ care alia nu visează Decât el să so ridice şi toată lumea să cază’’. B. P. Hascleu. Socoteam iu Excelenţa Voastrăf care hi dreptul numelui are în condica dela Senat epitetul ornant de „•naţional ţărănist“. a deprins un dram de diplomatic de când s'a înscris în acest partid, luminăndvsc la şcoala savantă a lui Virpil Madgcarii şi D- II. îoaniţescu. Mărturisim. Domnule General Cihosky. ca nc-am înşelat. încă dela Mărăşeşti aţi arătat că diplomaţia este pentru Dv. moştenită din stră moşi- Tot strămoşii vă scuză. Domnule Ministru, doza de grandomanie şi severitate ce o arătoti fată dc cei mai mici, de linguşirea şi ploco neala ce o arătaţi fală de cei mai mari. Deşi luptător în marele răsboiu, nimic din sufletul acelora nu vă opreşte să fiii slugarnic fală dc Stere trădătorul, cu afecţiune fală de Pompiliu toau/tescu semnatarul de ausweissuri, umil ascultător al sedentarului Madacarii. . Şi acum. Excelentă, să trecem la ziua a doua a bătăliei dc la Mă răşeşti. Cele scrise de Excelenta Voastră în broşură, la. pag. 55., să ne per miteţi să o spunem. Domnule Ministru, sunt tot atât de adevărate ca şi... dcşteptăciunea domnului BocuNu .suntem exigenţi şi trebue să vă acordăm circumstanţe uşurătoarc asupra relatării „din neştiinţă“ a celor petrecute pe front şi în ziua de 2 August- Circumstanţa o procură postul Excelenţei Voastre aşezat tocmai la Troluşanu, unde chiar în timpul celor mai vajnice bombardamente era „linişte şi voie bună’. Pentru cele petrecute in ziua întâia. lo(i ofiţerii ce au participat, la lupte v’au- desmmf.it, Excelentă. şi în zadar veţi căuta astăzi când sunteţi Ministru de .llăsbohi. ca prin presiuni să obţineţi o aprobare intru cât declaraţiile au fost făcute fală de martori, şi aclesca. ori în scris. Acclaş lucru îl fac ostaşii subalterni din Divizia Excelentei Voastre şi. pentru faptele din ziua doua, trecute în broşură: le desmint. ..Din toate relaţiile ofiţerilor de infanterie părtaşi direcţi la acţiu nea din 2 August nu se găseşte nici un singur cuvânt din care să reiasă că generalul Cihosky ar fi avut vre-un rol cât de mic în des făşurarea si conducerea acestei acţiuni- Ei arată că atacul inamic din seara dc 2 August-a ■început-dela-Vest, adică dela dreapta, asupra stângei Diviziei1'1‘4-a ruse ca s> întins spre Est trecând p'e la P. Ti Chicera cota 334 până către cota 278".'*'• • •"
— 15 — Dar despre „cele 7 atacuri date de inamic in cursul nopţii". (aşa scrie broşura) ce aţi putea să ne spuneţi, Domnule General Cihosky ? In adevăr socotim că pentru respingerea lor va fi dat Excelenţa Voastră ordine judicioase şi necontestate, întrucât ofiţerii combatanţi din di vizia Excelenţei Voastre neluând parte la ele r— pe simplul motiv că rCau existat — nu vă pot de data aceasta contrazice. Iată cum, Dom nule Ministru, constatăm cu regret că nici în ziua a doua nu piitem găsi urma activităţii şi înţelepciunei Excelenţei Voastre• Deaceea cit părere de rău trecem mai departe — la 3 August 1917. Sa cităm faptele tot din broşura Excelenţei Voastre. In rezumat: La orele 19,30 s’a deslănţuit o ploaie torenţială- Inamicul a atacat prin surprindere regimentele 38 şi 39 infanterie, dar i s’a făcut faţă. La un moment dat extrema dreaptă a batalionului I din reg 39 inf. a dat puţin înapoi (N.A., Din cauza panicii, nu atacului). Şi acum reproduc textual rânduri din broşura Excelenţei Voastre. Comandantul brio. 19 inf., DIN INIŢIATIVA SA a dat ordin re zervei de brig• de a înainta dela pădurea Creanga Babei în direcţia în care 'inamicul a pronunţat atacul, iar în locul acestei rezerve Comandantul Brigadci a. dat ordin rezervei de Divizie dela flancul stâng să înainteze la pădurea Creanga Babei ocupând locul rezervei de brigLa ora 19,40 artileria inamică intensifică bombardamentul iar infanteria inamică atacând apoi pătrunde în Valea Stâlpului unde e întâmpinată şi respinsă de Reg. 10 Vânători şi de un bat• din reg. 23 Inf. (extras din broşură). După cum se vede. Excelenţă, fiecare comandant a lucrat „potrivit regulamentului armei sale-’. Mai mult încă; însăşi rezerva de Div• dela dreapta Diviziei (reg. 10 Vânători şi 2 Bat. din Rgl. 23) .s’a mişcat după ordinele comandanţilor. Treime, să mărturisim că aţi avut şi. Excelenţa Voastră activitate* Ea sa rezumat intr'un raport înaintat. M. S* Regelui. în care se arată printre altele cum reg. 10 Vânători trecând ,.prin focul, omorîtor al artileriei inamice reia de 3 ori poziţia din stăpânirea, germanilor producându-le pierderi însemnate'. Ori toate pierderile, regimentului 10 Vânători în această luptă în rare se roia de 3 ori o poziţie, cte. ele., este după buletinul de pierderi al reg- 10 Vânători de... 7 răniţi şi. nici, un mort• Aud ? Sfinţi Excelenţa Voastră că M- S. Regele nu va coborî, până bi controlul unui buletin de regiment. Vă rugăm insă. Excelenţă, să nu că supăraţi că istoria se vede nevoită să coboare, căci. Domnule Mi nistru. noi nu vrem să scrim istoria in mod grecesc. Şi deaceea ori cât mă căznesc de 3 zile. nu pot găsi (vă rog să mă iertaţi) -- degetul genialităţii Excelenţei VoastreNemţii atacă de 3 zile- Unde-i. Domnule General, ideea Dv. de apărare şi planul de manevră pe care orice comandant trebue să-l dea, căci ilustra frază : „ocupaţi sectorul şi rezistaţi până la ultimul om-., iar eu mă adăpostesc la Trotuşanu, — este o frază banală, în oare pe lângă sărăcia concepţiei străluceşte. Excelenţă, şi laşitatea sufletului. Do câte ori nu am primit acest ordin laconic, in răsboiu, pentru ca în colo mai grele momente când era nevoie de judecata unuia ca Dv.. să nu-l putem găsi pe tot firmamentul. Din desfăşurarea luptelor in curs de trei zile. am înţeles. Domnule Generat Cihosky. că aveaţi la dispoziţie: Regi- 3 Ari., Divizionul Maior Mazilii şi Divizionul rus al Lt. Col. Fcdulaev. Datoria Excelenţei Voastre, şi a prea iubitului Excelenţei Voastre subaltern. Comandant de Brigadă, era să întocmiţi nn plan comun de »
16 actfiune ftcnlru această artilerie. Acest plan, Domnule General, na • existat — aşa cel puţin încredinţează comandanţii de regimente şi divizioane şi, neexistând nici până la sfârşitul bătăliei dela Mărăşeşli, fiecare comandant a lucrat numai din propria sa iniţiativă şi pricepere. Adică să avem iertare. Excelentă, un plan a fost trimes artileriei, dar aceasta s'a petrecut a doua zi după terminarea marei bătălii, adică in ziua de 7 August. Decc ? Era nevoie ca să rămână la istoric. Unde se mai pune că acest, plan întocmit, după încheierea actiunei. putea fi lucrat mai judicios, mai ireproşabil — cred .şi eu — mai în cunoştinţă de cauză, mai cihoschiceşte. Trebue să stârnesc, Excelentă ,asupra acestei tactici specifice, pe care a ti urinai-o cu credinţă, adică: subalternii au luptat după copul lor iar ordinul care trebuia dat înaintea luptei, mai întotdeauna era scris în carnet — ca să fie pomenire — după ce primeaţi rapoartele de cum s'a desfăşurat lupta.- Zău, Excelentă, decc nu breveta(i acest inf/cnios sistem şi decc inul impuneli când luaţi parte în comisia pentru examinarea candidaţilor la gradul de general. Dacărl aveţi în suflet, de ce nu l-aţi pune şi. pe. hârtie. De ce să-l folosească numai Morcovici, Excelenţă. Se vor întreba cetitoriiCum, Excelenta Sa marele general Cihosky n a dat nici un ordin, nu a contribuit eu nimic la marea bă tălie ? Ii rugăm să aibă putină răbdare, căci vom cita în original fai moasele ordine şi măsuri, şi aceasta pentru a ilustra pe veci incapa citatea dublată de laşitate, lipsa de cavalerism şi de răspundere. Nu de alfa, Excelentă, dar suntem informaţi că aţi începui să vă manifestaţi voinţa de a. fi generalisim inlr'vn viitor răsboiu. Doamne, păzeşte-ne de răvooiu. dor mai ales de un aşa generalisimi
Scrisoarea Vl-a MOTTO : Minsky despre vitejia lui Răsvan sau gene ralul Cihosky, despre vitejia generalului Cdt. al Div. 13, Popescu Sanitarii: ..Eu- nu recunosc aceasta. Nu se chiamă vitejie, A nu te teme de moarte numai din...obr&snicie“. 13. P. Hasdeu In ziua de 4 August frontul Div. Excelentei-V oastre nu a avid de suferit nici un alcic. A fost de o parte si de alta bombardament de arti lerie. Către ora 10,30 noaptea, Nemţii au trimes câteva patrule de re cunoaştere — aşa spune şi broşura Excelentei-Voasire. In ziua de o August, acelaş bombardament de artilerie, deoparte şl de alta, întărit pe seară de inamic, asupra regiunei Movili(a-Diochefi, adică acolo unde afi primit ordin să aveţi postul de comandă, acolo unde a(i spus în primul ordin că aveţi să vă cam găsiţi, dor unde nu aii fost nici o clipă. Recunoaştem că în această privinţă — conservarea cojocului — cili întrecut ori ce prevedere. In noaptea de 5 spre 6 August, Regi. 38 lnf. (Bal. 1 şi 2) şi-a recti ficat frontul cu 100-200 m. spre Sud. Această rectificare s'a făcut fără nici un incident şi fără nici o pierdere pentru Regi. 38 lnf. — aşa în credinţează subalternii Excelentei Voastre — deoarece frontul acestui regt. se găsea departe de al inamicului cic 400-800 de m. Pentru a vă face, D-le Ministru, şi din această neînsemnată opera ţie o mare victorie a Diviziei ce comandaţi, afi adăogat la broşura al oa rei autor sunteţi, o hartă la scara 1 :20.000—ca să pară mai mare terenul ocupat fără nici o luptă şi pe care l-afi dat drept teren cucerit. Şi acum, ilustre domnule general, să trecem la importanta zi de 6 August. „Pentru a da o strălucire şi mai mare acţiunei Div. 10 în ziua de 6 Aug., din care să culeagă dânsul mai uşor şi mai din belşug glorie, generahd Cihosky a publicat o a doua broşură, specială pentru acea zi, intitulată: Operaţiile Div. 10 în ziua de 6 August(pag. 339, voi. generalului Lupaşcu-Stejar). In ziua de 6 August, Div. 13 şi 14 aveau să execute incursiuni în frontul inamic. Pe frontul diviziei Excelenţei Voastre aveau să se exe cute numai tragerile obişnuite de' artilerie, care trebuiau să înceapă odată pe tot frontul (ora 15,15). De aceea pentru Div. Excelenţei Voastre care nu ataca, s‘au fixat numai 750 de lovituri pentru întreaga artilerie. 2 Făuritorii României.
