Issuu

n,,-.

• v-.

4 ...

Comun

FOCŞ/' *

fmi i qEij ■ 1 I

1 I

•

■

SINDICATULUI. VITICOL DE PUTwA

, ,1 a

•F

v un zid puternicy .în care nu■ f , vorpulea io vinepedepsiţi, . ; .. . La ultima. adunare ge- fiind uniţi, vor fiiilea să-şi . ■ • v'. • neraia a Sindicatului Viticol organizeze u$or\ mijloacele/]■' y. St' . • dig Putna, s’a hotărât re- de apărare contra tptor flâ•. 4-; ] •„’« rdaclarea iinui buletin perib- getelor fizice . £z . nevoilor, ; '4cli& al Sindicatului. .materiale,fiind uniţi .vor pu7 • * «,<• • ■ Acest.buletin va fi orga- • iep sa lupte contra specula- ' Ttujl'mg de' legătura continuă ffrllol nesăţioşi d.e tgate'.ca* \'r' ^ ■fnir'£yp'gddQrdni\işi între, co-* tegpriile. ] ■■ ':']:..v ] " "] miletul] sindicatului.şi.rnem- -A se uni.nuniai\jngno* ' b/iV- hft/BLvâ aminti de 8., meniul; şepoiei e urât şi. de ;; \ >. rezultai puţin durabil;' 'irebpeCşafjdioldpmina vruţi,; • 'Bateţinul.-.va] infoi'tna^pţ f cacv linireă ie;văiîâ:;pâi3rea, nodgorem de].activitatea \CC^ de â: injm-ntâ'fje:]]ioli duş- . ]miteuiiMal^s.de'eiy de.mu'nca mânii, cd-i '.pândesc: • 'necurmată de. iVgti; zii deimiii, autorităţile su-^.. pusă iniuilpreml Tuturor, perioare vor. găşiirifâţa; /or . ; 'Buletinul-vă‘dăindicaţiuni

■

FDCŞflHl, 20 .Sepl 1519.

, ! “

■

»*

■s.

-;!

.11

■-

;.?v

•' * v-O'

i< t

•L

* J

— 2 —

podgorenilor relative la cuiiivarea viei şi a pomilor, la prepararea vinului şi a derivalelor lui şi la plasarea productelor lor. Va line în curent pe podgoreni de mersul viilor din celelalte' regiuni ale tarei, de piaţa produselor, precum şi de procurarea cea mai avantagioasă, a uneltelor şi materialelor necesare lor. Va destina o pagină de publicităţii în schimbul uneitaxe foarte modeste, pentru, membrii sindicalului, in care podgorenii vor anunţa cererile şi ofertele în legătură cu breaslă lor. Toii membrii sindicatului

tei

TZ2 “<C

l ,

pot face propuneri şi să in sere observafiunile lor reiative la chestiuni viticole, cu condiţia de a fi concise, Abonamentul Buletinului e obligator pentru cel ce au mai mult de 5 Hectare vie, costul lui va fi egal cu cheltuelile imprimatului şi a expediţiei şi se va anunţa mai târziu, Pentru ceilalţi membrii ai sindicatului, precum şi peru tru persoanele străine breslei buletinul se va trimete numai după cerere şi prealabilă achitare a abonamentutui,

I i

Comitetul de Red.

4' * ;

* -

r-,

o ■i

v- •

. -f

- 3 -

DIN ACTIVITATEA SINDICATULUI : ■(

Iu timpul ocupaţi unei germanilor, activitatea Sindicatului nostru a fost suspendată. In acel timp a funcţionat un aşa zis sindicat viticol, însă organizat de dânşii şi sub auspiciile lor. Indată după isgonirea hemţilor, sindicatul nostru şi-a reluat activitatea, începând cu studiul procurărei materialelor şi uneltelor viticoie, pentru campania de lucru a anului curent.. In această privinţă cpnsiliul de administraţie al sindicatului, având în vedere situaţiunea extrem de grea a regiunelor viticole din judeţul nostru, creiată prin răsboi, care a distrus şi pustiit, nu numai viile propriu zis, dar şi toate gospodăriile podgorenilor, cu toate. uneltele şi lucrurile necesare viticulturii, a sezizat ministerul Domeniilor

