Issuu

485 — facem şcoli multe la sate, la oraşe şi în cătunele uitate. Să tipărim cât mai multă carte românească, în limbă românească pentru neamul românesc. Să facem case de cetire, muzee şi laboratoare bune. Să ne ridicăm cât mai sus pe scara civilizaţiei şi să ne pregătim pen tru ziua cea mare întrevăzută de Alexandru Odobescu. Marele nostru scriitor avea credinţa neclintită, că făclia civilizaţiei, care a fost purtată pe rând de latinii din apus, va trece odată şi în mâinile noastre, latinii dela Dunăre. Ziua aceea se apropie. Elevi de azi, din rândurile voastre trebue să se ridice învăţaţii mari care să ducă peste mări şi peste ţări faima numelui de Român. Să vă ajute Dumnezeu. Până atunci, săpaţi-vă adânc în inimă şi minte aceste cuvinte sfinte: cinste, muncă şi împlinirea datoriei. Viitor de aur chimia noastră are în România Mare.

26 Iulie 1922 APOLOGIA

CHIMIEI după

Sir

Şl

OMULUI

Humphry

ŞTIINŢA

Davy

„Studiile ştiinţifice în general, şi experienţele chimice în particular, înalţă inteligenţa, nu amorţesc, după sentimentul cum se crede, imaginaţia şi nu slăbesc binelui şi frumosului. Lucrările de acest fel dau spiritului deprinderea exactitudinii silindu-l să se ocupe cu fapte şi să găsească analogii. Studiul chimiei aţâţă setea, în veci nepotolită de ştiinţă, deoarece fiecare descoperire deschide un câmp nou de cercetări, întocmai după cum cu cât cercul de lumină se face mai mare cu atât şi umbra care-l înconjoară se măreşte din ce în ce. Pentru a înţelege şi desfăşura această ştiinţă, se cer aceleaşi calităţi intelectuale ca pentru oricare ştiinţă. Imaginaţia trebue să fie vioaie pentru a căuta asemă nări între faptele descoperite. Memoria trebue să fie

f — 486 — .a şi gaia de a reaminti mai mult vederile generale, uecât amănuntele particulare. Mintea nu trebue să fie o enciclopedie ori un sac de cunoştinţe, ci mai mult un dicţionar critic în care să se găsească informaţiuni ge nerale. Anunţând vre-o descoperire, fie cât de mare, adevăratul învăţat dă desluşiri cu modestie şi nu se aseamănă cu şarlatanul care aruncă la cer focuri de artificii şi care bate toba mare în lumea întreagă. Omul de ştiinţă, modest şi harnic, ny este orbit de deşertăciuni; el are înaintea lui părerea viitorului şi nu pe aceea a timpului de faţă; el caută renume în paginile sublime ale istoriei de mâine şi nu în lau dele ieftine ale ziarelor de astăzi. Omul de ştiinţă, demn de acest nume, are sufletul îndreptat către în ţelepciune infinită, care-i îngădue să se bucure de minunile naturii. Ajungând mai învăţat, el se face mai bun şi se înalţă pe scara existenţei morale şi intelec tuale. Ştiinţa lui, din ce în ce mai mare, îl duce către o credinţă mai curată şi pe măsură ce se face mai trans parent vălul prin care el cunoaşte raţiunea lucrurilor, pe aceiaş măsură şi mintea lui pricepe mai bine princi piul luminos şi sublim al universului”.

;

487 —

CHIMIŞTI

ROMÂNI

Acum 58 de ani, într'o lecţie vestită despre Istoria Naţională, ţinută la Academia Mihăileană, atunci des chisă şi a doua zi închisă, marele Mihail Kogălniceanu grăia precum urmează: „Inima mi se bate când auz rostind numele Iui Alecsandru cel Bun, Iui Ştefan cel Mare, lui Mihai Viteazul. Şi nu mă ruşinez a vă zice că aceşti bărbaţi pentru mine sunt mai mult decât Alecsandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar: aceştia sunt eroii lumei, în loc că cei dintâi sunt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Răsboieni are mai mult interes decât lupta dela Termopile, şi izbânzile dela Racova şi dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton şi Salamina, pentrucă sunt câştigate de către Români. Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava şi Târgovişte sunt pentru mine mai mult decât Sparta şi Atena! Baia, un sat ca toate satele pentru străini, pentru Români are mai mult preţ decât Corintul, pentrucă în Baia, avanul Riga al Ungariei, Matei Corvinul, viteazul vitejilor, Craiul Crailor, cum îi zicea Sixt IV, rănit de sabia Moldovană, fu pus pe fugă şi uită drumul patriei noastre l" Aşa trebue să grăim şi noi despre chimiştii români. Inima să ni se bată când auzim rostindu-se numele Doc torului Istrati, al lui Petru Poni, al lui Alexie Marin, al lui Alfons Saligny, al Doctorului Bernath, al lui Ion Petricu şi al Doctorului Davila. Şi să nu ne ruşinăm a zice că aceşti chimişti sunt pentru noi mai mari decâî Lavoisier, Berthelot, Davy, Hofmann, Mendelejew, Pasteur. Aceştia sunt învăţaţii lumei, pe când cei din tâi sunt învăţaţii patriei noastre. Pentru noi, descoperi rile chimiştilor noştri trebue să aibă mai mare însem nătate, decât acelea ale chimiştilor străini şi să ne pară mai strălucite, fiindcă sunt făcute de Români. Chiar lo curile patriei noastre, cu munţi falnici, cu pietre, cu

— 48(5 — .a şi gata de a reaminti mai mult vederile generale, uecât amănuntele particulare. Mintea nu trebue să fie o enciclopedie ori un sac de cunoştinţe, ci mai mult un dicţionar critic în care să se găsească informaţiuni ge nerale. Anunţând vre-o descoperire, fie cât de mare, adevăratul învăţat dă desluşiri cu modestie şi nu se aseamănă cu şarlatanul care aruncă la cer focuri de artificii şi care bate toba mare în lumea întreagă. Omul de ştiinţă, modest şi harnic, nu este orbit de deşertăciuni; el are înaintea lui părerea viitorului şi nu pe aceea a timpului de faţă; el caută renume în paginile sublime ale istoriei de mâine şi nu în lau dele ieftine ale ziarelor de astăzi. Omul de ştiinţă, demn de acest nume, are sufletul îndreptat către în ţelepciune infinită, care-i îngădue să se bucure de minunile naturii. Ajungând mai învăţat, el se face mai bun şi se înalţă pe scara existenţei morale şi intelec tuale. Ştiinţa lui, din ce în ce mai mare, îl duce către o credinţă mai curată şi pe măsură ce se face mai trans parent vălul prin care el cunoaşte raţiunea lucrurilor, pe aceiaş măsură şi mintea lui pricepe mai bine princi piul luminos şi sublim al universului”.