— 18 Chiar în broşură, arătaţi, Domnule Ministru, că aii deschis ziun de 6 August cu următorul ordin dat Brig. 10 art. : Artileria inamică acţionează asupra sectorului reg. 38 Inf. luaţi dispozifiuni pentru a se răspunde în acea parte1'. Din ordin p. Şeful de Stat Major Maior Gepleanu Ce cpncepţie sublimă şi ce preciziune, Excelentă. In adevăr, mai ales in apărare, un comandant de Div. îşi impune voin[a sa inamicului,' exercitându-şi comandamentul prin ducerea focului artileriei, pe punc tele dorite. Păcat. Excelentă, că şi „ordinaşul“ de mai sus nu poartă nici el măcar ilustra voastră semnătură. Dacă ne este permis, unde eraţi atunci, Domnule Ministru ? Şi magistralul ordin dat în numele Excelentei Voastre, s’a trans mis Regt. 3 Art. în chip şi mai magistral : Comandantid Brig. 10 Art. către Comandantul Regt. 3 Art. Artileria Div. 10 ordonă : Inamicul acţionează asupra sectorului Regt. 38 Inf. Luaţi dispozitiuni a se face tragere de represalii In aceea parte trăgându-se atâtea lovituri cât trage şi inamicul Din ordin Lt. P. Cristescu Trecem, Excelentă, peste comicul acestui ordin cu tragere de re presalii şi ne oprim la faptul că în Divizia ! Excelentei Voastre, ordi nele se dădeau alandala şi prin a doua mână. Este şi aceasta o tactică specifică a Excelentei Voastre. In locul Comand. Brig. de Art. semnează un locotenent de rezervă, un ordin care nici într’o operetă de pace nu şi-ar putea avea locul, necum în tragedia luptelor dcla Mărăşeşti- Unde eraţi oare, Excelentă, şi unde vă era scumpul şi iubitul dv. colaborator comandant de Brig. de Art., propus de Excelenta Voastră elogios pentru decorare. Ne.o spune lot cartea generalului Lupaşcu: Comandantul brigăzei era ocupat cu amenajarea locuinţei Exce lentei Voastre la Trotuşanu, dispunând ordinea fotoliilor şi scaunelor pluşate, furate din casa d-nei Vlădoianu --şi aceasta nu fără ordinul şi ştirea Excelentei Voastre. In aceasiă privinţă, Domnule Ministru, umilul Dvs. subaltern de atunci, astăzi ziarist şl scriitor, dl. Grecidescu ar putea să vă reamintească mai midie. Zorit cu aşezarea fotoliilor era logic, Excelenţă, ca excelentid Dvs. comandant de Brig. între graba şi arta aşezării fotoliilor, să strige lo cotenentului adjidant: la mai trage-i, dragă, şi un ordin pe front. Abia la ora 10,15, unităţile de artilerie care acţionau încă din cursul diminetei, au luat cunoştinţă de dispozitiunile pentru ziua de 6 August date de către Armată, Diviziei. Ati putea oare, Excelentă, să ne spuneţi care a fost planul de foc al artileriei pentru acea zi ?
■
— 19 — Potrivit obiceiului se poate să vă fi fabricat în camei şi pentru istoric un plan după terminarea luptei, dar plan, domnule ministru, artileria n‘a avut. Evenimentele neprevăzute şi bunul Dumnezeu — altul de cât D-zeul d-lui Bocu — au vrut însă ca posteritatea să nu fie văduvită de ordine cari să poarte în josul lor magistrala Excelentei Voastre apostilă. Şi iată că la ora 11,15. Corpul V Armată, iar la 11,30 Armata l-a — care deşi se găsea mult înapoi — vă face cunoscut de cele ce se pe treceau pe front: „Inamicul a atacat dreapta Biv. 13 (Rea. 47 şi 51 Ini.) care a cedat puţin teren11. In aceste clipe de grabnică liotărîre, Excelenta Voastră aţi dat următorul — a ce bijuterie — ordin scris colegului dvs. ce se găsea în fotoliul de pluş de alături (0 pentru ca ilustrul coleg retranscriindu-1 — era şi vremea de a se juca de-a scrisul — să-l transmită artileriei : Nr. 13 Trotuşanu 6-8-1917 ora 11.45. Divizia X-a către Bria. X Artilerie. „Inamicul a atacat dreapta Div. 13 (rea- 47 şi 51) care a cedat puţin". (Aceasta este fraza Armatei). ..Interveniţi cu art. Biv. şi cu artileria (/rea pentru a da sprijin inf. noastre, executând focuri contra inf. adverse“. (Aceasta c inteli gentă proprie). Cel. Div. X-a General „C1HOSKY Mă veţi ierta, Excelentă, dacă mintea mea umilă nu poate face deosebire între brillianteţa ordinului locotenentului de rezervă, cel cu tragerile de represalii şi ordinul Excelenţei Voastre, cel cu: executând focuri contra infanteriei adverse. Apoi ce-ar fi putut să execute artileria, alta decât focuri, Excelentă — baioneta la tun n’am aflat că s'a pus până astăzi — şi contra cui dacă nu contra infanteriei adverse. A noastră săraca era deâjuns de bătută de artileria vrăşmaşă. Sunt încredinţat, d-le ministru, că dacă astăzi un mic locotenent ar da un asemenea ordin, ar fi propus pentru îndepărtarea din armată. vezi, dragă Doamne, pentru o perlă de ordin ca acesta, era nevoe de o gândire de o jumătate de oră; de când aţi fost anunţaţi de C. 5 A. — pentru a concepe un atât de faimos ordin şi a-l înmâna peste bară fotoliului vecin. In aceste clipe — o jumătate de oră — ina micul ataca în plin frontul diviziei vecine, Excelenţă. „Credea oare Generalul Gihosky că inamicul va aştepta ordinele sale pentru a înainta la atac şi a da lovitura ?” (General Lupaşcu). Dar, Excelenţă, comedia tragică nu se poate opri aici. Faimosul Excelenţei Voastre sfetnic, cdt. de brig. — niciodată nu s’a adeverit mai mult zicătoarea : „Cum e turcul şi pistolul“— a dat pe dată tot la ora 11,45, altă bijuterie de ordin, în care cere comand, reg. 3 art. ca „să trimeată un călăreţ sau prin telefon la art. grea de 150 mm. ca să concure şi ea în Sectorul Div. 13, unde inamicul atacă“.
— 20 — înţelegem ele aici, Excelentă, că Divizia nu aven îcgătură cu'Ari. grea. Iar după semnarea ordinului, Cd-tul de brigadă nu a uitat să adauge şi să sublinieze următoarele: Alocaţia pentru azi, conf. ord. No. 61 a Div. este de 750‘proectile“. Ah! Infanterie. Infanterie, multe păcate fi-a mai fost dat, fie să. ispăşeşti! Adu-fi aminte — la 20 secunde cel mai târziu după ce ple cai la atac împotriva nemţilor, se înălţa dela ei un joc de rachete şi după alte 20 de secunde un uragan de joc şi de fier deslănt-uia artile ria lor de toate calibrele pe capul tău. Iar când erai, iu, atacată, cine poale demonstra mai eloquenl ce. se petrecea cu tine, decât cele constatate la Divizia Inăliimei Sale gene ral ului Cikowsclqj ilenrg. Atacată în plin de ari. şi inj. inamică, trebuia să ştie şi să intervie Armata şi Corpul de Armată — Excelentei Sale ii trebuia o jumă tate de oră ca să comunice măsura, luată vecinului de masă, urmând ca acesta să comunice în scris afini subaltern ca să frimmtă o mâr lungă la artileria grea — Dumnezeu ştie unde va fi fost şi ea — pentru ca să inccapă tragerea. Şi în astfel de împrejurări să nu lipsească nici celebra notă care interzice arlilerei să tragă mai mult de 750 prooc’.ile. Ah! Se vede că de aici a pleca! concepţia armatei defensive ex pusă acum câle-va zile în 'Cameră, de Prim Ministrul Excelentei I aia sire. Bravii ostaşi ai rog. 47 şi 51, ar ei fost făcuţi una cu pământul de nu ar fi fost .iniţiativa subalternilor Excelentei Voastre, iar J)-nui edt. al Brig. de Ari. primea chiar a doua zi din partea Excelenţei Voastre, răsplata meritată: „pentru bravura. (?) şi destoinicia (!) cu care a condus acţiunea artileriei sale în luptele clela Danciu din 1-7 August 1917, asigurând (!) succesul inf. il propun pentru .,Coroana Românieilu cu spade şi panglică de virtutea militară în gradul de Comandor“. Şi aceste propuneri Sunătoare care aveau la bază atât neadevăr nu vizau, d-le general, atât decorarea subalternilor, cât vânau mai ales împrejurarea de a pune sub ochii M. Sale faptele, nu do legendă „ci dc basm“ pe care vi se părea că le-aţi comis. Fiindcă, Excelenta Voastră, a(i dorit să vă descrieţi competenta zilei de 6 August într’o broşură întreagă, să-mi permiteţi şi mic a urmări geniala acţiune a Excelentei Voastre şi în scrisorile următoare.