de toate nevoile lor. Acesta după multe intervenţiuni ale noastre, a decis a comanda în străinătate toate materialele şi uneltele viticole, pentru întreaga ţară. La această comandă, sindicatul nostru s’a înscris cu toate cantităţile necesare regiunei, care cade în circumscripţia sa, iar ca garanţie, ţinea la dispoziţia ministerului bparte din capitalul său social. ■ Dai din împrejurări, pe care noi nici până astăzi nu ie cunoaştem, din comanda făcută, nu s’a putut realiza de cât cantitatea trebuitoare de sulfat de cupru, *

;!c

• î '

■'.suJ

' -v lt. i

,V.

La 3 Februarie 1919 având loc adunarea generală a membrilor sindicatului, a urmat descărcarea consiliului de gestiunea operaţiunelor pe anii trecuţi şi au fost aleşi, pe un nou period

— 4 — de 3 ani, în consiliul de ad ministraţie I) - n i i: Duilin Zamfirescu, preşedinte de onoare, General D-r I. Maeridescu, preşedinte,; N. T. Qdobeşteanu viee preşedinte, Şt. Graur secretar, T. Ţirone, Anton Alaci, V. N. Nicolau, C. Gorciu, V. Apostoleauu şi G. Negroponte, membri. Tot cu acea ocaziune, adunarea generală a cerut şi modificarea statutelor, alegând o comisiune, compusă din D-nii: Şt. Graur, C. Gorciu, G. Ştefănescu, I. P. Râdulesgu, şi D-r Campeanu, care să studieze^ această chestiune. Apoi a procedat şi Ia aiegerea unei comîsiuni de censori, în care figurează D-nii: G. Ştefănescu, 1. P. Rădulescu şi V. Ţirdni.

;

❖

Chestiunea însă cea mai grea, care,, chiar de ia început, a obsedat pe podgoreni, a fost aceia a lipsei de alimente pentru munci-

tori Ia lucrul viei. In această privinţă, sindicatul a făcut toate demersurile posibile pentru a veni în ajutorul podgorenilor, cari au fost, în mare parte, infructuoase, din cauza greutăţilor şi a pedecilov de tot felul, puse chiar de către autorităţile, de pe unde căutam a ne aproviziona, cu toate protestările şi intervenţiunele sindicatului. In urma acestor neajunsuri, consiliul a delegat pe ■ D-I General D-r Macridescu, preşedintele sindicatuiui, să meargă, în persoană, la Bucureşti şi să protesteze înaiuţea guvernului, după care D-sa, a obţinut autorizaţiuni speciale, dar cari în practică, nici acestea nu s’au putut realiza. Cu acea ocaziune sin dicatul a obţinut dela Direcţia generală a aprovizionărei, la început 3 vagoane făină de grâu, apoi cinci, care s’a distribuit podgo-* renilor, în raport cu* întin-

■

ţi

■r

* i

— 5 derea de vie a fiecăruia, cu tenţia podgorenilor asupra preţ de 2 lei şi 50 bani faptului că, toate aceste okgr. făina din prima serie peraţiuni s’au făcut de sinşi 2 lei şi 70 bani, cea din dicat numai pentru a se veni direct în ajutorul lor, a doua serie. SVmai distribuit podgo- iar nici de cum pentru a renilor un vagon de cartofi face fapte de comerţ şi a cu preţ de 1 leu şi 60 bani realiza beneficii. Din ele la început, iar mai târziu sindicatul nu a realizat de cu 1 ieu. — Apoi un vagon cât un mic comision pentru de peşte cu preţ de 6 lei acoperirea cheltuelilor. kgr. * » * S’a distribuit de aseme0 altă chestiune, cu care nea şi 17 vagoane de sul- deasemenea, s’a ocupat sinfat de cupru prin centrele: dicatul chiar din Primăvară, Focşani, Odobeşti, Adjud şi a fost aceia a reducere! Panciu, 2 vagoane var cu preţului inuncei lucrătorilor, preţ de 1 leu şi 20 bani, care era exagerat, ajungând iar mai târziu cu 1 leu, a- mai ridicat de cât în toate*' poi cu 80 bani şi chiar -cu celealte regiuni din ţară. 25 bani kgr. cel care se Apoi a făcut intervenţiuni speciale pentru a se prăfuise. S’a mai distribuit şi tu plăti podgorenilor vinurile buri de cauciuc pentru pom- varsate, sau devastate, prepe de stropit cu 11 lei buc. <gum şi despăgubiri de răsboi. Pentru pastrarea acestor A protestat în rauite rânmateriale a fost necesar a duri contra taxelor prea se închiria o magazie Ia mari impuse asupra vinugară, pe timp de 3 luni, cu iui, contra şicanelor şi greu tăţilor, ce îp tâmpi nă transpreţ de 1500 lei. Atragem în deosebi, a- porturile de vin pe căite