487

CHIMIŞTI

ROMÂNI

Acum 58 de ani, într'o lecţie vestită despre Istoria Naţională, ţinută la Academia Mihăileană, atunci des chisă şi a doua zi închisă, marele Mihail Kogălniceanu grăia precum urmează: „Inima mi se bate când auz rostind numele Iui Alecsandru cel Bun, Iui Ştefan cel Mare, Iui Mihai Viteazul. Şi nu mă ruşinez a vă zice că aceşti bărbaţi pentru mine sunt mai mult decât Alecsandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar: aceştia sunt eroii lumei, în loc că cei dintâi sunt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Răsboieni are mai mult interes decât lupta dela Termopile, şi izbânzile dela Racova şi dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton şi Salamina, pentrucă sunt câştigate de către Români. Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava şi Târgovişte sunt pentru mine mai mult decât Sparta şi Atena! Baia, un sat ca toate satele pentru străini, pentru Români are mai mult preţ decât Corintul, pentrucă în Baia, avanul Riga al Ungariei, Matei Corvinul, viteazul vitejilor, Cra iul Crailor, cum îi zicea Sixt IV, rănit de sabia Moldovană, fu pus pe fugă şi uită drumul patriei noastre!" Aşa trebue să grăim şi noi despre chimiştii români. Inima să ni se bată când auzim rostindu-se numele Doc torului Istrati, al lui Petru Poni, a! lui Alexie Marin, al Iui Alfons Saligny, al Doctorului Bernath, al lui Ion Petricu şi al Doctorului Davila. Şi să nu ne ruşinăm a zice că aceşti chimişti sunt pentru noi mai mari decât Lavoisier, Berthelot, Davy, Hofmann, Mendelejew, Pasteur. Aceştia sunt învăţaţii lumei, pe când cei din tâi sunt învăţaţii patriei noastre. Pentru noi, descoperi rile chimiştilor noştri trebue să aibă mai mare însem nătate, decât acelea ale chimiştilor străini şi să ne pară mai strălucite, fiindcă sunt făcute de Români. Chiar lo curile patriei noastre, cu munţi falnici, cu pietre, cu

- 488 -

«•

.ale, cu ape de leac şi codrii' seculari, trebue să ni ie pară mai frumoase decât cele de aiurea. Câmpina, Moreni, Băicoi, Ocnele Mari, Slănicul, Pe troşanii, Reşiţa, Baia Mare, Sărmăşelul, cu petrolul, căr bunii, sarea, ferul, aurul şi gazul natural sunt bogă ţiile noastre, pe când cele mai mari mine de aiurea sunt bogăţiile altora. Inima să ni se bată la auzul numelor de Chimişti Români. Curat le-a fost gândul şi pre^ cinstită munca. Sfântă să ne fie amintirea lor.

DOCTORUL C. J. ISTRATI 185J—1918 închin aceste rânduri întru amintirea Doctorului Istrati, fostul meu profesor şi marele Român. Universi-

J Doctorul C. I. Istrati, 1850—1918. tatea din Bucureşti a pierdut în Doctorul Istrati pe omul de ştiinţă şi pe profesorul distins, care a onorat-o

489 — mult cu meritele lui. Doctorul Istrati a fost un om ne obosit, a muncit toată viaţa, a scris mult, a cetit mult.

im — 490 — şi trăia retras de lume, deşi făcea politică. A luyai în foarte multe direcţii şi s'a deosebit în toate prin mulţimea cunoştinţelor şi noutatea ideilor. A adu nat un bogat material privitor la trecutul nostru pe care-l lasă urm aşilor săi spre păstrare şi complectare. In acest trecut, de atâtea ori mare şi strălucit, vedea Doctorul Istrati speranţele cele mai îndreptăţite pen tru viitorul nostru mare. Şi nu s'a înşelat. O bună parte din activitatea sa ştiinţifică a îndreptat-o de asemenea spre cunoaşterea ţârii prin cercetările sale asupra pe trolului, sării, chihlimbarului şi a diferitelor industrii. A descoperit o clasă întreagă de materii colorante pe care le-a numit Franceine, în cinstea Franţei la care ţinea mult. Prin legăturile pe care le avea cu învăţaţi renumiţi ca Sir William Ramsay, Friedel, Moissan, Louis Henry şi alţi mulţi, Doctorul Istrati atrăgea simpatia apusului asupra ţării noastre. Prin Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti, societate înfiinţată de Doc torul Istrati a fost adusă la cunoştinţa lumei întregi activitatea ştiinţifică din ţara noastră. Activitatea Doctorului Istrati n'a rămas nerăsplătită. Doctorul Istrati a urcat, rând pe rând, şi numai prin meritele lui, toate treptele sociale ajungând la cele mai înalte demnităţi şi a primit cele mai mari distincţiuni, atât din ţară cât şi din străinătate. A fost pro fesor universitar, membru şi preşedinte al Academiei Române, membru de onoare al Societăţii de chimie din Paris, decan al facultăţii de ştiinţe, deputat, senator, primar al capitalei, ministru de lucrări publice, ministru de culte şi instrucţie publică, ministru de domenii, mini strul industriei şi comerţului, secretar perpetuu al So cietăţii de ştiinţe din România, comisar general al ex poziţii jubiliare.

r U

Era înalt, voinic, frumos, impunător, ca o statue. Făcea lecţii minunate, totdeauna gătit în haină neagră şi cravată albă, şi fermeca pe elevi prin frumuseţea vorbirei, înalţi mea ideilor şi bunătatea sufletului.

491 S'a stins sărmanul departe de patria pe care a iubit-o şi

pentru

care

muncit, s'a stins fără să

vadă împli

nirea celui mai frumos dintre visurile noastre, România Mare dela Nistru pân'la Tisa. A închis ochii pe veci, la 17/30 Ianuarie 1918, în Parisul în care învăţase şi în care avea buni prieteni, mulţi învăţaţi vestiţi. Din adâncul sufletului meu plin de recunoştinţă scot un creş tinesc: Dumnezeu să-l ierte. România Mare, ca să fie şi tare, are nevoe de oa meni cinstiţi şi oameni muncitori ca Doctorul Istrati. Dela voi toţi, cari veţi învăţa pe această carte ca şi dela noi toţi, România mare cere stăruitor cinste şi muncă, cinste şi iar cinste, muncă şi iar muncă. Fiţi ca Doctorul Istrati, cinstiţi şi muncitori şi veţi ajunge învăţaţi ca el spre onoarea voastră şi binele ţării.

PETRU

PONI

S'a născut la 4 Ianuarie 1841 la Secăreşti, comuna Băiceni, judeţul laşi şi a murit la laşi la 2 Aprilie 1925, în vârstă de 84 ani. A tăcut liceul la laşi şi universi tatea la Paris, unde a lucrat în laboratoarele marilor chimişti Marcelin Berthelot şi Henri Sainte| Claire . . . . Deviile. A fost profesor la Universitatea din laşi şi Mem bru al Academiei Române. Petru Poni a tras cele dintâi brazde în ogorul chi miei româneşti. A studiat mineralele, sarea, cărbunii, apele din tara noastră. A descoperit două minerale noui, broştenita şi badenita. A stabilit prin cercetări foarte grele compoziţia petrolurilor româneşti, aşa cum nimeni n'a făcut-o până la el şi aşa ca nimeni să nu poată schimba pe viitor ceva din cele găsite de el. Dar, aceste lucrări, dintre cele mai strălucite care s'au făcut la noi, înseamnă numai o parte mică din activitatea uriaşă şi rodnică a marelui chimist. A fost un

profesor

model

pentru

limpezimea

ideilor,

pentru

—— [fy

— 492 — dragostea de ştiinţă pe care o insufla elevilor săi

şi

pentru iubirea de ţară, pe care a înălţat-o cu meritele lui. Pe cărţile de fizică şi chimie de liceu de Petru Poni, au învăţat zeci de mii de elevi în patruzeci de ani. In şcolile organizate de Petru Poni ca ministru, el a înlesnit învăţătura cea mai înaltă elementelor dela ţară, în care el vedea mândria şi siguranţa Statului.

: I 1

Petru Poni, 1841—1925. Ca preşedinte al Consiliului Superior Agrar a făcut dreptate sătenilor împărţindu-le pământ. Ca preşedinte al Academiei Române a condus această înaltă instituţie cu cea mai mare pricepere în admiraţia tuturor. Petru Poni mi-a fost icoană vie la care mă închinam.