Scrisoarea VH-a Motto: Unite eşti tu Vodă Ştefan. Ca să-l pui iarăşi la jug! Dându-vă osteneala ca să scoateţi o broşură, nu a fost suficient, Excelenţă, să arătaţi că graţie înădţimei excelentei voastre concepţii pe care mu avut prilejul s‘o apreciem iu scrisoarea trecută — Dic. X >'a corn pariat vitejeşte, ci af.i căutat să demonstraţi». în subsidiar, că aii fost salvatorul Div. 13, implicit al frontului întreg: dela Marăşeşti v compris — „salvatorul Moldovei". — Unde eşti, tu Vodă Ştefan ! In broşura Excelenţei Voastre, arătati că la ora 12,15, Corpul do Armată v‘a făcut cunoscut ■ „Biv. 13 raportează că inamicul atacă puternic aripa sa dreaptă şi că Regi. 47 Inf. este respins şi se retrage Ba bine că nu—Ce era să facă nenorocitul regiment când ajutorul ee-1 aştepta din partea Excelentei Voastre, sosea aşa de prompt. Si tuaţia s‘a mai dres în parte prin iniţiativa comandantului Reg. 3 Art. si comand. Artileriei Grele, cari au intrat în acţiune înainte de a aş tepta sosirea mâr(oagci încărcată cu... desordine, iar când au primit ordinele le-au pus la dosar şi-au tras 24-78 proiectile în loc de 750. câte aţi ordonat. Un comandant de divizie îşi manifestă voinţa sa. comandamentul, prin artileria ce o are la dispoziţie şi prin jocul rezervelor. .Jocul re zervelor exteriorizează pe lângă concepţie şi sufletul comandoului ni. Cum aţi dirijai artileria, am văzul. In privinţa, rezervei vom vedea, Excelenţă, genialitatea cu care aţi manevrai-o. Treime să recunoaştem, Domnule Ministru, că în aceste împre jurări critice, aţi fost pus în situaţia să luaţi singura şi prima măsură de concepţie, în lupta dela Mătrăşeşti. Manevra dela Austerlitz, Jena şi Montmirail, a lui Napoleon, ră mâne în eclipsă, Excelenţă. La ora 12,25, Domnule General, ati dat ordinul No. 25 care începe astfel : No. 25, Postul de comandă — 6 August ora 12,25 p. m. Comandantul Diviziei X-a către Comandantul Detaşament ulm Regt. 23 lnf. Maior Abramescu. Veţi.pleca imediat pentru a recunoaşte şi întări poziţiunile Fitio■ fieşti. Movili(a-Cloravi. astfel cum se arată pe crochiu. „Ambele aceste două linii se vor lega spre flanctă drept (NordVest) cu linie de fortificaţie existentă..!1
4003
— 22 — Ordinul este opera şi poartă semnătura Excelentei Voastre. Să ne fie permis. Domnule Ministru, să facem următoarele cons tatări : Detaşamentul Maior Âbramescu (2 batal.) constituia rezerva Corp. V Armată, pusă însă la dispoziţia Excelentei Voastre. • Div. 13 peste care se năpustise inamicul şi isbutise să respingă Rgt. 47 Inf., din cauză că Excelenta Voastră ati înţeles să-i susţineţi flancul cu artileria, după cum am văzut în scrisorile trecute — avea dreptul să se aştepte la intervenţia promptă a rezervei Corpului de Armată. Excelentei Voastră, în loc să împingeţi rezerva înainte şi s*o vârâţi în luptă pentru a restabili o situaţie, o trimiteţi să execute lu crări de sapă, tocmai la Nord-Est de Fitioneşti, adică la 7 km. mai înapoi de unde se găsea (Movilita) şi la 14 km. departe de punctul unde trebuia să intervină, (legătura între frontul Div. 13 şi Div. 10). In regulamentele atunci în vigoare era un articol, Excelentă, care trata drept cea mai mare greşeală o faptă ca aceea de mai sus — şi dacă nu spunea textual cuvântul „laşitate”, el rezulta cu prisosinţă din conţinutul frazei. Măsura Excelentei Voastre denotă : t. Frică şi nestăpânire de sine — gândul la retragere, nu la rezis tentă, domnule „salvator al Moldovei18. 2. Lipsa de camaraderie, laşitatea cât şi sentimentul de frică al Excelenţei Voastre, era amestecat cu sentimentul satisfacţiei şi in vidiei faţă de ştirbirea gloriei unuia din cei mai bravi generali, cum era comandantul Div. 13. Las ca în memoriile ce socotesc cd vor fi publicate de generalul Popescu-Sanitaru, să vadă şi urmaşii că laşitatea Exclenţei Voastre, a egalat nepriceperea. Sentimentul mulţumirii pentru Excelenta Voastră, nu a durat însă decât o jumătate de oră, fiindcă la ora 13 Corpul V Armată v‘a transmis următoarea informatic telegrafică : „Divizia 13 atacă pe frontal reg. 47 şi 51 Inf. Leg. 47 a pierdut prima linie de tranşee, reg. 51 se menţine. „In acest moment contra- atacul continuă, pentru a reocupa tran şeele pierdute de reg. 47“. La această înştiinţare, Excelenta Voastră, „nu a găsit cu cale să ia absolut nici o dispoziţie noua“ spune cartea generalului Lupaşcu, la pag. 351. Deci după ordinul şi concepţia Dvs„ detaşamentul rezervă Maior Âbramescu îşi continua drumul, spre Fitioneşti. Ba o dispoziţie a fost luată, Excelentă, : după ce Divizia 13 şi-a restabilit situaţia, după ce ati văzut cum au decurs evenimentele, ati scris în broşură la pag. 14 : „Cu toate că inamicul a cdacat viguros Div. 10 (N. A. a Excelenţei Voastre, nu Div. 13!) Div. nu a dat nici un pas înapoi Atacul viguros împotriva Div. X, este o neexactitate şi aceasta o încredinţează chiar ofiţerii din Divizie : „Ei bine, cine oare ar putea afirma că în aceste condiţiuni exlrafavorabile pentru Div. X, această Divizie ar fi putut da înapoi fără a fi comis un act de gravă incapacitate şi de criminală laşitate ?“ (General Lupaşcu-Stejar)
- 23 La ora 14,10, Excelenţa Voastră a primit din partea Corpului V Armată următoarea notă telefonică : „Div. 13 a ocupat tranşeele inamicului''. Nu ne putem explica, Domnule General, cum în broşura în care faceţi lux de detalii, nu pomeniţi nimic de un fapt atât de important, ca manevrarea rezervei (detaşamentul Maior Abramescu)Am putea să credem într’o simplă omitere fără intenţii, Ilustră Excelenţă, dacă ordinul No. 25, prin care în loc să trimeteţi rezerva la atac, o trimeteţi înapoi la lucrările de sapă, nu ar purta în josul lui, următoarea menţiune : „Originalul a fost cerut şi înapoiat Div. X, astăzi 8 Aug. ora 7,15 ‘ (ss) Sub. LI. Bulgaru Adjutantul Cd. rezervei Nu aşa, că e frumos, tare frumos, Excelenţă. După ce-am văzut cum fabricaţi în carnete, ordine pentru istoric—« după ce luptele aveau loc — acum asistăm la sechestrarea şi anularea singurului ordin de concepţie ce l-aţi dat în luptele dela Mărăşeşti. In adevăr, putem; socoti acest procedeu original, unic şi mai ales cinic. Cu această ocazie vă mai reamintesc, Excelenţă, că ordinul do mai sus dat la ora 12.25, poartă Nr. 25, iar ordinul următor dat în aceiaşi zi (6 August, ora 12,30) poartă No. 15. Se vede că, Excelenţa Voastră, dădea ordine din... diferite carnete cu diferite date (sau poate erau mai mulţi comandanţi de divizie la Div. X-a), majoritatea lor fiind ante-datate pentru a corespunde situaţiei. Corpul V Armată văzând blestemăţia comisă de măsura Excelenţei Voastre — trimiterea rezervei la sapă, — intervine cu ordinul No. 147. întorcând rezerva spre front. In adevăr din detailata Excelenţei Voastre broşură lipseşte şi or dinul de mai jos : No. 16 Trotuşanu 6-8-917 ora 13,15 Comandantul Div. X-a către Comandantul Detaşamentului Maior Abramescu „Conform ord. C. V. A. No. 147 de azi, cele 2 Batal, din Negi. 23 Jnf. rezerva Corpului VArmată se vor deplasa imediat la Nord de, Diooheţi (N. A. aproape de punctul critic). Raportaţi ora sosirii în acel punct. Ordinul primit dela d. general (N. A- ordinul No- 25 semnat de generalul Cihosky, ordin care a şi fost retras în ziua de 8 Aug.) se anulează. Din ordin (ss) p. şef de Stat Major Maior Cepleanu Încheierea ordinului şi semnarea lui de Maiorul Cepleanu, cum vi se par, Excelenţă I