a *

fi i ' *

-4

— 6 — ferate, şi fiind-că toate acestea au raraas fără rezultate, sindicatul a convo cat, în urmă, pe toţi podg'orenii în adunarea generală dela 10 August a. c., când, expunând toate aceste neajunsuri, a avizat la măsurile de luat. S’a hotărât atunci ca un memoriu, coprinzând toate doleanţele podgorenilor să se înmâ neze M. S. Regelui şi mi niştrilor, alegându-se pen tru aceasta o comisiune de podgoreni. Iar D-nii: Duilin Zamfirescu, General D-rMacridescu, Şt. Graur, D. NeaD. Prodan, Şt. Gheor-

,'r

ghiu şi C. larca, preşedin tele sindicatului viticol din Buzău, au şi îndeplinit această misiune, obţinând de îndată reducerea taxelo£ fondului comunal la 5 lei pe Decalitru. Acel memoriu coprindea: 1) Acordarea despăgubirilor de răsboi integrale şi imediate tuturor dăunâţilor.

2) Plata vinurilor vărsate sau devastate. 3) Reducerea în mod echitabil a taxelor asupritoa re de fond comunal. 4) Suprimarea dispoziţiunelor prohibitive şi îngreunătoare la căile ferate cu privire la transportul vinurilor. 5) Suprimarea monopo lului cărciumelor. Este locul să arătăm că, la această iniţiativă a sin dicatului nostru, a aderat toate celelalte sindicate din ţară, încredinţându-ne detot sprijinul lor în susţinerea cererilor noastre, iar uriiunea generală a sindecatelor viticole şi le-a apropiat pe dea întregul, făcând rezerve în privirea legei monopo lului cărciumelor. Sindicatul nostru a emis şi ideia formărei unei so cietăţi pentru comercializa rea produselor viticole, iar adunarea generală dela 10 August a. c. a aprobat aceasta chestiune, alegând o comisiune compusă din d-nii

— 7 —

G. Ştefănescu, Şt. Graur, I. P. Rădulescu, D-r Câmpeanu, Rădulescu-Rămnic, A. Alaci, D. Prodan, D. Neagu, A. Zaharia şi Diacon G. Popescu, pentru a studia organizaţiunea acestei so cietăţi. Anul acesta Consiliul nos tru de administraţie a nu-

mit ca director al sindica tului pe D-l L Doden des Perriers. Asemenea a cumpărat pen tru sindicat imobilul din Focşani bulv. P. P. Carp No. 33, pentru care a plătit 58970 lei.