. *

A trăit cinstit şi a murit sărac. încărcat de glorie a

trecut

în

nemurirea

în

care va trăi deapururi fericit.

Aibă în paza sa România Mare pe care a iubit-o şi pentru care a muncit până a închis ochii pentru iotdeauna. NICOLAE

TECLU

S'a născut la Braşov Ia 12 Octombrie 1839 şi a murit la Viena la 30 Iunie 1916. A învăţat gimnaziul la Bra şov, liceul şi ingineria la Viena, arhitectura la Mun-

Nicolae Teclu, 1839—1916.

chen şi Berlin. In tinereţe a fost un foarte bun gimnas tic şi a câştigat cele dintâi premii Ia concursurile de sport. A fost profesor de chimie la Academia Superioară de Comerţ din Viena şi Membru al Academiei Române. In tăcerea laboratorului său din Viena, Nicolae Teclu a lucrat o viaţă de om şi a făcut descoperiri, care i-au dus numele în lumea întreagă. Geniul său a preamărit

- 494 — şi neamul românesc din care făcea parte. A publicat peste şeasezec de lucrări privitoare la studiul flacărei, hârtiei, gazelor şi a diferitelor probleme teoretice şi technice. Lampa Teclu e întrebuinţată în toate laboratoarele de pe pământ, fiind cea. mai bună din câte se cunosc. , fost cel mai ingenios dintre chimiştii români. In afară de aparatele pentru prepararea ozonului, pentru solidificarea bioxidului de carbon, pentru despicarea şi întoarcerea pe dos a flacărei, Nicolae Teclu a mai năs cocit aparate pentru sinteza şi descompunerea apei, aparat de preparat gaze, care funcţionează întruna în mod automat, aparat pentru arătarea exploziilor de gaze şi aparate pentru tot felul de experienţe de curs. Nicolae Teclu a arătat cel dintâi cum se poate citi scrisul de pe hârtii carbonizate şi a dat putinţă multora sa-şi scoată banii din hârtiile de valoare arse. A fost un bun Român, dar a avut nenorocul să munceasa ş, să moară între străini. A murit sărac cu toate că descoperirile sale au îmbogăţit pe mulţi. _ °.raşul Braşov are pioasa datorie să aducă din Viena rămăşiţele pământeşti ale marelui său fiu şi să le aşeze cu cinste într'un monument vrednic de numele şi re iuimele lui Nicolae Teclu.

ALEXIE

MARIN

S'a născut Ia 17 August 1814 în Craiova şi a murit la 25 Aprilie 1895 în Bucureşti. A slujit ţara 66 de Qni. A urcat, rând pe rând, toate treptele învăţământului şi a lucrat şi prelucrat pentru nevoile acestuia tot felul de cărţi. Acum o sută zece ani, în 1826, a fost numit profe sor suplinitor la clasa I primară din Slatina. Avea numai 12 ani. După ce a fost profesor la clasa IV din ^‘°va 0832) şi la clasa IV primară la Sfântul Sava (1834) a urmat cursurile colegiului Sfântu Sava şi în

495 1845 a plecat la Paris pentru a învăţa ştiinţele fiziconaturale. A avut profesori pe cei mai mari învăţaţi ai timpului: Gay-Lussac, Pouillet, Fremy, Brongniart, Flourens, Dumesnil, Pelouze, Regnault, Morin, Boussingault, Orfila, Bussy, Soubeirari şi Leverrier. La Paris a căutat să înveţe mai mult de toate şi nu o singură specialitate. întors în ţară, în 1850, a fost numit con servator la cabinetul de fizică şi la laboratorul de chi mie la

Sfântul

Sava,

unde a fost numit profesor su-

Alexie Marin, 1814—1895. plinitor la 1851 şi provizoriu în 1865. Până la 1868, când a fost numit profesor la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, a fost profesor la şcoala de conductori (1851), la şcoala de chirurgie şi la şcoala militară (1854), la şcolile de farmacie şi medicină veterinară (1857) şi la şcoala de (1859). A fost membru

agricultură dela Pantelimon în Consiliul Permanent de

Instrucţie (1866), ajutor de primar (1865), membru în

_. J.

- 496 comisiunea de control a Monetăriei Statului (1881) şi de şase ori Decan al Facultăţii de Ştiinţe. începând cu Astronomia Populară în 1837, a publi cat cărţi pentru şcoalele primare de aritmetică, geo metrie practică, mecanică uzuală, fizică, technologie, cărţi de cetire şi chiar un desen al şcoalelor. In 1852 a tradus fizica de Pouillet şi în 1853 chimia de Pelouze, tipărită cu litere chirilice. A mai scris la Gazeta învă ţătorului satului şi la Muzeul Naţional. La 24- Martie 1890 împreună cu Doctorul Istrati, Bacaloglu, Poni, Gr. Ştefănescu şi Saligny, a pus bazele Societăţii de Ştiinţe Fizice din Bucureşti, al cărei preşedinte a fost în mai multe rânduri. Alexie Marin a fost la Facultatea de Ştiinţe numai profesor de chimie şi n'a făcut descoperiri. Prin munca sa cinstită a pregătit elevi care au făcut şi fac lucrări originale spre marea cinste a chimiei româneşti. Cu aceasta şi-a împlinit menirea pe care o avea în vremea lui, când totul era la început. In cinstea lui a fost botezată strada Chimistului din Bucureşti. Alexie Marin a întruchipat ţara românească întreagă. Pe măsură ce ţara ridica o treaptă pe scara lumei, el ridica alta pe scara învăţământului. Foştii lui elevi îi poartă recunoştinţă pentru bunătatea sufletului şi pentru ajutoarele pe care din toată inima le da tuturor. Şi-a dărut biblioteca Laboratorului de Chimie Anorga nică. Din portretul său în ulei caută şi astăzi cu privirea-1 blândă la cei ce se adună în cancelaria fostului său laborator.

DOCTORUL

j| .

CAROL

DAVILA

S a născut la Parma în Italia la 30 August 1828 şi a murit în Bucureşti în Septembrie 1884. A făcut liceul |a Lirnoges şi a învăţat farmacia şi medicina la Angers, unde a fost intern în medicină şi chirurgie, — prosector

497 şi preparator de chimie. Pentru zelul cu care~a îngrijit în 1849 pe holericii din districtul Mâine et Loire, a fost răsplătit cu Medalia Holerii, în argint. Atunci a preparat doctoria, întrebuinţată şi azi la noi până în fundul satelor, picăturile lui Davila, în contra durerilor de vătămătură. A luat doctoratul în medicină la Paris în

1852. A intrat în

România prin Giurgiu la 13 Martie 1853

Doctorul Carol Davila, 1828—1884. adus de domnitorul Barbu Ştirbey, ca medic şef al ar matei. A fost făcut general de Cuza-Vodă. A luat parte ca medic în războiul din 1877. A înfiinţat şi condus multe instituţii publice. A iubit România ca puţin alţii şi a muncit la înăl ţarea ei prin cinste, suflet, învăţătură. A înfiinţat în 1855 şcolile de Medicină, Farmacie şi Veterinară, azi facultăţi. A făcut cu adevărat şcoală. A ştiut să a32