Scrisoarea VîII-a Motto : Minsky către Piotrosky : Spune tu fârtate, dacă nu era mai bine Nişte astfel de izbănde să se fi făcut de tine, Sau de altul oarecare.... iar de mine mai ales! B. P. Hasdeu Să mergem înainte, Domnule General, mai mult cu broşura decât cu bravura, Excelentei Voastre. La ora 14.30 Corpul V Armată (spune broşura Excelenţei V. la pag. .15) v’a comunicat telefonic, următoarele : „Trupele Biv. 13 au ajuns (înaintat până la) marginea de Est a salului Dumbrava ,.D. General Jstraie a încuviinţai că puicii cere şi rezerva C. de Arm la extremă nevoe‘:. (ss) Colonel. Lecc.a Ştim de mai ’nainte, Excelentă, că această rezervă vă stătea la dispoziţie — deaceea aii trimis-o chiar ta sapă. Iată însă că prin nota telefonică de mai sus, însăşi Corpul de Arm. vă stimulează iniţiativa pentru întrebuinţarea cu folos a aces tei rezerve. Nota telefonică a C. 5 A., mai arată că Div. 13 se păşea în plină înaintare. Bacă nu aii făcut nimic, Excelentă, pentru ajutorarea ei când era în primejdie ilustra Excelentei Voastre nepricepere, aţi făcut totul pentru a-i opri elanul, înaintarea şi desăvârşirea uimi succes ce-ar fi rămas memorabil. Inamicul înfrânt se retrăgea în dezordine. La Focşani, nemţii încărcau pe întrecute coloanele şi val-vârtej fu geau spre Sud. Mareşalul Focii spune că victoria se câştigă cu resturi. Avalanşa resturilor Biv. 13 începuse să se rostogolească spre Focşani, prin propria lor putere. In spate se .găsea rezerva Corpului de Arm., înapoia acestuia se găsea întreaga Biv. 15, rezerva armatei, iar la stânga Div. 13 care înainta, se găsea Div. Excelenţei V oastre, cu forţele şi rezervele intacte, întrucât nu fusese atacată. Mărăştii arătaseră că nemţii nu sunt din acei cari luptă pas. cu pas; că odată frontul rupt şi artileria — crezul lor de toate zilele dislocată, îi făcea să nu se mai oprească până seara. In aceste împrejurări favorabile, când şi pietrele s’ar fi entu-
fc
r 25 — fe
ţ
-siasindt, în sufletul de râmă al Excelentei Voastre, primul, lucru'a fost. gândul la un pui de fals (atât de obişnuit) şi o concepţie la mul ţimea insuficientei Excelentei VoastreA fi primit ordinul (fiola telefonică) dcla C• de Arm. la ora 14-30. l)upâ cc a(i luat cunoştinţă de conţinut, a(i dat ordinul No. 66 către Brigada 19 inf., punându-i insă data 6 August ora 14.15, pen. vru ca istoria, să înregistreze faptul că întâi a avut loc ordinul Ex celentei Voastre No- 66 şi apoi a. sosit^ordinul C. de Arm. Acest sistem neleal şi meschin, constitue. Excelentă, pentru Dv. o obişnuinţă. Ei bine. iată şi concepţia acestui ordin: ..Flancul drept, al Div. 13 a înaintat, până la liziera de E. a so iului Dumbrava■ Regt• 39 Inf. va înainta cu ftancul stâng pentru a tine legătura cu flancul drept al Div. 13“■ „Trimiteţi ordin maiorului Ahra m eseu aflai la Nord de Divchefi. ca să se apropie cât mai nevăzut cu rezerva C- V■ A. până la postul de comandă al Bng■ 19 Inf-. luftndu-şi o poziţfie, pentru a /tara fn orice -eventualitate”. Cel. Div. X (ss) General Cihosky Când această rezervă trebuia să fie aruncată ca o săgeată pe ur inele fugarilor, fapt ce ar fi transformat entusiasmul neobosiţilor ostaşi ai Div- 13 în delir, iar fuga nemţilor în debandadă. Excelenta Voastră prescrie în ordin ca rezerva să ia o poziţie şi să fie gata de o para... Cc era să pareze această rezervă, căreia, abia i se formula ordi nul la ora 14,45, adică două ore după ce rezerva Div. 13 contra_ata'Case. iar inamicul începuse retragereaContra-atacul rezervei Div. 13, avusese loc la ora 11,30 — aşa arată comandantul Div. 13. Generalul Popescu Sanitaru ; — după broşura Excelentei Voastre, contra-atacul Div. 13 a avut loc la 12,30. Este curios. Excelentă, că atunci când situaţia este critică pe frontul di vizei vecine. Dv. ignoraţi aceasta — cred şi eu dacă vă gă seaţi tocmai la Trotuşanu — şi era nevoie să vă informeze Corpul de Armată din urmă sau Armata. Când lucrurile merg bine, atunci Ex celenta Voastră — tot dela Trotuşanu — sunteţi mai sigur de ora şi laptele petrecute în Div. 13, decât însuşi comandantul respectiv. Dar de ce această polon-tronerie, se vor întreba cetitorii. Fiindcă-Excelenta-Voastră nu face nimic-, necugetat. La ora 11.30, a avut loc contra-atacul Div. 13. La ora 12,30 ina micul aruncat înapoi se găsea în plină retragere. Către ora 14 Divizia ajunsese la marginea de Est a satului Dum brava — aşa. după cum arată şi Corpul de.Armată prin nota^telefonică dela 14.30! Reg 39 inf. care se găsea în legătură cu Div. 13 a trebuit să îna inteze deci şi el cu dreapta pentru a tine legătura. Şi în adevăr Regt. 39 ajunsese la ora 14, la Nord dc satul Dumbrava şi la Viile Apostoleanu In acest caz, d-le general, să ne permiteţi să cităm punctul 2 din ordinul 66 al Excelentei Voastre : ^Regi. 39 Inf. va înainta cu flancul stâng pentru a ţine legătură cu flancul drept al Div. 13”. Dar pentru Dumnezeu,
Excelentă, cu toată ante-datarea
ce-ati
- 26 —
făcut — ordinul 66 poartă ora 14, 15 — Reg. 39 Inf. începuse înain tarea pentru a tine legătura cu flancul drept ai Div. 13, la ora 12,30, fie şi 13, iar la ora Ut ajunsese la viile Apostoleanu. Ne puteţi spune, Excelentă, de ce dar, într’un ordin dat după ora 14, mai dispuneţi să se execute ceeace deja se executase dela ora 12,30? Iată ce scrie generalul Lupaşcu — părtaş la aceste lupte şi subal ternul Excelentei Voastre — în această privinţă, la pag. 335 (Din Răsboiul nostru.) : Pierduse oare generalul Cihosky cu tot simţul realităţilor, sau era, atât de străin de cele ce se petreceau în realitate pe front — cu toate înştiinţările pe care le 'primise dela Corpul V Armată, de la Brig. 19 Inf. şi dela şeful său de Stat Major — ca să mai poată ' prescrie nişte dispoziţiuni pentru o acţiune care fusese deja executată Dacă la cele de mai sus adăogăm faptul că Brig. 19 a transmis prescripţiunile Excelentei Voastre, din ordinul 66, rezervei .printr’un ordin ce poartă No. 43 şi ora 16, ajungem la încheerea că ordinul .Excelentei Voastre, nu a fost trimis nici la. ora 14,15, poate nici la 14,45, ci va fi fost confecţionat mai târziu; iar comandantul Regb 39 declară în scris că în ziua de 6 August nu a primit nici un. ordin verbal, telefonic sau înscris dela brigadă sau divizie. Dar cântecul acestei ante-datări este şi mai frumos şi mai plin de tendinţe decât s’ar crede, deacc-ea. Excelenţă, îl vom continua în scri soarea următoare. E o simfonie cu cel mai pronunţat allegro-vivace de laşitate-
I
■
m.
Scrisoarea IX-a MOTTO: Nimic nu.se pierde, nimic nu se creează, Totul se transformă sau se... aranjează, Ce sr. ia iui Gheorghe i-se dă lui Trolzsky, Se bale Popescu, profită Cihosky• Am văzut cum in ziua ele 6 Aug. la ora 11.30, comandantul Div. 13 în loc să ia geniala măsură a Excelentei Voastre de a trimite rezerva înapoi la lucrări de sapă, a găsit, cu modesta sa judecată, că e mai bine să o arunce în foc.. Aceasta a dus la victoria dela pădurea Răzoare. Înaintarea Div. 13 antrenează şi compania 11-a Lt de rezervă Ancjreescu Ion din Reg. 30 Jnf-, Regiment din Divizia Excelentei Voastre. Batalionul al doilea văzând înaintarea Div. 13 şi a companiei de legătură, se antrenează şi el. Pleacă apoi înainte şi Batalionul 1, con form ordinului comandantului de regiment Zăpăcită,, dezorientată şi presată de Reg. 47 (Div- 13) care căuta să-i lae retragerea, o parte din infanteria nemţească temându-se de aceasta, in loc să se retragă spre Sud, perpendicular pe front, a luat direcţia spre Vest, deci. aproape paralel cu frontul, către satul Dum brava -şi viile Apostoleanu. intrând învălmăşită şi înspăimântată în sectorul Regi- 39 (deci al Diviziei Excelenţei Voastre) şi sub focul con centric al celor două artileriiIn această situaţie nu mat rămânea acestor trupe decât să ridice mamele în sus şi să se predea Rcgt. 39 Jaf- care face 360 de pri zonieri. Acest fapt a îndreptăţit modestia Excelentei Voastre — delaTrotuşanit —10 km- de unde se desfăşura drama, să vă consideraţi prin broşura ce-ati ticluit, cât şi prin dările de seamă, când mai scrise, când mai verbale — drept eroul dela Răzoare, salvatorul Div. 13 şi al între gului front, dela Mărăşeştic înţelegem acum. Excelenta, clece ati clas aşa de departe falsifi carea ordinului 66 — ordin dat după terminarea luptei. — Dacă mai adăogăm faptul că Lt col. Jippa, comandantul Rcgt. 39. cel cu pri zonierii,4 • declară în scris următoarele: ..Pe timpul luptei dela 6 August 1917 nu.am primit nici un ordin, nici în scris, nici verbal nici'telefonic, fie dela Brigadă, sau Div. 10‘[-. 14 VII. 1918, (ss) LtACok Hppa
