Conferinţă pe tema industriei ospitalităţii din Valea Jiului

Next Article

Dănuţ Buhăescu şi nervosul

Asociația Oamenilor de Afaceri din Valea Jiului (ACIVJ) a reușit vinerea trecută să reunească principalele forțe ale vieții politice, administrative și mediului de afaceri din turism din zona noastră, și nu numai, într- o dezbatere interesantă privind stadiul actual și perspectivele de dezvoltare ale industriei ospitalității în Valea Jiului.

Un invitat special: profesorul

Iunius Florian Ray!

Locul ales de organizatori a fost generoasa sală de evenimente din cadrul Bibliotecii Universităţii din Petroșani. Invitatul special pentru acest eveniment a fost un specialist de renume internaţional, care jumătate din viaţă și-a petrecut-o, după cum a declarat, la Brașov și cealaltă la

Lausanne. Este vorba de prof.univ.dr.ec. Iunius Florian Ray din cadrul Facultăţii de Afaceri și Economie a Universităţii din Lausanne – Elveţia. Totodată, și CEO al „Winsedswiss Education Group” (WEG), grupul elveţian de renume activ în domeniile educaţiei și consultanţei, cu sucursale dezvoltate în ţara mamă, Elveţia, dar și în Singapore, Cipru, Serbia și ţara noastră.

De asemenea, nu trebuie uitat că renumitul profesor româno-elveţian este și membru în mai multe consilii de administrare și de supraveghere foarte importante cum ar fi cele din Camera de Comerţ Elveţia-România, Institutul Regal de Management al Ospitalităţii și al Fundaţiei IFWE de studii de sustenabilitate. Nu în ultimul rând, și poate chiar cu asta trebuia să începem, trebuie spus faptul că profesorul Iunius Ray este fondatorul celei mai prestigioase Școli de Educaţie în domeniul ospitalităţii, coordonator al Programului „Trayning by Ecole Hoteliere de Lausanne”, unul dintre cele mai renumite programe de pregătire în domeniul turismului clasat și primul în lume în ultimii trei ani în rândul acestor programe, certificat așa de specialiștii în domeniu de la „QS World University Rankings”! reprezentanţilor DGAMPT Hunedoara, Raluca Oană și Alin Henţ. În sală au mai fost prezenţi prof.univ.dr. Sabina Irimie și Emilia Dunca din cadrul Universităţii din Petroșani. De partea cealaltă, cum spuneam din mediul privat, în sala arhiplină s-au regăsit o serie de oameni de afaceri din cadrul turismului din Petroșani, Lupeni și Vulcan, oameni ce deţin pensiuni și hoteluri ori din cadrul unor agenţii de turism. Alături de ei au stat și oameni din mediul privat ce deţin afaceri în alte domenii de activitate. Trebuie remarcată prezenţa și unor membrii din conducerea ACIVJ, cum ar fi de exemplu oamenii de afaceri Emil Părău, Sorin Apostu sau Constantin Dicu.

Invitații Moderatorul acţiunii, în calitate de gazdă a fost președintele ACIVJ, Constantin Fulga, om de afaceri în domeniul desfacerii cărnii. Dintre invitaţii din lumea politicii hunedorene și din cadrul administraţiilor locale din Valea Jiului îi vom aminti pe senatorul social-democrat lupenean, Cristian Resmeriţă, primarii Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, Vulcanului, Cristian Merișanu, Uricaniului, Dănuţ Buhăescu și Petrilei.

O întrebare

Din cadrul ADR Vest au fost prezente Ramona Farău și Luciana Fârlea, iar din partea Consiliului Judeţean Hunedoara, vicepreședintele Alin Ţambă. Nu în ultimul rând, trebuie remarcată prezenţa Angelicăi Tomuţa, directorul executiv al AJOFM Hunedoara, precum și a prof. Dana Luiza Cioară, inspector pentru învăţământul dual în cadrul ISJ Hunedoara, precum și a

Spuneam că dezbaterea a avut ca temă principală industria ospitalităţii, aceasta fiind de altfel și una dintre direcţiile prioritare cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului pentru următorii ani, în condiţiile în care industria minieră se va stinge încet dar sigur, iar alte ramuri industriale sunt deocamdată destul de timid dezvoltate, cu unele mici excepţii, sau lipsesc cu desăvârșire (industria alimentară de exemplu), afaceri – altele e decât cele din turism - care ar trebui la rândul lor ridicate mult mai mult decât azi prin sprijin și facilităţi date celor interesaţi să le dezvolte, asta dacă se dorește dezvoltarea acestei zone monoindustriale de către cei care pot sprijini și canaliza afaceri de nivel mic și mijlociu înspre zona noastră, vorbind aici în mod special de guvernanţi și de cei din clasa politică, adică exact cei care au promis acum ceva ani că o vor face în momentul când tot ei au stabilit că mineritul trebuie închis deoarece „poluează și e o gaură neagră a economiei locale și naţionale”. S-a pornit la dezbatere de la întrebarea: „Cum poate Valea Jiului să valorifice la maxim oportunitatea de a accesa fonduri europene pentru a-și crește competitivitatea ca și destinaţie turistică?”. Aici, cei care au dezbătut au pus chiar și problema „cum se pot atrage fondurile elveţiene în Vale?”, lucru prea puţin știut, inclusiv de către cei din administraţiile locale, dar și de către cei din mediul de afaceri locale.