— 498 — leagă tineri, i-a ajutat şi i-a înălţat. Recunoştinţa către Doctorul Davila trăeşte şi azi în inimile acelora care l-au cunoscut. A fost cea mai luminoasă figură la noî 'de acum 50 de ani. Era învăţat în medicină şi chi mie, era atrăgător ca om şi fermecător ca doctor şi» profesor. Lecţiile sale de chimie, în care era ajutat de Doctorul Bernath, atrăgeau atâta lume încât nu mat încăpea în amfiteatrul dela Colţea. Profesorul^, în frac şi mânuşi albe, vrăjea pe ascultători cu vorba-i plină de glume, iar preparatorul făcea experienţe care nu se mai uitau. La lecţia despre clor tăia titlul dela ziarul Românul de pe atunci, punea fâşia de hârtie într'unborcan cu clor şi arătând că cerneala de tipar nu e distrusă striga cu putere: Românul nici în clor nu piere. In urmă, scriind cu cerneală obişnuită pe hârtie albă numele vrăjmaşilor noştri şi arătând că scrisul se şterge numaidecât în clor, adăoga cu glas profetic: Aşa să piară vrăjmaşii României. Aşa au pierit toţi. Viaţa întreagă a Doctorului Davila nu poate fi pre scurtată într'o singură pagină, dar poate fi cuprinsă într un singur cuvânt: Om. Doctorul Davila a fost iubit de tot poporul românesc, a fost plâns de el la moarte şi va fi pomenit cu admiraţie şi recunoştinţă chiar atunci când statuia-i frumoasă din faţa Facultăţi» lui de Medicină nu ar mai fi.

DOCTORUL

BERNATH, ALFRED LENDWAY

NICOLAUS

Sa născut la 1835 în Zagreb dintr'o familie nobilă croată şi a murit în Bucureşti la 12 Februarie 1924, îr> vârsta de 89 de ani. A învăţat la universităţile dir> Graz, Dresda, Gottingen, Munchen, Viena, şi tot pentru studii a fgst la Paris şi Birmingh am. Intre 18571861, a fost elev şi colaborator al ilustrului profesor Dr. I. Radtenbachers, titularul catedrei chimiei mo-

— 499 — derne

experimentale

şi

analitice,

„Universitas

Vin-

dobonensis". La 1862 a fost adus în fără de „Dr. Nicolae Creţulescu Prim Ministru şi Dr. Carol Davila, ca chimist expert forensic al lucrărilor chimice şi histolegale şi de control al nutrimentelor şi conferenţiar la catedra de chimie modernă analitică la Şcoala supedoară

Medicină,

Farmacie

şi

Veterinară".

ganizat în 1869 laboratorul de chimie în aripa stânga a Ospiciului Colţea şi turnului svedian având un număr de 10 compartimente cu un amfiteatru şi vre-o 3 compartimente pentru chimia analitică demonstrativă şi ex perimentală, laborator mutat în 1885 în strada Pen sionatului şi în 1896 în strada Scaune. A organizat Monetăria Statului unde a bătut 80 mi lioane de lei din care 36 milioane în piese de 5 lei şi a

rafinat

Viena

16 milioane ruble ţariste.

Doctorul Bernath a lucrat cu cea mai mare râvnă şi pricepe timp de 47 de ani fără întrerupere pe ogo rul chimiei în România. Ca ajutor al Doctorului Da vila, făcea experienţe de curs cu artă neîntrecută, care uimea pe cei de faţă. Ca director al Institutului de chimie a condus cu pricepere tot ce privea analiza alimentelor, băuturilor şi produselor industriale de tot felul. Institutul său de chimie cuprindea cinci secţii cu 8 chimişti care făceau până la 10.000 de analize pe an. Acest institut era foarte bine organizat, foarte bine înzestrat cu aparate moderne de tot felul, avea o bi bliotecă de 3000 de cărţi şi era foarte frumos între ţinută. Sub conducerea Doctorului Bernath s'a format Doctorul Istrati şi o pleiadă de chimişti. In cei din urmă ani ai vieţii sale a îndurat suferinţe mari, fiind orb cu totul în urma unui glaucom şi tre buind să trăiască din pensia neîndestulătoare dela răz boi încoace. N'a fost Român din naştere, dar a fost un bun Ro mân prin tot ce a făcut pentru ţara noastră.

— 500 — ALFONS OSCAR SALIGNY S'a născut la 1853 şi a murit la 4 Mai 1903 în Bucu reşti. A făcut studiile elementare în Focşani, unde tatăl său avea pe atunci o şcoală de fete, şi a terminat liceul franco-german din Charlottenburg. In 1875 a luat doctoratul la Berlin, unde a lucrat sub conducerea ilus trului chimist A. W. Hofmann, care îl socotea prin

tre elevii lui cei mai distinşi. întors în ţară, a fost nu-

Alfons Oscar Saligny, 1853—1903. mit în acelaş an în laboratorul de chimie de sub con ducerea Doctorului Bernarth. A fost profesor de chi mie la Şcoala de Poduri şi Şosele, azi Şcoala Politechnică. A lucrat toată viaţa la analiza bogăţiilor noas tre minerale. A analizat lignitul, antracitul, apele mi nerale, petrolul, varul, cu o precizie ca nimeni altul până la el. Cunoştea toate metodele cele mai noi de analiză şi citea toate revistele de specialitate. Greu se

501 ducea

în

nicitite

revistele din

vre-o

seară

teatru, fiindcă

acea zi.

Din

îi

rămâneau

1879 a fost şef al

laboratorului Monetăriei Statului până în August 1899, când a trecut la Căile Ferate. Laboratorul său dela Şcoala de Poduri era unul din tre cele mai bune pe care le-am avut şi cuprindea o secţie pentru

învăţământ,

ţifică. A făcut în

una industrială şi una ştiin

19 ani 32.000 de analize de mate

riale de ars, luminat şi uns, ape, colori şi lacuri, proddse chimice, medicamente, cerneluri, hârtie, ţesături, pâslă, cauciuc, piele, muşamale, metale, sticlărie şi materiale pentru construcţie şi pavaje. A. fost fruntaş între chimiştii vremii sale. A fost pre şedinte la Societatea de Ştiinţe Fizice din Bucureşti şi Membru corespondent al Academiei Române. Pentru meritele sale şi munca sa cinstită i s'a înălţat un bust la Şcoala de Poduri. Era frate cu Anghel Saligny, marele nostru inginer, care a făcut podul peste Dunăre.

ION

PETRICU

S'a născut în comuna Râşnov, Judeţul Braşov, în Iu nie 1866 şi a murit în Bucureşti la 5 Septembrie 1902. A intrat la 5 ani în Şcoala Primară din Săcele unde tatăl său era

învăţător şi director şi a terminat liceul

- din Braşov la 17 ani. In 1884 a trecut Carpaţii cu j sat care îi era rudă. A urmat Fizico-chimice pentru care avea *'^0 şi a luat licenţa în 1892. A fost asistent la laboratorul al Doctorului C. I. Istrati cu care

ajutorul notarului din în Bucureşti Ştiinţele o deosebită înclinare de Chimie Organică a publicat mai multe

lucrări originale. A lucrat în laboratorul marelui chi mist Ostwald din Leipzig şi în urma unui strălucit concurs a fost numit profesor la catedra de Chimie Anor-

/ — 502 — ganică din Bucureşti, dela care se retrăsese Alexie Ma rin. A cunoscut ca nimeni până la el la noi chimia fizică în care se specializare. A murit la 36 de ani, vârstă,

li Ion Petricu, 1866—1902.

la care un om de ştiinţă abia poate să înceapă lucrări mai însemnate.

DOCTORUL AUREL

BABEŞ

A învăţat chimia la Heidelberg cu marele chimist Bunsen. A fost profesor de chimie la Şcoala Veteri nară. A lucrat chimie biologică în Institutul de Bacteriologie al fratelui său, profesorul V. Babeş. A construit aparate de fizică şi chimie, a dat metode de cercetări şi a studiat apele minerale. A fost mai puţin preţuit decât avea drept.