— 28 —
— Se vede clar, că Excelenta Voastră nu a contribuit deci cu nimic la acţiunea Regt- 39In dările de seamă fabricate după trecerea primejdiei, v’ati grăbit* Excelentă, să puneţi pe seama Di vizei Excelenţei Voastre, fapte inexisfcente, pe care v’ati sfiit chiar să le treceţi în broşura atât de falsifi cată ea însăşi. Aşa, în darea de seamă către M- S. Regele, aţi arătat: „Că Heg. 39 Inf. a fost atacat între 1—5 August inclusiv, aproape in fiecare zi — frumoasă precizare — de puternice forje germane, respingând toate atacurile inamicului1*. V'arri rugat să ne precizaţi, Excelenţă, în care zile anume, la ce ore, cu ce forţe, în ce împrejurări, fiindcă subalternii Excelenţei Voastre, oe-au luptat pe front — nu dela Trotuşanu—afirmă că Regt. 39 nu a fost niciodată atacat în zilele dela 1—5 August inclusiv (volu mul ..Din Războiul României“, pag. 371). In broşură la pag. 20. nu vă sfiiţi, Excelenţă, ca prin fraze meş teşugite să smulgeţi meritele mult încercatei Divizii 13 şi să le tre ceţi la partida personală a gloriei Excelenţei Voastre. Nu vă sfiiţi sa luaţi dreptul comandanţilor şi morţilor diviziilor 5. 9, şi 13. cari in adevăr au ştiut şi să comande şi să lupte 'şi să moară. Un mic amănunt. Excelenţă: De teama ca generalul Popescu cu Div. 13 să nu ajungă la Focşani, aţi întrebuinţat toate mijloacele pentru a convinge Corpul 5 Armată, să nu-l ajute cu rezerva, sub motivul că forţele inamice sc îndreaptă dela Focşani spre front. Dar noi ştim că după izbânda Div. 13, inamicul nu a mai contra atacat nici până seara., nici zilele următoare- Aceasta nu a împiedi cat pe scriitorii militari să arate — bineînţeles inspiraţi din dările de seamă personale ale Excelenţei Voastre — că înaintarea Div. Dvsabia a putut fi oprită de ordinele repetate ale Armatei ? Unde este astăzi, bravul general Scărişoreanu comandantul Divi ziei 9-a, eroul dela Topraisar, Neajlov şi Mărăşeşti? Oropsit, pensio nar. nevOfţ să plece scârbit din oştire şi unde sun teli Excelenta. Voastră• Nu vă invidiez Excelenţă, căci dacă în adevăr postul ce-1 ocupaţi ■e un post de onoare, situaţia în caro vă complăceţi, este o situaţie fie batjocură. Pe cât de bine sunteţi plătii, pe atât de mult sunteţi umilit de toţi madgearii, ioaniţeştii, etc., dar aceasta este chestiune de epidermă. Rapoarte şi dări de seamă ascunse, au plecat zilnic după G August spre M- S. Regele — nu atât pentru a răsplăti faptele şi vitejia — cât pentru a vă pune singur în vedetă prin fraze tari'*. Regt.. cerc aproba rea Diviziei pentru a contra-ataca pe inamic. — şi .mai departe -, „pri mind aprobarea de a contra-ataca... etc... Concluzia acestor rapoarte dozate de specificile milogeli pe lângă regretatul adjutant al M. S. Regelui, Colonelul Stârcea, v a adus „Minai Viteazul'*. Dela 6 August până la 3 Octombrie (data decretului) recunoaş tem că a fost timp suficent pentru temenele şi diplomaţie. Să ascultăm, Excelenţă, ce scrie decretul No. 1137 din 3 Oct. 1917„Ordinul Militar Mihai Viteazul ci- III generalului de brigadă Cihosky Enric, comandantul Diviziei 10, pentru vitejia şi destoinicia — vitejia dela Trotuşanu 7*10 km. în spatele frontului ? — cu care a condus — prin ordine date după ce se terminau luptele şi prin bro şuriscrise — operaţiile diviziei 10 în bătălia dela Mărăşeşti din August 1917, pe frontul Ireşti—Râul-Sărat. Trebuind să facă faţă puternicei presiuni a mai multor divizii
29 germane — am- vrea să ştim în ce zi s'a. întâmplat acest lucru, sau poate s'a substituit comandantului diviziei 13 — în fata cărora o parte din front începuse să cedeze — desigur fiindcă diviziile germane de care se vorbeşte mai sus, atacaseră acolo-r- nu numai că a menţinutcu divizia poziţia ce avea — noi ştim că n'a fost atacat — clar prin o mişcare ofensivă ce a executat cu vigoare—e vorba de mişcarea, reg39 care nu a primit nici un ordin in acest sens ci a fost antrenat de l>iv. 13 — a dat dovadă de iniţiativă—^trimiterea rezervei la sapă — şi o rară energie — in falşificarea ordinelorDesigur, M. S. Regele după un timp îndelungat a semnat decre tul de mai sus. dar am dori să ştim. Excelentă ce om a fost acela care a îndrăznit prin fapte imaginare să înşele buna credinţă a M- S'. Nu va fi fost chiar comandantul Div. X. generalul H- Cihosky ? Poltron cum sunteţi. Excelentă nu mar mira să vă ascundeţi in dosul umbrei Marelui Rege şi să strigaţi: cum de îndrăznesc să comentez aceea ce M. S- a semnal. Mai trebue oare să amintesc, că M. S. Regele aflând mai târziu de înşelăciune, s’a supărat şi neputând să vă mai ia înapoi decoraţia, v'a rupt decretul ce isbutiseti — prin aceleaşi mijloace specifice — • să-l împingeţi până sub ochii M- S-■—decret prin care vroiaţi să fiţi numit Şeful Marelui Stat Major! Ani de zile, prin toate mijloacele şi la toii cei cari voiau să va asculte şi-i credeaţi puternici, v’aţi milogit şi v'ati plâns de nedrep. tatea regească — profăcându-vă că nu ştiti cauza. In lupta înverşunată — recunoaştem şi noi că de data aceasta aţi desfăşurat maximum de activitate — dată între polonezul Cihosky Henry şi iudeul Lupescu Wolf, pentru ocuparea postului de Şef de Stat Major al Armatei — nici 'nu se răciseră morţii români pe tran şee— a izbutit cel mai bine înarmat: d-nui Wolf. Loja francmasonică a d-lui Wolf s'a arătat mai tare de cât oculta Execelentei Voastre. Acum însă, Excelentă, nu cred c‘ar mai îndrăzni !... Şi ca să punem. Domnule General, vârf piramidei polon-troneviei şi laşităţii de care aţi fost capabil la Mărăşeşth vă amintim că bra vul comandant al reg. 39 — cel pe care vă sprijiniţi bravura nersonală, cel cu prizonierii din 6 August, Lt Col. .lippa. nu .;umai că n’a fost propus pentru o astfel de decoraţie, dar a fost umilit, mutat după cererea generalului Cihosky — poate sunteţi chiar Excelenta Voastră — în altă divizie, şi că bravul Comandant al Reg. 10 Vânători a sufe rit 7 ani de prigoană. Nici Lt. Col. Jippa. nici Lt. Andrcescu. mic ofiţer de rezervă, care a început după capul lui şi cu compania lui înaintarea reg. 39, nu au binemeritat atenţia Excelenţei Voastre. Iată dar, Excelentă. că se adevereşte încă odată principiul : Nimic nu se pierde, nimic nu se creează, tutui se transformă. V'ati. dat seama că pentru a poseda ,Mihai Viteazul“ era nevoiesă-l smulgeţi din sufletele altora, din sufletele acelora care dacă nu au avut fericirea să moară pe tranşee, au avut nenorocul să cadă: sub faimoasa comandă şi laşa prigoană — drept răsplată— a Exce lentei Voastre.
Scrisoarea X-a
j
MOTTO: „Au prezentul nu ni'i mare“ Nu’i Cihosky'n minister J Ce ne trebuc armată şi. oameni de caracter ■ După Eminescu Şi acum, Excelentă, să ne permiteţi ca noi cei ce supravieţuim -atacurilor reale — nu imaginare — să ne înălţăm sufletul cât inai sus — atât ele sus încât să putem atinge înălţimea ele faptă şi ele sacrifi ciu a celor ce astăzi nu mai sunt. Adesea, ori. în sufletele noastre se furişează lacrima amintirii şi duioşiei, frământată calc odată de focul indignărei in faţa ingraţi■ tu dinei.