Câţiva rău voitori s’au arătat foarte indignaţi 'de faptui că sindicatul a aprovizionat anul acesta, pe podgoreni, cu câteva din articolele necesare viticulturei şi chiar cu alimente. Aceştia, din neştiinţă, susţin că astfel de operaţiuni nu sunt prevăzute de statutele sindicatului, şi că fiind fapte de comerţ, ar trebui să le facă ori- cine, afară de sindicat, care are aite scopuri, Pentru aceştia dăm aci

câte-va explicaţiuni, ca să se ştie, că ast fel de ope- -• raţiuni sunt prevăzute de statute în aliniatul 3 din articolul 7, iar, în situaţiunea excepţională, în care s’a " aflat ţara* anul acesta, şindicatul, al cărui scop în general este de a veni, pe ori ce cale, în ajutorul podgorenilor, era obligat şă facă astfel de operaţiuni, chiar dacă n’ar fi fost prevăzute ele statute în mod special. Căci, cine ar putea să con-

î 1

1. G.

— 8 —

teste că sindicatul nu era în rolul său de a cumpăra, în comun, pentru membrii săi, alimente, sau materiale necesare în viticultură, scutindu-i, pe fie care în parte, de preţurile exorbitant de mari, ce erau, precum şi de mizeriile, ce se întâmpină în astfel de operaţiuni. Nenorocirea a fost că nu s’a putut realiza aceste operaţiuni, decât într’o măsură neîndestulătoare. lar în ce priveşte de a se şti dacă sindicatul şi-a ajuns scopul, n’ăvem de cât să dăm două lămuriri, pe cari podgorenii conştiincioşi ie „cunosc: Cine nu ştie că după ce sindicatul a adus 2 vagoane făină de grâu şi le-a distribuit podgorenilor, cari au puţgt s’o schimbe pe piaţă: un kgr. făină drept 2 kgr. porumb, preţul fainei a scăzut de la 12 lei kgr., cât o vindeau negustorii înainte, la 3 lei kgr. Tot astfel cu piatra vâ-

nătă. Ştiu toţi podgorenii că acest aiticol se vindea la negustori, astă primăvară, cu 16 lei kgr., dar după ce a adus sindicatul a scăzut până la 6 lei kgr. Şi ca să se vadă influenţa covârşitoare a operaţiunelor sindcatului asupra pieţei, este deajuns să spunem ceia ce unii podgoreni au avut oeazia să ştie la vreme, că din oare cari greutăţi de transport, lipsindu-i sindidicatului piatra vânătă numai pentru o singură zi, preţul acesteia s’a ridicat imediât pe piaţă de la 6 lei la 9 lei kgr. Ce s’ar fi întâmplat dacă sindicatul nu aducea de loc piatră vânătă ? Dar aceste operaţiuni pe care Ie-a făcut sindicatul pentru membrii săi nu pot nici de cum să fie califica-' te de fapte de comerţ, Pentru că sindicatul, fiind reprezentantul membrilor săi a făcut acesţe aprovizionări numai pentru dânşii şi nici

■4.

—■ 9 —

de cum pentru alte per soane streine. Deci sindicatul, făcând, pentru membrii, care îl compun, aceste cumpărări de materiale, necesare pod gorenilor, şi apoi distribuindu-le fie căruia partea ne cesară, oau cât i s’a putut realisa, n’a făcut alt ceva de cât ceia ce ar face fie care podgorean în parte.

Faptul că sindicatul şi-a oprit un comision pentru cheltueli, nimeni nu-1 poate califica de câştig, mai ales când este ştiut de toţi că sindicatul fiind o instituţie folositoare, are nevoe de mijloace pentru a subsistaAr fi condamnabil numai atunci când aceste mijloace nu s’ar administra cu folos. i. a

Privire asupra târgului vimirilor Numai după ce se sfâr şeşte culesul, s’a isprăvitşi pentru podgorean timpul aş teptărilor şi al grijelor, car-1 mistue de 6 luni. Totuşi, re colta fiind făcută, iî mai aş teaptă o singură grijă, aceia de a-şi desface vinul, pentru a recâştiga capitalul său, precum şi câştigul, dreapta răsplată a muncei sale. Intru cât e greu să ştim care va fi preţul vinului în toamna aceasta, ne încer căm să facem următoarea

socoteală, care, credem, că va fi şi acea ce şi-o face podgoreanul. Munca hecta rului de vie cultivată, costă anul acesta pe podgorean, de la 5000-7000 Iei, şi dacă mai luăm în mediu şi cifra de 700 decalitri la. hectar, rezultă—dacă socotim şi ca pitalul plasat cu ocazia plarttărei—că vinul costă de la 10-15 lei dl. Care va fi însă câştigul podgoreanului ? Pentru ca să stabilim şi cifra câşti gului, trebue să ţinem so-