503 ION

ST.

RADIANU

S'a născut la 11 Septembrie 1864 la Filipeşti, Pra hova şi a murit la 1896. A făcut liceul la Matei Basarab şi Universitatea clin Bucureşti şi a luat docto ratul în ştiinţele fizice la Geneva. A lucrat sub Doc torul

Istrati

în

laboratorul din

strada

Pensionatului. A

fost profesor de chimie Analitică la Şcoala Superioară ‘ de Farmacie. A făcut lucrări de chimie analitică şi or ganică şi a scris o carte de chimie analitică calita tivă (1892). O boală care nu iartă i-a rupt firul vieţei prea de timpuriu.

DOCTORUL

AUGUST

POLTZER

A învăţat chimia la Zurich şi a fost profesor de chi mie Alimentară la Facultatea de Medicină din Bucu reşti. A fost directorul Institutului de Chimie al Ser viciului Sanitar. Era un cunoscător adânc al proble melor în legătură cu chimia şi higiena. A fost mai modest decât se cuvenea. Dela el a rămas cea mai bună carte în româneşte privitoare la analiza alimen telor şi băuturilor.

IULIU

GABAI

A fost chimist expert în Institutul de Chimie al Doc torului Bernath şi o comoară nepreţuită de cunoştinţi şi amănunte technice, cari s'au pierdut odată cu moar tea lui. Era întruparea modestiei şi a datoriei până la jertfă. A trăit în sărăcia în care chimiştii noştri din laboratoare.

trăit

şi

trăesa

- 504 — GRIGORE PFEIFFER A luat doctoratul în chimie la Ziirich, unde a lucrat sub conducerea vestitului chimist Werner. A fost ele vul, ajutorul şi urmaşul la catedra lui Alfons Saligny dela Şcoala de Poduri. Era un analist îndemânatic şi

un bun cunoscător al problemelor privitoare la materialele de construcţii. A murit în Noembrie 1923. V

DOCTOR

GH.

THEODORESCU

Născut în Bucureşti la 1880 şi mort în Noembrie 1930. A fost licenţiat în Ştiinţele fizico-chimice din Bu cureşti şi doctor în chimie din Berlin. Mi-a fost elev,

Doctor Gh. P. Theodorescu, 1880—1930. asistent, coleg şi prietin. M'a ajutat la tipărirea acestei cărţi. Rândurile închinate doctorului C. I. Istrati mi le-a scris el după dictatul meu în Iulie 1920. A fost un

505 chimist distins şi am publicat împreună cu el metoda analitică pentru separarea şi identificarea metalelor din grupa Il-a învăţată şi întrebuinţată de atunci de sute de studenţi în fiecare an în ţara întreagă. A fost pro fesor de chimie analitica la Şcoala Politechnică din Bu cureşti, unde a înfiinţat şi organizat un laborator mi nunat prin priceperea şi îndemânarea lui. In timpul războiului cel mare a organizat şi condus fabrica de ». eter pentru armată din Botoşani. A fost trimis cu mi siune în Rusia şi a adus servicii mari ca expert la Pul berăria dela Dudeşti. A fost preşedintele Societăţii Române de Chimie pe care a condus-o cu tragere de inimă şi a organizat po menirea de cinci ani dela moartea lui Petru Poni, o serbare plină de pietate. Moartea lui atât de timpurie a însemnat o pierdere mare pentru chimia românească şi o durere nespus de mare pentru mine.

EMIL

SEVERIN

S'a născut la Huşi la 18 Februarie 1869 şi a murit în Bucureşti la 24 Decembrie 1932. A urmat clasele primare şi liceul în Botoşani, a luat licenţa în Ştiinţele Fizico-Chimice

Universitatea

din

laşi

în

1893 şi a

trecut doctoratul în Ştiinţe la Universitatea din Paris în 1900. A fost profesor la Liceul Codreanu din Bâr lad şi la Liceul Internat din laşi. Din 1921 şi până la moarte a ocupat catedra de Chimie organică dela Şcoala Politechnică din Bucureşti, pe care a ilustrat-o cu meritele sale. A fost în mai multe rânduri preşe dinte al Societăţii Române de Chimie din Bucureşti, pe care a reprezentat-o cu multă cinste la Paris. In chimie a lucrat asupra anhidridelor ris,

asupra

Engler,

originei

asupra

petrolului

mixte

la Pa

Karlsruhe cu marele

românesc,

asupra

radioacti-

- 506 vităţii, apelor minerale. Cartea sa: „Petrolul, studiu fi zic, chimic, geologic, technologic şi economic" este cea mai de seamă lucrare cu privire la petrolul românesc.

Emil Severin ,1860—1932. A fost Emil Severin un fruntaş al ştiinţei şi şcoalei româneşti şi un meşter al cuvântului scris şi rostit.

doctor gabriela l. chaborski

Sa născut în Bârlad la 14 Octombrie 1891 şi a murit în Bucureşti la 25 Noembrie 1936. Era licenţiată în ştiinţele fizico-chimice dela noi şi doctor în ştiinţ e dela Universitatea din Geneva. Mi-a fost elevă, mi-a fost asistentă şi şefă de lucrări şi colegă de când era conferenţiară, cea dintâi conferenţiară la Facultatea de ştiinţe din Bucureşti. A făcut experienţe la cursul meu de Chimie, a condus lucrările practice de analiză ca-

_____ j

507 litativă mie

şi

cantitativă.

neorganică

şi

A făcut

lecţii

Electrochimie

minunate de Chi Institutul

Electro-

technic şi lecţi de Chimie analitică pentru studenţii dela Fizico-chimice, a scris cursuri pentru ele, a scris „Atomii de azi", cea dintâi carte de acest fel în româneşte, şi a împodobit revista Natura cu pagini prea frumoase de

Doctor Gabriela Chaborski, 1891—1936.

ştiinţă. Lecţiile ei erau ascultate cu cea mai mare atenţie de studenţii atraşi prin claritatea vorbirei, prin înşirarea ideilor şi a cunoştinţelor temeinice pe care le arăta. A publicat multe lucrări originale, unele împreună cu mine şi altele împreună.cu elevii săi. Chimia româ nească a suferit o pierdere grea prin moartea ei atât de timpurie.

— 508 — A fost o virtuoasă. Era miloasă şi blândă cu cei mici, era autoritară cu cei mari şi era admirată pentru da rurile sufleteşti şi pentru ştiinţa pe care o stăpânea.

}■

ANASTASIE OBREGIA S'a născut în 1864 şi a murit la 4 August 1937. A fost patruzeci şi cinci de ani profesor la Universitatea din laşi, la catedra de chimie organică, pe care a ocupat-o printr'un strălucit concurs în 1892. A învăţat ingineria şi chimia la Universitatea din Ziirich, unde a luat doc-

torâtul şi unde a fost asistent. A făcut numeroase cerce tări de chimie organică şi analitică şi a inventat diferite aparate de laborator. Era un cunoscător desăvârşit al industriei petrolului de la noi şi era mândru de bogăţiile 'ţării noastre. A fost Anastasie Obregia profesor apusean de chimie.

509 Era în curent cu tot ce se publica în cărţile şi revistele străine. Stăpânea ca nimeni altul la noi orizontul larg -al chimiei organice, atât de greu de cuprins de un singur om. Avea o înlănţuire minunată în lecţiile lui, vorbea uşor şi cu căldură, înflăcăra şi convingea, avea iot ce caracterizează pe un profesor bun şi pedagog.