La ce au murit oare. Excelentă, aceşti, regăţeni, ..ţigani bizantini“• După cum vom vedea spre sfârşitul acestei scrisori — Excelenta 'Voastră — aii fost salvatorul Moldovei Ce titlu am putea să dăm morţilor dela Mărăşcşti în fata splen dorii titlului „cucerit" de Excelenta Voastră! Dela 7—14 August, Domnule Ministru, pe frontul Div. 10 nu a mai avut loc nici o acţiune de infanterie. In lucrarea sa colonelul Ţencscu Florea, fost profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Răsboiu, arată: „Că în ziua de 9 August la ora 2,35, inamicul porneşte un furios atac asupra frontului Div. .10 română, care a fost neted şi cu mari pierderi respins până la ora 15.30“ şi că ..în ziua de 16 August dreapta Div. 10 română în legătură cu stânga Div- 15 rusă atacă cota 334 — VA km. Nord Crucea de Jos". Toate acestea. Excelentă, „nu corespund de loc adevărului şi profiabil că ofi(crul (Col- Ţencscu care n'a fost la Mărăşeşti) le va fi. luat tot. din vre'un raport — dare de seamă a generalului Cihosky Henry, comandantul Div. 10“ (pag. 375. voi. General Lupaşcu). Pricepem că sufletul Excelentei Voastre avea nevoie de a se auto sugestiona asupra faptelor scrise în broşură şi de a sugestiona pe alţii- De altfel acesta este procesul sufletesc petrecut cu majoritatea sedentarilor. Această ofensivă sufletească născută din dorinţa de a vă aburca peste camarazii in viată şi peste camarazii morţi — ridicându-vă la o înălţime egală cu distanta dela front la postul de comandă al Exce lentei Voastre — exact înălţimea vârfului Everest — v’a făcut să cău taţi şi mai târziu mijloace noui de convingere. Şi aţi găsit, Excelenţă, în LI- Col. de intendenţă Vasilescu .Laşcar, care se intitulează „Preşedintele Asociaţiei Cavalerilor Ordinului Steaua şi Coroana României cu panglică de Virtutea Militară" (?) .,La aşa cap aşa căciulă", Excelenţă! ' Iată în adevăr, cât de convingător scrie scumpul domn colonel. In revista sa „Victoria", No. 9 din 29 Oct- 1929, organ al asociaţiei Cavalerilor Virtutea Militară". * . Chiar din paginele acestui număr vedem ca d-nul Lt. Col- de in-
— 31 tendentă Vasilescu, se găseşte în strânsă legătură şi tandrele cu Mi nisterul Armatei. Dar să-l lăsăm pe d-sa să vorbească. Vom păstra cu sfinţenie tex tul, ortografia, punctuaţia, etc. „LUPTA DELA CHICERA" ..Cota 302—334. 14 August 1917 (N- A• 1 August st. v-)“. ..Datorită: Ilustrului General de divizie HENRY ClHOSKy. Mi nistru de Război. Eroul învingător şi salvatorul frontului dcla Chiccra Mărăşeştilor. 14 August 1917 Cavaler al ordinului „Mi hai Viteazul1' Legiunea de onoare, etc. ..Divizia. 10 (sectorul Chicera Răzoare)-., comandant general CI HOSKY HENRY". „Lupta dela Chicera „datorită d-lui General Cihosky, şi spiritului, său de prevedere şi- tactică generală a acestui brav comandant", etc. „Din toate aceste lupte, mişcări şi evoluţiuni^/j efectuate întrun timp atât de scurt, cu mijloace atât de modeste (sub ministeriatul Ex celenţei Voastre a dispărut şi această-, modestie) şt cu rezultate atâr de strălucite, reiese în relief figura impunătoare a Marelui comandant strateg şi tactician general Henry Cihosky, care în toiul luptei şi cele moi grozave 'momente cu sânge rece a studiat eventualităţile, a 'pre văzut toată situaţia in care se găsea şi a luat pe răspunderea sa (■?■} cele mai grele şt înţelepte rezoluţii, grafie cărora inamicul a fost res pins şi i s‘a închis o largă poartă de învăluire a Diviziei 13. (N- A-., tre buia insultată mai bine această Divizie) şi de pătrundere în Moldova" „Din cele expuse aici, reiese in chip strălucit că gratie ..Luptei dela Chicera" condusă de generalul Cihosky. ...Moldova a fost salvată". Ordinul Mihai Viteazul" care.ii împodobeşte pieptul este o palidă răsplată a faptelor sale glorioase, cari au hotărât soarta războiului şi a asigurat victoria decisivă. (N. A- Dl- Lt Col. Intcndant Vasilescu Lascar nu precizează dacă-e vorba numai de soarta răsboiului nostru şi nu de a răsboiului mondial). „Se cuvin cununi de lauri acestui mare şi brav general, şi Patria.’ să’i fie veşnic recunoscătoare". Mai .departe autorul arată că-ofiţeri) din divizia generalului Cihosky . având încredere oarbă în bravul lor comandant, nau şovăit", iar subofiţerii şi soldaţii au murit „fermecaţii de îndemnul şi exemplele de bravură ale iubitului lor General". Şi judiciosul articol de mai sus poartă semnătura ..Din Biblioteca Răsboiului’1. ■ Frumoasă proză, sublimă inspiraţie, incontestată cornpetinţă de autor — dar o simplă întrebare.-Excelenţă.- Cât costă?. . . . Nu ar mai rămâne, Domnule Ministru, decât să daţi ordin- să yi-se aducă şi un pictor de aceiaşi talie.-care să vă nemurească în ulei. cui steagul... Divisiei în mână, în chip ele Valter Mărăcine.anu* în. vârful unei scări, pe Măgura Chicerei. (Care la drept vorbind nu a fost cuce rită niciodată). , . • . ... ,.v • .. Şl s’ar. putea găsi şi un sculptor — fie chiar dintre minoritari — care -să vă aşeze în fala. Mausoleu lui dela Marăşeşti în chip de Eo.ch al ■României... . ...Don Kihowky călare pe Rozinanta.
•
. .. Cfind.oasele- piorfilor noştri, dela Mărâşeşti au .fosil, mongpoli'zgle de' orgoljul unei. femei, dece nu s'ar monopoliza şi de Excelenta Voastră bravura martirilor şi faţada Mausoleului.
Scrisoarea Xl-a Motto : Te rog să ne spui şi nouă; prin ce tainei, ce mister Tu străin în tara noastră, ai ajuns la minister. Autorul Cktată răsboiul terminat, Excelenţă, aţi iuerput adevărata exploa tare a succesului eu manevre... pe linii interioare. Cel mai umil valet nl răposatului adjutant regal. Colonel S tircea. cât şi al tuturor celor ce însemnau teva in aceasta ţară. eraţi Excelenţa Voastră:, plecat, supus, insinuant. La. toate sfaturile la care lua parte şi ministrul de răsboiu. părerea Dv. era scurtă şi concisă: ..aşa cum a spus d. ministru Şi aţi dus acest, fel de a fi ...caracteristic". oamenilor lipsiţi de partea Întâia a noţiunei, până când mir'o bună zi asvâriif de tram bulina unor forte misterioase. afi ajuns Ministru — şeful armatei. Armata. Domnule Ministru, este un ce foarte delicat — poate câ aţi aflat şi. Dv. Deaccea din delicateţă rămâne ea întotdeauna fără cc-i trebuie. Se zice că in răsboiu a indrăzint să intre nepregătită, dar ştim câ sufletul nu i-a lipsitStere, prietenul intim al Excelenţei. Voastrel. poate să fie de altă părere. II rog sâ mă ierte — cu toate câ eirnu-l iert nici mort de ce a făcui• Acest material — sufletul — necostând bani a fost trecut tot deauna printre primele puncte realizabile ale programelor de guver nământ Strein de sufletul acestui Neam prin fire şt sânge, ca şi in rhes tiunilc personale familiare, şi in armată, v’a atras tot sângele strein, ea un veşnic dispreţ penVnL ospitalitatea acestui popor blajin. Şi iată de ce, Excelentă, fără de a fi in stare sâ daţi armatei ceea ceA trebuia, v'aţi arătat forte ca să-i sfărâmaţi şi (eea.ee mai avea: sufletul. Cu înalta voastră îngăduinţă, Excelentă, voi cita unul din miile <ie exemple: Nu de mult alături de masa rnca -s'a aşezat într'un restaurant, un «colonel 'însoţit de familie şi de doi prieteni. II cunoaştem mai de urnit drept un ostaş de ispravă, vioi, vesel, cavaler. După ce s'a uitat cu atentie in toate părţile, s'a aşezat la o masă începând cu prietenii o discuţie agitatăChelnerul aştepta alături să servească- Colonelul observându-1, :s’a oprit din vorbă, a Untit o clipă cu privirea pe chelner şi apoi a sărit in sus-
.
— 33 — Ce vrei, ce vrei băiete ! Domnule-, nu poţi schimba o vorbă cu. un prieten fără ca să nu fii spionat. — Ge vrei băiete, ce te uiţi la mine! Cât n'aş fi dat, Excelentă, să vedeţi în acele clipe fata umilului Dv. subaltern şi feţele îngândurate ale celor din familieOrice încercare de potolire din partea prietenilor a iost de prisos . Colonelul a plecat. — Să mergem unde nu sunt spioniColonelul era obsedat de urmărirea agenţilor de spionaj .şi de represiune ai Excelentei Voastre. Intr’un articol din „Universul", 1- Deîateişani vă compara. Excelentă, cu ministrul francez de tristă memo rie, francmasonul Andre, cel care introdusese fişele pentru ofiţerii na ţionalişti... . ' întâmplarea a făcut ca a doua zi să găsesc pe colonel cu familia în alt restaurant. Aşezat intrăm colt la o masă mai retrasă, colonelul era. transfigurat şi vorbea prietenilor întrerupt, înnăbuşit: — Nu m'a întrebat nimeni, domnule, şi pe mine: colonele, omule, dracu să te ia, ce-ai de spus- Înţelegi d-ta ce înseamnă să fii pedepsit numai pe ce spune altul- Nu m'a primit nimeni, nu m’a ascultat ni meni. Am făcut raport erarhic la ministru: în trei rânduri am cerut audientă şi d- ministru n'a găsit eu cale să mă primească, dar a găsit, cu cale să mă pedepsească, să mă mute în Ardeal la un Cerc de Rocrutare. — Nu m'a întrebai nimeni, domnule: Colonele, omule, idiotule. ce ai de spus. Audientă, vax ! Dreptul după regulamente, de 2 or.< vax! Un bileţel dela Poinpiliu Ioanitescu, dela Madgearu, dela Stere inai ales, şi teiul s'ar fi făcut; ilar cum să mă duc eu să mă ploconesc unui semnător cie ausweiss-uri, unui sedentar, unui trădătorApoi. ca şi cum s’ar fi adresat direct Excelentei Voastre, Colo nelul, schiţă semnul salutului, continuând. — Domnule Ministru, în viata mea n'am comandat registreÎncet sc apropie un chelner cu lista de mâncare şi'o prezintă Colonelului-- Registre domnule, nici aci nu scap de registre şi Colonelul rupe în zeci de bucăţi lista cu scoarţe cu tot- Ochii i se îmrnoaie în lacrimi • •• Excelenţă, în istoria (arii ca şi in legendă este trecut numele acestui brav şi adevărat cavaler al ordinului ..Mihai Viteazul", 'pentru fapte de arme. Dinlfo cruce de Român,, dintr’uv brav. două luni de prigoană., specifice Excelentei Voastre, au făcut cceacc mi..a fo*t dat să văd. Ce-a ti făcut cu acest ofiţer şi ce faceţi adescaori cu al(ii în acest fel se cheamă, Excelen(ă. asasinat moral. Este stoarcerea picătură cu pică tură a unui suflet• Este crima cea mai sigură, dar şi cea. mai laşă. mai diplomatica. întrucât ce! rare o practuu. scapă de. sub rigoarea legilor civile. Şi pentru sfărâmarea unui caracter, zece faliţi de conştiinţă, trans formaţi în uneltele Excelentei Voastre îşi mai adaugă'câte o'tresă. Armata mii o ceată de. robi. Excelentă! Armata jesle mândria• Ţării■ Ea moare dar nu permite să fie batjocoritaMulţi ofiţeri au fost mânaţi până la desperare, l/a unii din ei au ajuns in preajma, nebuniei. Totuşi. Excelentă, socotesc că nu e bine să vă juraţi cu sufletele <w.menilor de acţiune. „N’a vrut să mă primească, nu m'a întrebat nimeni !“. Şi aşa trebue să fie, Domnule Ministru de Răsboiu. Excelenta Voastră îi foarte ocupată: banchet la Jochei, banchet ia Făuritorii României.