-c.-'— -■1

— 10 — coteaiă de cheltuiala podgoreanului cu întreţinerea familiei sale, de refacerea inventarului său, etc. Fie care meserie trebuesăhrănească pe acela, care o exercită, iar podgoreanul, care nu face excepţie dela această lege, având în ve dere că, astăzi, toate sunt de 10 ori mai scumpe, tretbue să ceară pe vinul său între 30-35 lei dl. Dar mai sunt şi alţi factori, cari trebue să influenţeze asupra preţului vinului, şi anume : 1) Cantitatea de vin din alţi ani, rămasă nevândută, în posesiunea podgorenilor sau comercianţilor. 2) producţia altor regiuni viticole. 3) Cantitatea şi calitatea recoltei vitoare. 4) mijloacele de transport.- 5) Debuşeurile etc. Cât priveşte despre cei doi factori dintăi, putem afirma că va influenţa asupra cererei şi ofertei în favoarea oodgoreanuîui. ■ Asemenea putem înpredinţa pe podgoreni de de-

buşeuri noi pentru desfacerea vinurilor în Transilvania, Bucovina, Ucraina etc. Deci, după toate probabilităţile, târgul vinului va fi ferm anul acesta, preţurile de mai sus tinzând spre urcare, Din partea noastră recunoaştem că, din lipsă de organizaţie a podgorenilor, n’avem nici un element pentru a ne face o părere dreaptă de starea reală a târgului vinurilor, iar prin calculele de faţă, ţinem să atra gem atenţia podgorenilor asupra unei socoteli, ce fiecare este în măsură s’o facă. Această socoteală o prezenţăm podgorenilor numai ca punct de plecare, sfătuindu-i a fi dârji în cererile lor. Terminând, rugâm pe podgoreni a se organiza în jurul sindicatului, comunicând tot ceia ce poate interesa, ca să avem cunoştinţă esactă de starea viticolă în fie care comună, I. D.

1: 1

‘ I

— 11 -

•>.

i! Iii! li 1®! ll tDDe Vom căuta ca temperatura fierberei mustului, să nu întreacă 25 grade. Ştiu că acest lucru este foarte greu de obţinut, mai ales, când, pe timpul culesului sunt călduri. Când temperatura fier berei mustului, trece de 25 de grade, şi se apropie de 30 grade sau depăşeşte această temperatură, se iveşte în must germeni de boală, cari apoi rămân în vin. Iar când împrejurările vor fi prielnice, vor aduce stricarea vinului. Astfel vi nul capătă chiar în timpul fabricaţiunei sale, germenul de boală, ca: tulbureala, care face ca vinul în butoiu să fie limpede, iar la aer să se tulbure. Apoi boala acidului carbonic, a-

ceia a îngroşirei vinului care-1 face de se întinde, acele boli datorite ferraentului manitic, etc. Când poama este fru moasă, cum este cazul în acest an, cu puţină îngrijire podgoreanul va putea să facă un vin perfect. Vom resuma astfel sfaturele noastre: 1. O curăţenie exemplară vaselor, kârdaielor, linua lui, etc. toate '; aceste se spală cu cenuşă'; şi apă clo cotită şi apoi se limpezesc cu apă de fântână.—Un bu toi este bine spălat, numai atuncia, când. apa, cu care se clăteşte, pusă într’un pa har rămâne^limpede.

V -

i i

2. Culesul să se facă cât se poate de târziu. r

imu

j, ’

'4 •

— 12 — 3. Dacă se găseşte agu ridă, cât de puţin, trebue culeasă Ia o parte, strivită bine într’un hârdău şi împărţit mustul toate butoaiele: cinci litri Ia butoi de lOO decaîitri. 4. Nu trebue mustuiţi în vie. Strugurii să se aducă întregi la cramă, poama stricată trebue pusă la o parte, strivită şi aruncată la toscovină. 5. Dacă timpul este prea cald, e bine să sc culeagă numai dimineaţa şi seara. 6. Restul timpului se calcă •strugurii în lin. 7. Mustul care se scurge de îa lin, se va turna ime diat în butoiul în care trebuie se fiarbă. Trebue a face, ca fierberea şă nu în ceapă nici odată în deja de .. îa lin, opăriţi, din când în când, deja şi linul. 8. Călcătorii să se spele mereu cu săpun şi apă ferbi'nte înainte de a intra în lin.