CORNELIU

ŞUMULEANU

S'a născut în laşi la 4 Noemvrie 1869 şi a murii tot acolo la 15 Decembrie 1937. A fost profesor de chimie

medicală la Universitatea din laşi timp de treizeci de ani. A analizat apele minerale, băuturile alcoolice şi vi nurile de la noi, cu o precizie şi conştiinţă greu de

- 510 întrecut. A luat parte la facerea legilor pentru apărarea sănătăţii, la urmărirea fraudelor şi pedepsirea

lor. A

!°st. chlmirful analist cu cea mai mare autoritate ştiin1‘tica şi morală în {ara noastră. A fost profesor strălucit, care punea tot sufletul în lecţiile lui, pe care le însofea cu nenumărate experienţe tăcute de el cu îndemânare neîntrecută.

Cea din urmă lucrare, în colaborare cu elevii săi: „Quelques nouvelles methodes pour l'analyse des vins", a avut răsunet în lumea întreagă, până.în Australia, şi a tost premiată de Academia Română şi în Franţa pentru însemnătatea ei mare. A avuţ fericirea să prezideze şedinţa solemnă a Se-

CUPRINSUL IN ORDINEA ALFABETICĂ Paş.

na u ui, în care delegaţii tuturor provinciilor au făcut declaraţii că primesc alipirea la patria mamă.

AUREL CRAIFĂLEANU

Absorbţia gazelor prin căr 197 bune . . 341 Acetilena . 407 Acetona . . . . 431 Acidul acetic

„

azotic

S'a născut în Buzău la 1 August 1889 si a murit în Bucureşti la 10 Martie 1938. A fost docent, conferen ţiar, profesor agregat şi din Aprilie 1936 profesor titular

„ „ ,,

de chimie biologică la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. A luat doctoratul în chimie la Berlin în 1913. A condus

„ „ ,, ,, „ „ „ „ ,, ,, ,,

azotos benzoic . bor ic bromhidric carbonic cianhidric citric clorhidric fluorhidric farm ic . fosforic • fosforos galic iodhidric lactic oxalic picric salicilic . silicic sulfuric . tanic tartric •

de la 1916—1920 laboratorul de chimie biologică de la stajiunea zoologică din Napoli. A fost un specialist mun citor ş, priceput, a făcut cercetări originale şi a tinut lecţii bine pregătite de chimie biologică. Moartea lui prea timpurie a curmat o activitate, care făgăduia mult pentru chimia românească.

*** Odihnifi-vă în pace, figuri mărefe ale chimiei româneşti. Aveţi în grija voastră tineretul nostru şi îndreptaji-i

pasul

drumul

tras de

pună ori şi unde şi oricând înainte de orice.

voi.

Invăjaji-I

să

scumpa noastră Românie

Curat v'a fost gândul şi prea cinstită munca. Vecinică să fie pomenirea voastră.

„ ,, „ ,, ,,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

183 188 433 220 117 212 456 438 112 110 430 189 189 440 117 434 433 401 439 219 141 441 434

Pas-

Acizi .... 47, 87, 429 Acizi alcooli şi acizi fenoli .... 434, 439 Aerul . . 153 Aerul lichid 155 Agatul 217 Alambic . 58 Alauni 280 Albastru de Lyon . . . 450 Albuminoase (materii) . 459 Alcaloizi 458 Alcoolul benzilic . . . 399 Alcoolul etilic .... 383 Alcoolul metilic . . 383 Alcooli . . 382 Alcooli tetraacizi, pentaacizi şi hexaacizi . . 39g Aldehida benzoică • . 406 Aldehida etilică . . • 405 Aldehida formică . • 405 Aldehide .... 404 Aliaje .... • 226 Alizarina .... 410 Alotropie • • 53 Aluminiul • • 275 Aluminotermia . • . 277 Amalgame 226 Ametistul . . . 216

— 512 — Pa:.

P»g.

272 Aurul . . Amestecarea esenţelor . 350 216 . 312 | Aventuirina Amfibolii . . 147 . . 453 Azotul Amide 265 . 420 Azuritul . Amidonul . . 446 Amine . . 300 . . 175 Badenilul Amoniacul . 170 Băuturi alcoolice distilate 470 Amoniul . . 62 Băuturi alcoolice nedistiAnaliză . . 464 late . . 154 Analiza aerului V . 87 Bază . . 141 Anhidride acide 355 Benzenul........................ 448 Anilină 370 Benzina......................... Antimonul, oxizi şi Berea............................... . 468 acizi . . 172, 190 240 Betonul........................ 365 Antracenul . 207 Bioxidul de carbon . . 410 Antrachinona . . 214 Bioxidul de siliciu 2C0 Antracitul . 136 Bioxidul de sulf 54 Apa.............................. 293 Bismutul . Apărarea lemnelor de . . 219 Borul . 429 putrezire ... . . 104 Bromul Apa grea . . . 59 296 Apa de var . . 239 Broştenita 459 Apa oxigenată .... 62 Brucina . 474 Apa regală 187 Brutăria . . 427 Bumbac mercerizat Aparate pentru experienţe 4 331 Aparatul de hidrogen . 23 Butanul........................ Aparatul Kipp .... 24 217 Apatitul .... . . 243 Calcedonia 244 Apele de băut .... 256 Calcitul . . . . . 236 Calciul . . . Apele minerale . . . 257 Apele termale .... 258 . . 408 Camforul . . . . 282 Apologia chimiei şi a Caolinul . omului de ştiinţă . . 485 Carbidul . 342 Aprinzătoare de buzunar 380 . . 192 Carbonul . Aragonitul 245 Cărbunele activat • . 198 Argilele 282 Cărbunele amorf . . 196 Argintul 266 Cărbunii fosili . . . 200 Armonica chimică . . 31 Caseinele . . . 461 Arsenul, oxizi şi acizi 170, 190 Cataliză. Catalizator . . 310 Asbestul . . . 256 Cauciucul • . 350 Asfaltul . . . . 374 Cauciucul sintetic • . 354 Atomi . . 13, 67 Ceara de albine • . 398 Atropină 458 I Celuloidul . . • • 427

513 p?f: 122 290 15 -107 109 1

Celuloza . . . . . Ceruza 1 . Cetirea formulelor Cetone ' . Chibriturile . Chimie neorganică Chimie organică . Chim işti Români . . . Chinone .... . Chinina . Cliinoleine . Cianamida de calciu . Cianogenul . Cianura de potasiu . Cimentul . . Clasificarea alcoolilor Clasificarea lui Mendele-

^•

325 487 409 459 457 344 457 456 239 388

jew Cleiul de peşte . . Clivaj ■ aur puii de Cloşca cu Cloroformul . .

. . . . .

Clorul ■ Cloruri Cobaltul Cocaina Cocsul Codeina Coniacul

. . . . . . . . •.

• • ■ • •

' ■

■ • -

Coîoîorful’ (skcâz) L'°

" inire

chimică

314 462 242 273 381 94 100 308 459 196 459 471 425 345 11

sss* .**—r... co“p3“5-"”““‘JS Conicina colorilor de aConstituţia . 449 nilină ; . 279 Cori^comrhis. Corp simplu Corpuri Cremenea Zoologie şi Minerologie.

. 217

Pag.