3
34
■Externe, banchet la Femeile Ortodoxe, aniversare cu banchet la Timi şoara, serbare cu masă la Constanţa, inaugurare cu ospăţ, la Chişinău. Dintr’un banchet poposiţi în altul, Excelenţă, iar când nu-i banchet. scaunul ministerial este la dl. Maniu acasă, $i pe zi ce numărul ban chetelor creşte, vă.creşte şi ceafa, Excelenţă şi vi se micşorează capul. Nu de mult, nc-a (ost dat să cetim, in vUniversul" următoarele sub titlul: „Stere se răzbună'împotriva Cavalerilor1. — ...»Măsurile luate în ultimid timp împotriva Maiorului Băgulescu, ne mai fiind măsuri de ordin militar ci măsuri de răsbunare po litică, ofiţerul fiind împiedecat de a-şi găsi dreptatea — domnul mi nistru de răsboiu făcând însuşi chestiune personală cu ofiţerul —- acesta iieînfelegând să fie umilit după voinţa unui trădător (Stere prietenul, Excelentei Voastre) s'a hotorît să părăsească armata pentru a-şi putea căuta dreptatea fără a mai fi nevoie de a sta sub presiunea ordinelor şi ,prescrip(iunilor militare, ce sunt speculate şi accentuate când pot fi folosite împotriva ofiţerului-, dar cari sunt neţinute în seamă atunci când vin sâ-i acorde un drept" ,Jiu prin sfărâmarea caracterelor şi încurajarea servilismului se întăreşte o armată..." Nu-i nimic, daţi-i înainte, Excelentă- Când avem generali ca Marcovici, la ce-ar mai fi, nevoie de ofiţeri ca maiorul Băgulescu, Generalul Broşteanu, Generalul Oprescu, eleUrmător exemplului celorlalţi colegi de banca ministerială cu care vă acordaţi aşa de bine, suntem încredinţaţi că şi Excelenta Voastră strecurafi pe la băncile olandeze, elveţiene ori engleze, cele 12 mili oane, — aşa zisul fond secret — plus invizibilul, creeat pentru a servi ţara, dar transformat de poliliciani mir o zgardă ce a făcut din minis trul de răsboiu cea mai umilă slugă a unui guvern şi. cel mai vitreg părinte al Armatei• Excelentă'- „Virtutea-i o nerozie, geniu o nefericire!" Sărmanul Eminescu, dacă ar trăi astăzi poate că am mai auzi : „Tot ce’n ţările vecine e smintit şi stârpitură", Tot ccrtatul cu morala, tot ce minte tot ce fură. Toţi cihoskii, toţi madgearii, sever bocii, toţi siniştrii. Toţi în România Mare, fac avere şi-s miniştri. Când va veni prăpădul, îl vom. suporta noi, Excelentă, căci înălţi mea voastră alături de bătăioşii colegi sedentari de eri, veţi. respira în viile proprii pe mal de mare la Nissa sau DeauvilleDacă pentru materiale nu dă bani Modgearu, pentru sfărâmarea sufletului oştirii, a dat chiar mai mult de cât, trebuia Excelenţa Voastră — Domnule Ministru, al prigoaneiDaţi-i înainte, Excelenţă, cu prigoana, ca banchetele şi cu depu nerile la loc sigur. Pe noi. cei legaţi de acest pământ în caz de primejdie ne va ocroti— dumnezeul d-lui Bocu... Până atunci în Armata Regală a României, unii mor de foame şi 'alţii, mor sufleteşte• Să trăiţi Excelenţa!
!•
■
l
.
I
i
.
; ■
i
[
Scrisoarea Xll-a ; j '
Motto : Adio, lung adio şi fără revedere Departe, mult departe, le du din tara mea Mlaştinile Varşoviei tenqhită ejt plăcere £/... dracul să te ia Gr. Alexandreseu. Cam acestea sunt. Excelenta, cuvintele pe care urmi o iu strămoşii Maiorului Băgulescu. le-a făcut cadou unui strămoş al ExcelenteiVoastre, cu ocazia plecării. Nu ştiu cum aş avea şi eu. Domnule Ministru, fericitul prilej -le a vă face un cadou- Ştiu că nu vă supără cadourileSă nu vă aşteptaţi însă că eu umilul Excelentei Voastre „admira tor" să vă ofer ceainice de argint sau sufragerii în ,.macruahon“. Eu sunt un biet trubadur, eu nu pot să ofer decât versuri- Lucrez în present la o tragedie comică, inspirată după procesul fascist, cu titlul :• „Don Cihowsky şi Kara-Pancea“Rog pe Excelenta Voastră să-nu ierte stilul neîngrijit din scriso rile prezente, dar a trebuit să mă grăbesc de teamă că până să ajung la sfârşitul lor titlul de ministru pentru Excelenta Voastră să nu devie ppstum. Atunci Excelentă, „veţi fi destul de bătut de Dumnezeu şi lovit de discipolii inspiraţi la tactica Excelentei ‘Voastre: lovituramăgaruluiŞi fiindcă am ajuns la cea din urmă scrisoare, v;aş mai cerc, Excelentă, îngăduinţa de a vă reaminti câteva din marile fapte săvâr şite de când sunteţi instalat în vaticanul ministerial. Este prea posibil ca potrivit obiceiului să aveţi în minister un biurou în care 2, 3 poate şi 4 ,,.robi“ studioşi, să lucreze la unul sau două volume omagiale bogat ilustrate. în care figura Excelentei Voas tre să apară :din profil, din fală. trois quarts, călare, etc. în chip de Falkenhayn — cum sunteţi în vitrina lui Barasch sau în Sobietsky „salvatorul Moldovei" — cum sunteţi în celelalte 20-30 de galantareAceste poze împreună cu mărelile fapte ministeriale vă vor trece— vorba faimosului Excelentei Voastre istoriograf, d. colonel interidarit Vasilescu Lascăr — la posteritate. Legea progresului impune, Excelentă, ca (lela broşură să treceţi Ia volum-.. O rugăminte numai, nu uitati capitolele: caracter, demnitateonoare, prestanţă, dreptate.- părintele armatei, organizator, înzestrător... a intrat bogat şi a plceat sărac, ş. c. 1Gând pentru un plutonier — ca să nu încep urcuşul pe scara ofi-
- 36 'lorilor — apar câteva rânduri în vre-o gazetă, fie numai că nu a plă tit chiria la timp, toate organele superioare se reped să’l ancheteze, să’l examineze, sal sancţioneze, piritrucâ este vorba de prestigiul uni formei. In regulamentele militare, Excelenţă, sunt dese frazele în care se vorbeşte de , onoarea de militar şi om” iar vulturul dela drapele se odihneşte pe un dreptunghiu ce poartă inscripţia: Onoare şi Patrie. Vă rog să cercetaţi, şi vc(/ vedea că am dreptate! Acestea spuse, Domnule General. îmi veţi permite să citez câteva aprecieri asupra onoarei Dvs. de militar şi om- Şi nu e vorba, Exce lenţă, de aprecierele unor oameni puţin cunoscuţi sau profani în ale oştirii; e vorba de generali foşti comandanţi de armată în faţa ina micului: ..Generalul Cihoskv, în care ne pusesem toate speranţele, sa dove dit cel mai servil instrument al intereselor de partid”. „Cea mai monstruoasă ştirbire a autorităţii militare trece fără cn ministrul de răsboiu, General Cihoskv, să găsească cel mai mic cuvânt de împotrivire. (N. A. Intre împotrivire şi 12 milioane, Excelenţă..-) „Omul pus în fruntea armatei s'a dovedit a fi sluga umilă a clubu lui naţional-ţârănesc”„Erijându-se în simplu agent electoral. Generalul Gihosky dă semnalul aplauzelor ori d<* câte ori d. Maniu atacă un partid din opoziţie*4. „Acelaş ministru s’a dovedit un tiran cu subalternii săi, execu tând fără milă o sumă de ofiţeri pentru nişte vini imaginare”. (N. A-, Dacă sunt. impuse de Stere, Socor sau Bocu!). Şi să ne mai permiteţi. Domnule Ministru, să cităm o singură frază din sutele de articole apărute în presă'„Generalul Gihosky este un ministru care nu-şi ţine cuvântul în obligaţiunile funcţiunii; e meschin în acordarea drepturilor, persona lului stors de vlagă; favorizează pe furnizorii-ru.de, .în dauna Statu lui; extorchează parlamentului legi dc împroprietărire aspru criticate; ia în braţe pe trădători şi scuipat, se şterge cu multă inocenţă; apre ciază până la sacrificiu „de sine” familia „camaradului1*; primeşte ca douri ; denaturează ca să desmintă crude adevăruri din propria-i ad ministraţie, etc„ etc-, etc. Pe scurt, Excelenţă: om fără cuvânt, fără suflet, hoţ, excroc, ne demn, imoral, mincinos, etc., etc-, etc. Domnule Ministru, exceptând din fraza citată punctul: „meschin în acordarea drepturilor* personalului stors de vlagă” oricare din cele lalte puncte ar duce pe drumul cel mai scurt, pe orice purtător de uni formă — la reformă. Am exceptat punctul cu meschinitatea acordării drepturilor, întru cât după înalta concepţie a Excelenţei Voastre ofiţerul nu treime să aibă de cât îndatoriri şi nici un drept, în timp de pace, iar în timp de răsboiu i se mai pot acorda ochi şi urechi ca să vadă şi să audă pe inamic — şi dinţi cu care să muşte conform principiului armatei de fensiveIn afară de semnele exterioare de „respect”, obligatorii prin regu lament, nimic din sufletul oştirii nu mai are astăzi vre-o legătură cu Excelenţa Voastră, în afară de doza de ruşine nevoită să o tragă de pe urma.purtării ministrului ei De aceea. Excelenţă, când vă duceţi în mijlocul ofiţerilor, vi se în tâmplă adesea lucruri neplăcute: Am aflat printre altele, că nu de mult aţi binevoit să coborîţi în mi jocul Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”, care se duceau la Curtea de Argeş că să’şi vadă Regele- Se spune, Excelenţă, că aţi avut
1
; ! — 37 f