9. In butoiul în care trebue se fiarbă mustul, trebue să se ardă pucioasă în cantitate de 150 grame pentru un vas de 100 dl. Pentru aceasta, se cân tăresc panglice de pucioasă, de obicei ele cântăresc 15 Sr* bucata. Se împarte panglicele în trei cantităţi cari se ard în 3 rânduri. Iută ia la început când vasul este gol, a 2-a când vasul con ţine o a 3-a parte de lichid şi a 3-a când vasul conţine > % lichid. 1Q, Din cauza pucioasei, fierberea mustului va în târzia. După o zi, trageţi mustul limpede, cu o pompă sau mai bine cu o canea pusă la butoiu cam Ia '30 cent. de fundul butoiului, limpezirea cere cel mult 24 ore. 11. Acest must limpede nu fierbe. El trebue însemânţat cu o maia care se face în modul următor, Se culege 140 kgr. poamă frumoasă care se va mustui

: :

; ! \‘r‘

I — 13 într’un hârdău, iar mustul se strecoară într’o balercuţă desfundată şî bine opărită. Se va capata aproximativ 100 litri must, care trebue acoperite cu un sac curat. Balercuţa se aşează într’o odaie unde temperatura este ţinută între 20-25 grade;dacă este nevoe, se face foc, sau se poate regula temperatura mustului cu una sau 2 sticle cu apă clocotită sau rece şi bine astupate şi care le afundaţi cu o sfoară în must. Temperatura odăei,a mus tului, sau crămei, se ia cu un termometru. Când mustul va fi în plină fierbere, luaţi 25 sau mai bine 30 litre de must cu spuma lui, şi-l turnaţi în butoiul de 100 dl. cu must limpede. Pentru ca mustul din balercuţă să fiarbă mai repede, vânturaţi de 3-4 ori pe zi cu o co fiţă sau oale de pământ. 12. In deja de la lin, în timpul călcatului, să depun

la fund foarte mulţi sâm buri, strângeţi-i bine, spă laţii cu puţin must limpede cântăriţi 5 kgr. şi aruncaţii în butoiul de 100 dl. unde fierbe mustul limpede. 13. Nu lăsaţi butoaiele la soare, ci într’o cramă ră coroasă, pentru ca tempe ratura mustului să, nu se rădice, se poate acoperi butoaele cu saci, udaţi în apă rece, şi cari bine înţeles să schimb după nevoie. 14. Mustul tulbure să se strecoare printr’un sac ţesut rar. bine spălat cu săpun apoi fiert şi spălat cu apă rece. Să aveţi mai mulţi saci pentru aceasta, căci pânza sacului se astupă re pede, să spală atuncea sa cul cu apă rece şi apoi să poate întrebuinţa din nou. 15. Mustul limpede se pune în butoaie mici şi se adaogă după mărimea lui 5-10 sau 15 litre must din maia pregătit cura s’a ară tat la No. 11 cu 2-3 zile înainte. «

l t

— 14 — Trebuie 2 litri maia la 100 litri must limpede. 16. Când începefi culesul, pregătiţi maiaua de care se vorbeşte Ia No. 11 şi pe măsură cel luaţi din această maia, adăugaţi must proas-

pat 6a să aveţi mereu maia proaspătă. 17. In aceste sfaturi vorbim numai de fumul de pucioasă, căci astăzi nu avem alte mijloace de substanţe chimice la îndămână. I. D.