Rețeta succesului în industria ospitalieră este simplă „dacă se respectă niște pași și niște principii clare”

După ce i-a ascultat pe rând pe mulţi dintre vorbitori din cadrul administraţiei publice locale și judeţene, dar și pe parlamentarii prezenţi, ori pe câţiva dintre reprezentanţii mediului privat, profesorul Iunius Ray a ieșit cu o concluzie: aceea că reţeta succesului pentru Valea Jiului nu ar fi una prea complicată în condiţiile în care zona are de toate, începând cu peisaje de excepţie și zone naturale deosebite și unice, continuând cu oameni de constat că aveţi unitate. Nu este puţin lucru și destul de rar am văzut treaba asta în comunităţile pe care le-am vizitat, deloc puţine, ca în dezbaterea problemelor comune ale unei regiuni, ale unei comunităţi, să fie la aceiași masă oameni de afaceri valoroși, întreprinzători, autorităţi locale, judeţene și regionale, precum și politicieni de rang înalt. Acesta este u prim semnal că puteţi urma drumul pe care, tot împreună, l-aţi identificat pentru dezvoltarea zonei și pentru creșterea calităţii vieţii oamenilor. Restul sunt doar detalii, pe care trebuie să le puneţi la punct. Trebuie să identificaţi care sunt problemele, să le aduceţi în atenţia celor care pot să le rezolve și să urmăriţi în mod permanent dacă acest lucru se întâmplă. Este foarte simplu”, a menţionat, printre altele, profesorul Iunius Ray.

Prof.dr. Iunius Ray:„Lăsați tinerii să-și aleagă singuri ce iubesc să facă!” doresc ei! Așadar, trebuie să-i lăsăm pe tineri să facă ceea ce le place - și nu doar pe ei, să lucreze acolo unde se simt utili, pricepuţi și fericiţi. Doar așa lucrurile vor merge bine și foarte bine!”, a mai susţinut distinsul invitat. calitate, harnici și primitori și terminând cu oportunităţile de dezvoltare. Dând de înţeles însă că dacă atâtea forţe s-au reunit în sala bibliotecii, într-o zi de vineri obișnuită, ca să asiste la dezbatere, mai trebuie doar unitate și o implicare mai multă din partea tuturor. Iar reușita turismului va fi, cu siguranţă, îndeplinită când încrederea în forţele proprii ale celor care investesc în zonă și a administraţiilor locale va fi mai mare, iar capitalul financiar și capitalul uman, dar și promovarea zonei, vor exista la un nivel mai mare decât azi. Cam acestea ar fi, deci, „ingredientele” reușitei, cel puţin noi așa am înţeles din pledoaria profesorului universitar româno-eleveţian.

„Mi-a plăcut întotdeauna Valea Jiului, ce aveţi aici este de-a dreptul uluitor! Dar dincolo de peisajul care vă înconjoară, unul absolut fantastic,

În cadrul dezbaterii s-a făcut referire și la oportunitatea realizării unui incubator de afaceri în domeniul turismului, ba chiar a înfiinţării unei „Organizaţii de management al destinaţiilor turistice în Valea Jiului”. Cu experienţa sa, profesorul românoeleveţian crede că toate bune și frumoase, dar în primul rând trebuie dezvoltate programe de învăţământ profesional-dual în domeniul industriei ospitalităţii, prin care tinerii care doresc să lucreze în domeniu să se perfecţioneze, și nu numai ei ci toţi cei care aleg să lucreze în această industrie, invitatul special susţinând că este o adevărată criză de oameni perfecţionaţi în toată lumea, nu doar în Valea Jiului sau România, care se simte de ani buni încoace inclusiv în turismul foarte dezvoltat, precum ar fi Elveţia, Franţa, Spania, Grecia ș.a.. „Există un concept greșit în România, pe care-l evidenţiază statisticile, și anume că visul oricărei familii este acela de a-și vedea copiii absolvenţi la universitate. În Elveţia nu este deloc așa. Dacă un tânăr crede că se simte fericit dacă lucrează mai degrabă într-o unitate hotelieră decât într-una de IT, acolo trebuie susţinut și încurajat să facă acel lucru. Totuși, probleme nu sunt doar în România. De ce credeţi că în ţara noastră, dar și în general în lume, avem tineri care deși sunt absolvenţi de universitate și master, NU profesează în domeniu, sau, mai rău, nu lucrează? Răspunsul e simplu: pentru că NU s-au pregătit pentru ceea ce își

Nu se poate face turism de calitate „cu angajați slab educați”! Referitor la paralela Educaţie – industria ospitalieră, prof.dr. Iunius Ray a avut un punct de vedere absolut interesant și am zice normal și pertinent, de care ar trebui să se ţină cont, dacă se dorește un turism de calitate, care pornește nu doar de la afacerea în sine și oferta, ci și de la calitatea și educaţia angajatului care se află în faţa turistului.

„Tot vorbim de turismul modern. Acest turism modern presupune o educaţie permanentă, atât antreprenorială, cât și profesional-duală. Dincolo de infrastructură, dincolo de numărul de stele pe care le are o unitate economică din domeniul ospitalităţii, capitalul uman este unul care are nevoie de o calificare continuă. Pentru că un ospătar, spre exemplu, nu mai este astăzi doar un om care duce pahare și farfurii la mese, ci trebuie să fie un om jovial, care să știe să poarte un dialog demn de interes pentru turistul pe care-l servește. Ori pentru asta e nevoie și de cunoștinţe din istorie, geografie, literatură, psihologie etc.. Aș spune că dacă vreţi să faceţi un turism de calitate, pe măsura potenţialului care există aici, aveţi nevoie de trei lucruri esenţiale: educaţie, educaţie, educaţie! Pentru că restul fie există, cum am constatat, fie va veni, negreșit, pe parcurs. Dar educaţia e primordială și treaba asta am mai spus-o și o spun și la alţii. Și nu vorbim doar de România!”.