o primire demnă de Cavaleri : spate întoarse, vorbe scurte, aluzii transparente sau apostrofe, ca'- Domnule General, Dvs. în loc să vor biţi ca un Ministru al Armatei, vorbiti parcă aţi fi un Inspector de Si guranţă.. Bănuiţi totdeauna, ba pe ofiţerii activi, ba pe ofiţerii de re zervă şi nu bănuiţi pe cine ar trebui". Dacă iste adevărat, aceasta o poate afirma Maiorul invalid Văgăoneseu M.. Cavaler al Ordinului şi deputat din partidul Excelenţei VoastreNu uitaţi. Excelenţă, că: „apa trece, pietrele rămân". Odată cu plecarea guvernului clela putere. Excelenţa Voastră — după lege şi datini — ar trebui să se întoarcă în mijlocul Armatei, în mijlocul aceleeaşi Armate şi aceloraşi camarazi de care v’aţi bătut joc. Dar Dv., Domnule Ministru, v’aţi arătat mai mult om politic, de aceea pentru fracul-uniformă, nu cred că va mai fi loc în oştire. Nu vă mângâiaţi, Domnule General, nici cu gândul că d- Maniu ar putea %să vă numească atunci şeful suprem al voinicilor, căci a doua zi după căderea guvernului, mă angajez, Excelenţă, să dau câte zece mii de lei de fiecare cetăţean cc va mai declara că a fost voinic. Din orgoliu aţi înşelat pe Regele Ţării, din lăcomie aţi înşelat Î54 de Cavaleri, din interes şi josnicie nu v’aţi sfiit să interveniţi cu bi leţele de favoare pe lângă procurorul umanităţii Dem. Dobrescu, sufe rind totodată palma refuzului, administrată de ŞaragaCine garantează, Domnule General, că mâine nu veţi înşela şi Ro mânia pentru 30 do arginţiŞi acum, Excelenţă, dela înălţimea la care ne urcasem sufletele la începutul scrisorii a X-a, pentru a putea atinge înălţimea de faptă a marilor noştri morţi, nevoiţi suntem să coborîm la nivel şi sub acest nivel, să coborîm atât până ce vom atinge cel mai profund abis al Oceanului şi de acolo încă zece "metri şi încă a tot cât \a mai fi nevoie, pentru ca să putem să vă privim orizontal în albul ochilor şi la nivelul josniciei faptelor Excelenţei Voastre din timp ce răsboiu şi de atunci încoace. Polon poltron, calolic-iezuit şi fecior de francmason. In faţa acestor fapte, cuvintele prinzând paloare — vocabularul limbii române rămânând închis, — mă văd nevoit a recurge la o inter jecţie naţională şi la o noţiune minoritară care să vă pecetluiască pe veci şi faţa de călău şi sufletul de râmă: Ptiu, mascara î Decemvrie 1929
r i
:
STERE Rechizitoriu! Cavalerilor ord. „Mihai-Viteazul" '* MOTTO: Te cunosc de mult, nu le-aş mai fi cunoscut să nu le mai cunosc» Delavrancca ’ Pentru satisfaceri ele ambiţii personale nu ai răspuns mobilizării sufleteşti clin ajunul răsboiului, ci in ziua in care tara se ridica împo triva vrăşmaşului ci secular, tu cântăreai avantajele, când în ţară, când peste graniţă şi aşteptai să vezi încotro se înclină balanţaNenorocirea dela Jiu le-a făcut îndrăzneţ, pierderea bătăliei de pe Neajlov ţi-a întărit pofta ambiţiilor şi ţi-a arătat drumul trădării. MJintea, dorinţa ta zilnică era prăbuşirea oamenilor de seamă din cuprinsul ţării — nedându-ţi dintru început seamă că aceasta însemna însuşi prăbuşirea ci. Când ţara sângera, tu vedeai sânge rând numai adversarii politici şi aceasta te satisfăcea. Chicoteai de bucurie şi larma râsului celor asemenea cu tine nu-ţi permitea s’auzi suspinul înăbuşit al pământului subjugat pas cu pas. Când planul conducătorilor ţării se spulbera de împrejurări ne prevăzute, satisfacţia iţi era şi mai mare. Inflecsibil cu amicii ţârii ai devenit slugă plecată duşmanilor patriei. Tc-am văzut in după amiaza zilei de 23 Xoembric 1016. pe calea Grivi(ei cu un ocliiu ce radia de bucurie in aşteptarea nemţilor ce ne luau Capi(ala, iar cu cellalt plin de ură şi batjocură pentru cei. pe care soarta crudă a nedreptăţii ii mana pe drumul pribegiei. Tu, cel dintâi le-ai repezit in clopotniţele bisericclor noastre pentru a trage clopotul înmormântării noastre] Pentru a-ti fi satisfăcute ambiţiile ai început să lauzi fără rezervă şi fără teamă de ziua răsplătirii, duşmanul, ce ne lua şi i(.i lua (ara şi mai ales pentru a lovi in Rege şi in conducătorii tării, in ciuda idealu lui tării dar pe placul duşmanului: deopotrivă de nemernic. Desmelicindu-te pentru o clipă, ai putut vedea, destul de târziu, că fericirea şi victoria (ăr/i. ar aduce pierderea ta pentru nemernicia fapt 1) Publicat în «Universul» din 26 Iulie 1929 şi reprodus numai de ziarele româneşti.
* 39 /clor talc .şi alunei în deplină cunoştinţă de cauză .ai început să loveşti In (ora însăşi, conştient că numai îngenuncliierea ei plin victoria duş. manilor noştri, tc-ar putea salva.... Şi te-a salvat, pentru un moment, în primăvara lui 191SAtunci când tara ingenunchiată îşi plângea idealul, marea şi munţii, tu ai sosit triumfător la laşi, înconjurat de o ceată de laşi, ca să ne dai lecţii de virtute. in timp ce fiii ţări nenorocite, subjugată pe trei sferturi de duşman, se sacrificau arătând virtuţi necunoscute nici în legendă, în timp ce obuzele lui Krupp aruncau în aer bucăţi de came pline de sânge, mâini rupte şi crecri. împrăştiaţi, sau cu gazele lor otrăvitoare cătră neau până şi frunzele copacilor, tu scoteai „Lumina' sau călătoreai în vagon-salon spre Viena pentru a propune stăpânilor tăi. de atunci, în globarea României Mici la Austria şi alungarea dinastiei Regelui Ferdinand• Iar când acestea nu ţi-au reuşit, ai căutat în timpul „păcii onora bile" fructul dorin/elor. tale, să înjoseşti pe regele ţării aşa cum astăzi înjoseşti ţara şi partidul din care faci parte■ O „anumită presă' care are. totul comun cu inamicul, dar nu arc nimic de-afcice cu sângele, sufletul şi suferinţele noastre, te-a creeoA „dejyutat. şi om de stat", zi după zi, din trădare şi păcat, — tot aşa cum din Max Goldştein, punătorul bombelor de la Senat, a creeat cel mai „mare martir“ — pentru ca să le fii lor slugă şi nouă stăpân. De nouă ani de zile bat socorii cu ciocane molâie în toba de opinii a consfinţirii trădării tale. aşa cum bateau acum treisprezece ani tu nurile lui Makensen pe Neajlov. Dar astăzi, dela Bocu la Stere, trecând, peste Socor, forţa morală a acestei ţări îşi instalează baza de plecare la atac şi va bate în poarta trădării aşa cum bateau la 6 August tunurile noastre în trupele duş mane din faţa Mărăşeşutor. Dacă un judeţ sau două înşelate în buna lor credinţă de ţ/tojhîganda tuturor zipşternilor, te-au ales deputat, nu trebuie să uiţi că ţara are încă 60—70 de judeţe care te condamnă. Crezi oare că dacă justiţia nu-şi-ar fi făcut datoria fată de Tomescu şi Muntoanu sau fată de Terente, nu ar fi putut ajunge şi aceştia depu taţi în urma „neobositei11 propagande făcută de anumita presă11 şi a altor mijloace specifice, prea bine cunoscute [\e ? Cu ce drept s’a tăiat capul acestor oameni şi în baza cărui drept d-ta. încă îl mai păstrezi ? Toate legile din lume prescriu cele mai severe sancţiuni: ştreangul sau plutonul de execuţie, trădătorilor de patrie din vreme de răsboiu. Deşi ministrul dreptăţii de astăzi s’a transformat în faţa Senaluluî în apărătorul trădării de eri.. noi totuşi aşteptăm aplicarea legii care trebuie să fie egală pentru toţi. Pentru noi salvarea \patriei este suprema, lege. Până mal eri chestiunea Stere, ocolind ogorul moralei naţionale, s'a strecurat cu abilitate printre maidanele păcatelor politice de partid. Socotit inofen siv şi lovit de moartea civilă, ai scăpat să fii sancţionat dc lege aşa după cum o insectă hidoasă scapă să fie strivită fiindcă miroase urât. Astăzi când generalii răsboinlui, cari stau mai presus de partide— şi nimeni în ţara aceasta nu are forţa morală de etn înfrunta —. au pus cătuşele de mâinile^ trădătorului şi l-au dus la dreapta şi nepărtimtoarea judecată a ţării, chestiunea Stere trebuie imperios rezolvată. $i se va rezolva. Puşcăriaşul Socor, ruda de fapte a trădătorului, a declarat că acei ce se vor atinge dc C. Stere vor fi sancţionaţi fără întârziere.
:
i
!
40
Ce ar fi dacă potrivit dorinţei lut Socor loţi marii generali ai răz boiului şi noi foţi cavalerii ani fi trimeşi înaintea consiliilor de reformă ■pentru... lese-Naţiune sau lese-Majestate... steristă. Noi declarăm in deplină cunoştinţă de cauză pe trădătorul G. Stere de inamic al patriei. Declarăm că nu am cerut, pentru aceasta şi consimţământul cavale rilor ordinului .Mihai Viteazul“ membri în guvernul, parlamentul şi partidul din care C- Stere face parte. Domniele lor au timp trei zile libere ca. să se alăture sau să res pingă protestul nostru — aceasta pentru ca istoria neomului să ştie unde să-i aşeze• Dcla cazaţi Bocit am învăţa!. că sfânta dreptate a unui neam este sugrumată fără frică şi fără ruşine atunci când cel mai josnic interes de jyirtifl o cerc. Veghiaţi Români! Odată cu cazul Stere, un marc concurs de laşitate se redeschide pentru cei chemaţi să aplice sancţiunile. Comitetul Cavalerilor ordinului „IVSihai-Viteazul"
'
.
■
■
.
«
-
-t
:
Vr
:>• £<Si
■
. • *v'
'
>•
i ' *
-
/ ;
___
* ■
o
t
*
*?/'
c
l
■(I'
•-
•/ t
h i'b
f* f
1
s"‘
'lip- Ziarul „UNIVERSUL44