î ,

Chestia vaselor goale Se ştie că, toate vasele goale pe care armatele de ocupaţiune — le ridicaseră în mod silnic de pe la podgoreni, după retragerea duşmanilor a fost luate în stăpânire, de către Ministerul de războiu, prin organele sale. In luna Decembrie 1918, adecă la epoca retragerei oştilor de ocupaţiune, acele deposite constau din mii de vase. Prin luna Aprilie, Ministerul de războiu, prin Mi nisterele de Domenii şi Industrie direcţia refacerei, a dispus cedarea vaselor goale

din depositele din Focşani şi Odobeşti, către Sindicatul Viticol de Putna, pentru |a fi distribuite podgorenilor potrivit lipsei şi trebuinţelor lor. . La predarea către sindicat, din numărul mare de vase aflătoare în depozite la plecarea germanilor, abia s’a găsit a se preda, câteva sute, şi acelea nişte dărămături şi cioburi, fără să se afle ce s’a făcut cu grosul numărului de vase. Se aduce la cunoştinţa podgorenilor că, vasele care se cedase sindicatului pentru a li se distribui lor, după

j ) !

•r"*

liţ'

t - 15 dispoşjţiunile ulterioare ale Ministerului, s’a remis Federalei de Putna, pentru ca de către aceasta, prin băncile populare, să se dea podgorenilor săteni.

Dăm această ştire podgorenilor, în scopul ca, acei cari vor avea trebuinţă de vase, să şbe unde ei să se adreseze pentru ca să le poată obţine.

m FQRMHŢiarii i

Toţi podgorenii sunt ru Podgorenii cari au tregaţi a comunica Sindica- buinţă a transporta vin pe tului starea viilor din co- căile ferate, sunt invitaţi a prinsul comunei lor, precum se adresa sindicatului penşi toate bolile ce au obser- tru a interveni la Direcţia vat la vii în cursul acestui an. căilor ferate, spre a le eli* , bera vagoanele necesare. * .

Ori cine are ceva de co Sulfat de cupru, pentru municat în legătură cu in- p0Cjg0renj Sauagricultori, se teresele podgorenilor, este gâseşte vânzare cu 5 lei rugat a trimite la adresa secjiui sindicatului sindicatului pentru a se în- din Focşani> sera în Buletin. Asemenea şi acei cari ar Atragem atenţiunea, în dori să publice articole spe- mod serios a podgorenilor ciale folositoare podgore- c£ sunţ obligaţi a face de nilor. da raţiuni de recoltă la pri măriile respective. Terme*

nul fixat este până la 1 Noerabrie. In caz de neglijenţă, cad în contravenţie.

toţi podgorenii sunt încunoştiinţaţi a trimite la adresa sindicatului note de articolele cu cantităţile de cari au trebuinţă, pentru a * Prin faptul că, cu con se avea în vedere. cursul ministerului, Sindi * catul n’a putut realiza, din După propunerea D-lui comanda făcută de toate Preşedinte de onoare, Duimaterialele trebuitoare vili- liu Zamfirescu, se va erei a culturei, de cât cantitatea în curând o societate pentru necesară de sulfat de cupru desfacerea vinului şl deriva şi acesta cu un preţ prea telor lui, cu sediul la- Foc ridicat, consiliul de admi şani, şi prin subscripţie de nistraţie al sindicatului, a lei 2 milioane. decis trimiterea în străinăToţi podgorenii sunt in . tate a unui specialist, care vitaţi a profita de această să contracteze la origină şi plasare a capitalului lor, aîn condiţiuni avantajoase facerea făcându-se sub aus toate articolele necesare picii admirabile. Se va da podgorenilor. un Ioc larg podgorenilor •Pentru realizarea la timp mici, pentru a putea par ' şi: îh condiţiuni mulţumi ticipa în număî cât mai V/ toare^'a acestei operaţiuni mare.

tlica publicitate a podgoreanuiui JT îE

?. BUDRNE de mai multe vinuri, a 500 deca unul.—La D-r CnMPERNU, Focşani.

VASE MIC! de circa 100 deca. La D-l l]V£R, str. Bateriei, Focşani UN CHS DE 301, în perfectă stare. La D-r CRMPERfiU, Focşani '

UN COTiORf’ de 2 CRI', bun. La D-r MRCRI, Focşani.

'i-fec