Creozolul . 402 Creta .............................. 247 Cristalizare SI Cristalografie 93 Cristalul de stâncă 215 Cromoli tograf ia 248 Cromul .... 294 Cuarţul 215 Cubul . S7 Cupa lui Ştefan cel Mare 21G Cuprul sau arama 263 Cuptorul electric 199 Definiţia chimiei 19 Descompunerea apei cu voltametru S Descompunere chimică 8 Dexlrina .. . . 421 Diamantul 193 Dimorfism 12S Dinamita .... 388 Disociaţia electrolitică 318 Disociaţia termică 317 Disolvarea 59 Distilarea apei . 57 Distilarea fracţionată 355 Fărâmiţarea materiei 13 Dolomitul 255 Dubla. refracţie 244 Ebonilul . Ecuaţie chimică ! Electroliza apei . Electron Emanaţia Enzime .... Eosina .... Esenţa de oţet . Esenţe de fructe . Etanul .... Eteri............................ Eterul etilic Etilena ....

354 16 9 67 322 463 452

476 403 330 402 403 339 33

— 514 — Explicarea legilor lui GayLussac cu legea lui Avogardo . . . . 73

Fabricarea hârtiei . 427 Fabricarea zahărului din trestie şi din sfecle . 417 Faianţa . 284 Familia metaloizilor monovalenţi .... . 94 Familia metaloizilor biva lenţi . . 118 Familia metaloizilor trivalenţi . 147 Familia metaloizilor tetravalenţi . 192 Familia metalelor monovalenţe . . 226 Familia metalelor biva lente . . 236 Familia metalelor biva lente grele . . 258 Familia metalelor Cu. A a Au. . 263 Familia metalelor triva lenţe . 274 Familia metalelor tetravalenţe . . 285 Familia metalelor penlavalenţe . . 292 Familia metalelor hexavalente . . 294 Familia metalelor heptavalente . . 295 Feldspaţii . . 311 Feldspatoizii . . 311 Fenoli . . 399 Fenoli biacizi şi fenoli triacizi . . 402 Fenomene chimice . . 3 Fenomene fizice . . 3 Fenomene termoehim'ice, 70

r»g. Fenomene şi legi . . 69 Fermenţi . . 463 Fermentaţii . . . . 462 Fermentaţia acetică . . 476 Fermentaţia alcoolică . 462 Ferocianura de potasiu . 456 Ferul 296 Fibrinele . . 461 Flacăra . . . . . . 377 Fluoresceina . . 451 Fluorina . . . . . . 237 Fluorul 101 Fonta . 300 Forme lioloedrice şi forme hemiedrice 91 Forme ideale şi forme neperfecle .... 92 Formulă chimică . . . 15. Formule în spaţiu . . 437 Formula de constituţie a benzenului .... 358 Fosforul 165 Fosforul roşu . . . .169 Fotografia . . • . 268 Fructoza sau levuloza . 414 Fuxina 449 Galalilul . . . . 405 Galena 292 Gaze nobile . 151 Gaze de luptă . . 480 Gazul de luminat . 375 Gaz de luminat din ben zină ... 376 Gelalinele . 462 Gelatină explozivă • 388 Giobertitul . . • 255 Gipsul . . . . 240 Glicerina . 386 Glicogenul . . • 422 Glicolul etilenic . 386 Glucoza 413

515 Vth Goniometrul • Grafitul .... Grăsimi .... . Grăsimi întărite . . Grenaţii .... Greutate atomică . . Greutate moleculară . Greutăţi atomice interna' ţionale . Grosularul . Gudronul . Gumele

.92 195 390 393 312 65 65 67 312 372 422

Hematitul . 307 Ilidraţi de carbon . 411 Hidrocarburi . 327 Hidrocarburi benzenice . 359 Hidrocarburi isomere . 337 Hidrocarburi nesaturate aciclice, CnH2n . . . 338 Hidrocarburi nesaturate aciclice, CnH2n—2 . . 340 Hidrocarburi saturate, CnH2n+2 . . . . 332 Hidrocarburi saturate, . 336 ciclice, CnH2n . Hidrogenul .... . 19 . 35 Hidrogenul greu . 181 Hidrogenul arşenat . 180 Hidrogenul fosforat . 135 Hidrogenul selenat Hidrogenul antimonat . 182 . 131 Hidrogenul sulfurat . 135 Hidrogenul telurat Ilornblenda .... . 312 . 201 Huila ................................. . 233 Iarba de puşcă însemnătatea acetilenei . 343 însemnătatea chimiei . . 1 însemnătatea chimiei or . . 325 ganice . însemnătatea mineralogiei 80

însemnătatea şi trecutul acidului azotic . 183, însemnătatea şi trecutul acidului clorhidric 112, însemnătatea şi trecutul acidului sulfuric . 141, însemnătatea şi trecutul aerului . . . . 153, însemnătatea şi trecutul aerului lichid . . .

187 116 146 155

155 însemnătatea şi trecutul amoniacului . • 175, 178 însemnătatea şi trecutul apei oxigenate . . 62, 63 însemnătatea şi trecutul azotului . • ■ 147, 151 însemnătatea şi trecutul bioxidului de carbon 207, 211 însemnătatea şi trecutul bioxidului de sulf 136, 139 însemnătatea şi trecutul bromului . • ■ 104, 106 însemnătatea şi trecutul carbonului .... ^92 însemnătatea şi trecutul clorului . . • ■ 94, 101 însemnătatea şi trecutul fluorului . . . • 101 însemnătatea şi trecutul fosforului . • • 105, I69 însemnătatea şi trecutul hidrogenului . . .19 3^ însemnătatea şi trecutul hidrogenului sulfurat m- 135 însemnătatea şi trecutul iodului . . • • 1°7, Ho însemnătatea şi trecutul metalelor • • 224

- 516 — p«g-

însemnătatea şi trecutul oxidului de carbon . . 204 însemnătatea şi trecutul oxigenului . . . 36, 43 însemnătatea şi trecutul ozonului . . 49, 52 însemnătatea şi trecutul sării de bucătărie . . 77 însemnătatea şi trecutul sulfului - . 118, 124 însemnătatea şi trecutul trioxidului de sulf 140, 141 Inclusiuni 218 îndoirea tuburilor de sticlă 379 Iodoformul .... 381 Iodul............................. 107 Iperita............................. 481 Ipsosul ..... 240 Isomeri de compensaţie 359 Isoineri de poziţie . . 360 Isomorfism . 281

Pag*

Linoleul Lipire autogenă . Litografia ... Lumina lui Drummond Lumânări

393 45 248 46 395

Macle . . . . 237, 243 Magnelitul . . 306 Magneziul .... 253 Malachitul* .... 265 Mangalul .... 196 Manganul .... 295 Marcasita .... 307 Marmora .... 246 Maşina CI aude . 160 Maşina Linde . 156 Mălasa artificială . 427 Materie............................. 3 Materie şi energie . 324 Materii albuminoase 459 Materii colorante . 448 Isotopi 323 Măştile de apărare contra gazelor .... 482 Jaspul 216 Micimea atomilor şi a mo leculelor .... 14 Kieselgur 218 Medalioane de ipsos . 240 Mercurul 260 Lactoza (zahărul de lapte) 420 Metal 87 Lampa Auer. 379 Metale . 11. 224 Lampa de încălzit . 7 Metaloid . 11,47, 87 Lampa Teclu . 378 Metanul 328 Legea lui Lavoisier . . 69 Mineral. Mineralogie 80 Legea lui Avogadro. 72 Minerale de fer . 306 Legile lui Gay-Lussac . 71 Minerale cu magneziu 255 ’ Legea proporţiilor definite 70 Molecule şi atomi . 13 Legea proporţiilor multiple 70 Mordanţi 453 Lepidolitul . 312 Morfina .... 459 Leucitul . 312 Motorina 372 Lichioruri 471 Lignitul . 201 Naftalina 363 Limonilul 307 Negru de platin. '. 310 Linimentele . 395 Neutralizarea acizilor prin

517 — Paş. 85 baze Neutralizarea acizilor prin 86 metale . 308 Nichelul ... 458 Nicotină ... 455 Nilrili .... 424 Nitroceluloza 358 Nilrobenzenul 316 Numai' de ordine . 316 Număr atomic .- . Ochire asupra melaloizilor 117 lialogeni Ochire asupra melaloizilor 130 bivalenţi .... Ochire asupra melaloizilor 17 1 trivalenţi Ochire asupra metalelor 225 307 Ocru roşu . 2S2 Olăria . . . . 306 Oligistul 218 Opalul • 373 Origina petrolului . 312 Orloza • • • 35 Orlohidrogenul . ' . 300 p ţelul . • • • 43 Oxid. Oxidare . . 36 Oxigenul • • . • 204 Oxidul de carbon . 188 Oxizii azotului . . 190 Oxizii fosforului. . 374 Ozocherita 49 Ozonul Păcură • Paflaua Ini Radu Negru Parafina • Parahidrogenul Pasi\i!at- a ferului . Parfumuri : Păstrarea alimentelor .

371

274 372 35 185 345 477

Pergamentul animal 423 Pergamentul vegetal 423 Petrolul sau ţiţeiul . 366 Petrolul de lampă . 371 Piridine 457 Pirita .... 307 Piroxeni 312 Plasturele 395 Platinul 309 Plumbul 287 Polimorfism 128 Potasiu! 227 Porţelanul 284 Praf de puşcă fără fum 425 Precipitat .... 18 Prepararea diamantului 198 Principiul conservării ma teriei .... 69 Producerea apei prin ar derea hidrogenului . 33 Produsele de distilare ale petrolului brut . 369 Proton .... 67 Radical . 179 Radical de hidrocarburi 336 Radioactivitatea 320 Rad iul............................... 321 Războiul chimic . 479 Războiul şi chimia . . 482 Reacţie chimică. 12 Reacţii endotermice . 76 Reacţii exotermice . . 76 Reducerea oxizilor prin hi drogen .... 48 Regulă pentru aprinderea hidrogenului 27 Romul 471 Rubinul oriental. 279 Safirul oriental . Săpunuri . .'

279 393

w — 518 — pas.

Paş. 77 Sarea 85 Săruri Săruri neutre. Săruri acide 146 Scara de duritate . . 255 Scoaterea argintului din 289 plumb. . Selenul 128 Scoaterea, esenţelor prin di stilare cu aburi de apă 347 Scoaterea. esenţelor prin 350 ' a-- grăsimi v . ,» Scoaterea esenţelor prin plămădire cu disolvanţi 349 r‘'’cl^Scoaterea petrolului . 369 Sideroza .... 307 Siliciul 214 & Silicaţi cu mai multe me tale .......................... 311 i Simbol.......................... 14 Sinteză .......................... 62 Sinteza apei cu eudiometrul 60 Sinteza apei în greutate 49 89 Sistemul cubic . Sistemul hexagonal . . 221 Sistemul monoclinic . 241 Sistemul ortorombic . 125 Sistemul patratic . . 286 Sistemul triclinic . . 265 Sisteme cristaline . 91 Smaraldul oriental . 279 Sodiul.......................... 227 Spatul de Islanda . . 244 Spirtul .... 471 Spuma de mare. 255 Stalactitele şi stalagmitele 247 Staniul .... 285 Stereo chimia 438 Stereoisomeri 438 Stricnina 459 Sticla .... 249

Ştucul . Sulful . Sulfaţi . Sulfuri . Sulfura de carbon • Supralopirea fosfoiiuUw .

240 118 146 123 213 166

442 Tăbăcăria 255 Talcul' . 128 Telurul 239 Tencueli 13, 64 Teoria atomică 323 Teoria radioactivităţii 345 Terebentina . 75 Termochinia 344 Terpene 357 Toluenul 312 Topazul Transpoziţie moleculară 454 387 Tri ni troglicerin a 358 Trinitrotoluenul 190 Trioxidul de arsen . 140 Trioxidul de sulf . 201 Turba.......................... 312 Turmalina

372 Uleiuri minerale Unelte pentru experienţe 4 Ureea 454

Valenţa atomilor Valvolina Vopsitoria . Varietăţi naturale bonat de calciu Varul . . . Vaselina . . . Verdele Malachit

64 372

452 de car244 . . 238 . 372 . 450

' -7

— 519 — Pag.

Viaţa materiei . Viitorul chimiei în Ro mânia Mare . Vinul.......................... Violetul lui Hofmann Violetul de Paris . Voltametrul .

324 484 464 450 450 S

p»!ţ

Wliite spii*it. ... Zaharoze Zahărul Zahărul de lapte (Lactoza) Zaharina Zincografia . Zincul

371 415 416 420 419 270 259

0p*tCL jL'de!t^^ V.RA N C E,A

CĂRŢI DE G. G. L

1. Cronici ştiinţifice, voi. I. Librăria Naţională, 1005 (vândut). 2. Cronici ştiinţifice, voi. II. Cultura Naţională, 1922. 3. Cronici ştiinţifice, voi. III. Tipografia I. N. Copuzeanu, 1931. (Preţul 60 lei). 4. La Radio Bucureşti — 15 cuvântări. ^Tipografia I. N. Copu zeanu, 1932. (Preţul 100 lei). 5. Chimie şi Mineralogie, pentru Licee, Gimnazii, Şcoli Nor male, Şcoli Comerciale şi Şcoli Speciale. 1937. Editura Naţionala - Ciornei. (Preţul 150 lei). 6. Analiza Calitativă, curs predat la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Tip. I. N. Copuzeanu, 1929. (Preţul 300 lei). 7. Analiza Cantitativă, în colaborare cu Dr. G. P. Teodoreseu şi Dr. Th. I. Pirtea. Litografia Facultăţii de Ştiinţe. (Pre ţul 400 lei). S. Curs de Chimie Neorganică, predat la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, 2 volume, ediţia XlX-a cu totul şi cu totul refăcută. Litografia Facultăţii de Ştiinţe. (Preţul 1.100 lei). 9. Reforma învăţământului secundar, cu privire specială la Fi zică şi Chimie. Tip. „Bucovina” I. E. Torouţiu, 1931. 10. îndrumări metodice, pentru programele analitice de Fizică şi Chimie. Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, 1932. 11. l(eru! lichid pe înţelesul tuturor. Tipografia I. N. Copuzeanu, 1933. (Preţul 60 lei). , 12. De vorbă cu Strop de Apă, Submarine, Torpile, Mine şi Războiul cel Mare. Tipografia I. N. Copuzeanu, 1935. (Preţul 75 lei). 13. Probleme Culturale şi Şcolare. Tipografia ..Bucovina”, 1934. 14. Vrăjitorul din Menlo-Park. Tipografia „Bucovina”, 1936. (Preţul 60 lei). j 15. Ştiinţă şi Credinţă. Tipografia I. N. Copuzeanu, Bucureşti 1937. (Preţul 80 lei). Ia seama. Aceste cărţi se pot comanda cu ramburs la autor, Str. Andrei Mureşanu 12, colţ cu Str. Anul 1848, Bucu reşti III. La comenzi mai mari de zece cărţi se face reducere de 20°:a.

y^-w ■

\-~r~

- V/ ■

\tj

. ir"

i‘v

V ^*

■.$s ■v '

■

••

-C, ' .

U6 i f

;

'tl

•v ■'

z t' \<q- ■ ; ţ, iG"

G- '

■ ■ V